UNIVERSITATEA CRESTINA ,,DIMITRIE

CANTEMIR”FACULATEA DE GEOGRAFIE A
TURISMULUI

STUDIU DE CAZ AL COMBINATULUI CHIMIC

OLTCHIM RAMNICU VALCEA

PROFESOR COORDONATOR
,,TEODOR CRACEA’’

2011
CUPRINS

INTRODUCERE
CAPITOLUL 1.PARTICULARITAŢI FIZICO -GEOGRAFICE
1.1Pozitia geografică si limitele
1.2 Caracteristici geologice
1.3 Aspecte geomorfologice
1.4 Caracteristici climatice si hidrografice
1.5Elemnete bio-pedogeografice
CAPITOLUL 2. PARTICULARITAŢI SOCIAL-ECONOMICE
2.1 Istoricul localităţii
2.2 Aspecte geodemografice
2.3 Evoluţia spaţiala si funcţională a localităţii
2.4 Funcţiile geoeconomice actuale
CAPITOLUL 3. INDUSTRIALIZAREA ORAŞULUI
3.1 Primele activităti industriale desfăsuarte în cadrul Oraşului
3.2 Industria chimică în municipiul Râmnicu Vâlcea
3.3 Etape de evoluţie a Combinatului Chimic Oltchim
3.4 Resurse de forţă de muncă utilizate în procesul de producţie
CAPITOLUL 4. RESURSE DE MATERII PRIME UTILIZATE ÎN PRODUCŢIE
4.1 Materii prime de bază si auxiliare utilizate în producţie
4.2 Produse finite rezultate prin prelucrarea materiilor prime
4.3 Evoluţia producţiilor inainte si după anul 1990
4.4 Principalele pieţe de desfacere
CAPITOLUL 5 IMPACTUL ACTIVIŢAŢIILOR INDUSTRIALE ASUPRA
MEDIULUI
5.1 Poluarea apei,,solurilor si aerului
5.2 Modalitati de combatere a poluării
CAPITOLUL 6. EFICIENTIZAREA SI MODERNIZAREA ACTIVIŢAŢILOR DE
PRODUŢIE ÎN CORCONDANŢA CU NORMELE EUROPENE UNIUNII
EUROPENE PRIVIND CALITATEA MEDIULUI
6.1 Principalele strategii de dezvoltare pe termen lung si mediu a unităţiilor de
producţie
6.2 Restructurări si retehnologizări în conformitate cu normele de protecţia
mediului

2
COMBINATUL CHIMIC OLTCHIM RÂMNICU VÂLCEA-
STUDIU DE GEOGRAFIA INDUSTRIEI

REPERE PRIVIND CERECETAREA GEOGRAFICĂ ÎN AREALUL

RÂMNICU VÂLCEA
CAPITOLUL 1. PARTICULARITAŢI FIZICO-GEOGRAFICE

1.1 Poziiţia geografică şi limitele

Combinatul Chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea este una dintre cele mai
mari companii de produse chimice din Romania. Amplasarea ei pe platfomă
chimică, situată la 10 Km de Municipiul Râmnicu Vâlcea şi are o serie de
avantaje, printre care am putea menţiona:
- zonă limitrofă Râmnicu Vâlcea bogată în zăcăminte ,gaze petrol
cărbune ,calcar şi apă.
- existenţa în zonă a unui depozit de sare, estimat a avea o rezervă pentru
100 ani(amplasat la 8 km distanţă de platforma chimică);
- achiziţionarea materiilor prime de la producători limitrofi
(achiziţionarea etilenei şi propilenei se face de la Combinatul Petrochimic
Arpechim-Pitesti, prin 2 conducte subterane de 60 km lungime);
- utilizarea râului Olt, situat la o distanţă de 0,7 km, ca sursă de apă
- centrală termică situată la o distanţă de 0,5 km ca sursă de energie
termică;
- forţa de muncă calificată din zonă;
- acces la căile de comunicaţie rutiere şi ferate , având legătură cu toate
frontierele şi porturile de la Dunăre şi Marea Neagră

3
 Oraşul se învecinează cu următoarele localităţi: comuna Bujoreni
(N), comunele Dăesti şi Goleşti (NE), comuna Budeşti (E), oraşul Ocnele
Mari (V), comuna Mihăeşti (SV) şi comuna Vlădeşti (NV). Oraşul se întinde
la est de dealul Capela, până dincolo de cursul râului Olt, depăşind spre sud
confluenţa acestuia cu apele râului Olanesti. Este mărginit la sud de dealul
Troian, iar la sud-vest de dealul Petrisor. La nord hotarul municipiului
Râmnicu Vâlcea este marcat de dealul Cetăţuia. Oraşul este amplasat pe
terasele Oltului, care sunt evideţiate mai mult în partea de vest, deoarece în
zona estică dealurile coboară pănă aproape de firul apei.

      Municipiul Râmnicu Vâlcea este reşedinţa judeţului Vâlcea; important

centru economic şi cultural al ţării, este aşezat în partea central-sudică a
României, respectiv la confluenţa dintre Olt şi Olănesti. Situat la intersecţia
paralelei 45º07’ latitudine nordică cu meridianul 24º22’21’’ longitudine
estică la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord, oraşul se află în
plină zonă temperată, cu cele mai favorabile condiţii climaterice pentru
dezvoltarea vieţii omeneşti. Pe aceeaşi latitudine se mai afla: Torino (Italia),

4
Bordeaux (Franţa), Mînneapolis (S.U.A.), Peninsula Crimeea şi Delta
Volgai. Râmnicu Vâlcea este amplasat în Subcarpaţii Getici, la 18 km de
defileul Oltului, în lunca râului, şi formează la confluenţa cu Olănestiul o
zonă cârlig cu orientarea N–S. Lărgimea maximă a luncii este de 2,5 km în
partea de nord, de 1,9 km în zonă centrală şi de 2 km în zonă sudică.
Se disting două terase. În trecut, aglomerarea urbană era dispusă pe
terasa superioară, datorită frecventelor inundaţii pe care le producea Oltul.
Prin lucrările de amenajare a râului şi prin construcţia barajelor, aria de
locuit s-a extins şi pe terasa inferioară, pericolul inundaţiilor fiind înlăturat.
Zonele vechi, cu construcţii aflate aproape de albia minoră a Oltului, sunt
aparate de inundaţii prin înălţimea mare a malurilor. Alţitudinea medie a
localităţii este de 240-260 m. În cadrul judeţului, oraşul este situat în partea
central -estică, iar în Subcarpaţii Getici se încadrează în Subcarpaţii Vâlcii
între Olteţ şi Topolog.
Râmnicu Vâlcea este aşezat într-o zonă depresionară (Horezu-
Olănesti-Muereasca-Călimănesti-Berislavesti-Sălătrucu-Dobriceni-
Zmeureni). La nord de lărgirea depresionară de la Râmnicu Vâlcea există
dealuri înalte de peste 700m unde apar creste. În apropiere de oraş atât pe
stânga cat şi pe dreapta Oltului predomină un asemenea relief de creste
generat de văile torenţiale în condiţiile unor structuri geologice
monoclimale. Distanţa faţă de principalele oraşe din jur este usor de parcurs,
cu mijloace auto, reţeaua rutieră din regiune fiind de curând refăcută şi
modernizată: Bucureşti (175km), Pitesti (60km), Craiova (123km), Sibiu
(99km), Târgu Jiu (115km), Slatina (100km). În cadrul reţelei rutiere şi
feroviare Râmnicu Vâlcea este un loc important, el găsindu-se amplasat pe
una din principalele căi rutiere internaţionle care leagă Europa Centrală de
Peninsula Balcanică, respectiv pe DN 7 Bucureşti – Pitesti – RâmnicuVâlcea
– Sibiu, dar şi pe drumurile naţionale DN 67 Tg.Jiu – Horezu –
Râmnicu.Vâlcea şi DN 64 Craiova – Drăgăşani – RâmnicuVâlcea
Municipiul Râmnicu Vâlcea situat în "zonă funcţională carpato-dunareano-
olteană, unitate a teritoriului ţării (judetele Mehedinti, Gorj, Olt Vâlcea,
Dolj) se caracterizează prin reţeaua de localităţi formate pe fondul unei
reţele dense de apă, cu lunci fertile de-a lungul cărora s-au instalat de
timpuriu căi de comunicaţie lesnicioase şi vechi asezari strategice" (V.
Cucu). Din punct de vedere al zonării economico-funcţionale municipiul
este situat în zonă cu profil economic complex a culoarului Oltului şi axei
Râmnicu Vâlcea Horezu. În plan zonal Râmnicu Vâlcea este amplasat în
centrul de greutate al teritoriului judeţului Vâlcea la jumătatea axelor
principale nord-sud.

5
1.2 Caracteritici geologice

Municipiul Râmnicu Vâlcea este amplasat în Subcarpaţii Getici, la 18

km distanţă de defileul Oltului în lunca râului şi formează la confluenţă cu
râul Olăneşti o zonă de cârlig cu orientarea N œ S.
Lărgimea maximă a luncii este de 2,5 km în partea de nord, de 1,9 km
în zonă centrală şi de 2 km în zonă sudică. Zonă dealurilor este împădurită
cu esenţe de foioase, în care predomină stejarul. Oraşul este amplasat pe
terasele albiei majore a râului Olt care sunt evidenţiate mai mult în partea de
vest, deoarece în zonă estică dealurile coboară până aproape de firul apei.
Se disting două terase. Ín trecut aglomerarea urbană era dispusă pe terasa
superioară, datorită frecventelor inundaţii produse de Olt. Ulterior, după
amenajarea hidroelectrică a Oltului, aria de locuit s-a extins şi pe terasa
inferioară, pericolul inundaţiilor fiind înlăturat.Partea vestică a oraşului se
întinde de-a lungul râului Olăneşti, majoritatea clădirilor fiind amplasate pe
malul stâng al acestui râu..Făcând parte din unitaţile administrative
rezemate cu hotarul Nordic pe culmile cele mai înalte ale Carpaţilor
Meridionali Judeţul Vâlcea ,ca şi cele vecine lui de la est şi vest ,nu poate fi
caracterizat decat ca având un teritoriu prin excelenta de munte şi de
deal.analizând repartizarea reliefului după alţitudine constatăm ca cea mai
mare parte din suprafaţă judeţului se află la alţitudinea specifică delurilor
subcarpatice şi colinelor piemontane(între 400 şi 800 de m) Făcînd parte din
regiunea dealurilor din sudul Carpaţilor Meridionali, aceste depresiuni slab
cutate ce coboară spre sud către Podişul Getic, zonă comunei Păuşeşti-
Măglaşi nu poate fi socotită decît un teritoriu prin excelenţă de dealuri.
Această caracterizare este pusă în evidenţă şi de felul cum este repartizată
suprafaţa comunei, având peste 75% dealuri. Etajarea unui relief aşa cum
este cel de la Păuşeşti-Măglaşi indică o accentuată varietate a acestuia în
ansamblul unei fragmentări. Diversificarea reliefului este o consecinţă a
complexităţii geologice, considerată sub aspectul structurii şi naturii rocilor
cât şi sub acela al vârstei. În al doilea rând varietatea reliefului se datorează
şi unei îndelungate şi complicate evoluţii care a dus la diferenţierea
geologică dar şi geomorfologică a două trepte principale de relief: cea înaltă,
muntoasă, cu o evoluţie mai îndepărtată şi cea deluroasă şi colinară,
dezvoltată la periferia şi pe seama primei trepte, aşa cum sunt de exemplu
dealurile ce înconjoară comuna Păuşeşti-Măglaşi şi celelalte dealuri din
această zonă subcarpatică.Începând de la nord-est coboară dealul
Purcăreţului, de la nord-vest, dealul Cheia şi la sud-vest dealul Buneştilor.
Între aceste dealuri este închisă comuna Păuşeşti-Măglaşi pe teritoriul căreia

6
găsim dealuri mai mici şi muncele cum sunt: dealurile Coasta, Chiciora,
Muscelul, Mierla, Lunca şi Pargului.

Figure 1. Munţii Cozia

Pe versanţii dealurilor ce înconjoară comuna ca şi pe cei din interior s-

au format numeroase văi ca urmare a torenţilor proveniţi din ploile
abundente de primăvară şi toamnă, precum şi din topirea zăpezilor. Aceste
văi şi-au format un curs ocolit, în funcţie de structura terenului, şerpuind
printre formele de relief colinar, înălţimi cărora localnicii le-au zis dealuri.
Între acestea se întind platforme acoperite în întregime cu pomi fructiferi.
Cea mai joasă treaptă de relief a comunei este depresiunea Păuşeşti-
Olăneşti formată din depozite miocene sarmatice depuse peste roci ,la care
se adaugă şi depresiunea intramontană brezoi-titesti Geologia Subcarpaţilor
Vâlcii trebuie abordată în strânsă legătură cu evoluţia paleogeografică a
Subcarpaţilor Getici, din care fac parte, care se desfăşoară în lungul unei
unităţi structurale numită Depresiunea Getică ce a a avut un caracter de
avanfosă. Depresiunea s-a format la începutul paleogenului după mişcarea
tectonică laramică care a ridicat Carpaţii Meridionali, pe de o parte şi a
coborât, pe de altă parte, spaţiul cristalîn din faţa acestora creând acest bazin
de sedimentare extins cu un rol de avanfosă. În ceea ce priveşte structura
acestei depresiuni sunt caracteristice:
- fundamentul cu o provenienţă dublă (V. Mutihac, 1990)
carpatică, blocuri cristaline ce coboară în trepte spre sud şi Platforma

7
Valahă, blocuri care înclină uşor spre nord;
- suprastructura sedimentară s-a realizat în trei
cicluri (V. Mutihac, 1990) şi în diferite facieşuri (litoral, de mare adâncă,
salmastru, lacustru) care se succed atât de la nord la sud cât şi în timp. Cele
trei cicluri sunt: ciclul paleogen miocen-inferior cu eocen reprezentat de
conglomerate şi greşii, oligocen în facies grezos şi acviţanian cu
conglomerate, gresii şi intercalaţii de argile; ciclul miocen alcătuit din
depozite burdigaliene (conglomerate la zi între Topolog şi Olăneşti şi la
adâncime în rest), badenian (marne, argile şi sare la Ocnele Mari) şi
sarmaţian inferior (gresii, marne); ciclul sarmato-pliocen cu caracter
transgresiv care înaintează mult la vest de Olt alcătuit din marne nisipoase
slab cimentate, argile, nisipuri, marne cu intercalaţii de cărbuni.Au o
individualitate justificată şi bine exprimată prin caracterele reliefului actual,
rezultat al unei îndelungate evoluţii comune, în cadrul bazinului hidrografic
al Oltului. Privit în ansamblu teritoriul creează imaginea unui relief de
dealuri (a căror înălţime scade treptat de la 800- 1000 m, la contactul cu
munţii în nord, până la 300-400 m spre piemontul din sud), printre care se
insinuează mici depresiuni şi culoare largi de vale bazinului hidrografic al
Oltului. Privit în ansamblu teritoriul creează imaginea unui relief de dealuri
(a căror înălţime scade treptat de la 800- 1000 m, la contactul cu munţii în
nord, până la 300-400 m spre piemontul din sud), printre care se însinuează
mici depresiuni şi culoare largi de vale. Prezină o structură monoclinală,
fiind evidenţa lângă munte, continuându-se apoi spre sud cu cea cutată.
Având în general o structură monoclinală dealurile sunt alcătuite din gresii,
marne, argile de vârstă neozoică (Măgura 871 m, Pleşu 766 m, Dealul
Măgurii 807 m). În formarea reliefului eroziunea a avut un rol însemnat fiind
activată de nivelul local coborât al Oltului. Din cauza coborârii nivelului de
bază local întreaga morfologie a sectorului dintre Topolog şi Bistriţa a
suferit modificări însemnate, sistemul de creste şi depresiuni subsecvente cu
direcţie longitudinală, a fost segmentat adânc de văile afluente care se
recurbează dendritic spre Valea principală, creând culmi orientate pieziş spre
Râmnicu Vâlcea.
În partea de nord, la est de Olt şi contactul cu Masivul
Cozia - alcătuit din gnais ocular, rocă foarte rezistentă, dar cu anumite
însuşiri specifice la eroziune, prezină povârnişuri abrubte cu microrelief
extrem de variat asemănător celui carstic - se întâlneşte cea mai mare
depresiune, Jiblea, fiind o depresiune de contact rezultată de pe urma unei
eroziuni diferenţiale, iar la vest de Olt, succesiunea benzilor de relief se
repetă într-o formă mai complicată. La marginea munţilor înalţi, ai
cristalinului şi sedimentarului mezozoic se întind muncei alcătuiţi din roci

8
senoniene, eocene şi oligocene cu predominarea conglomeratelor eocene.
Aceste depuneri sedimentare, transgresive peste aripa aplecată a
cristalinului, prezină ca şi la est de Olt, o înclinare monoclinală spre sud,
ceea ce explica relieful structural cu apariţia de cueste aliniate paralel cu
marginea munţilor. Părăsind roca dură, văile se lărgesc brusc în formaţiile
friabile de la sud. Apar astfel clare la vest de Călimăneşti, în continuarea
depresiunii Jiblea, dar mult mai restrânse ca întindere, depresiunile: Suţa-
Andreeşti pe Valea Muereasca şi Olănesti Băi- Livadia pe Valea Olăneştilor,
legate între ele prin şei joase. Închise la sud de o culme subcarpatică cu
alţitudine de 600-700 m, fragmentată de ape, aceste mici depresiuni de
contact suplinesc rolul depresiunilor subcarpatice din alte sectoare. La sudul
acestor depresiuni apar înălţimi tipic subcarpatice, înalte şi ele de 600-700 m
alcătuite din depuneri miopliocene cu structura cutată de felul masivelor:
Purcăreţu, Buneşti, Piscupia, se pune şi mai clar în evidenţă prin ivirea în
anticlinalul care taie Valea Otăsău a masivului de sare de la Pietrari. Spre
sud apare structura cutată pe mai multe anticlinale şi sinclinale unde s-au
dezvoltat depresiuni mici (Govora, Ocnele Mari) în rocile moi. În această
parte şirul depresiunilor este închis de dâmburile orografice ale dealurilor
subcarpatice, adânc tăiate şi despărţite în segmente de văile numeroaselor
râuri (Bistriţa, Otăsău, Olănesti), coborâte aproape paralel de pe versantul
sudic al Munţilor Căpăţânii. În ceea ce priveşte latura sudică a Sucarpaţilor
Vâlcii aceasta este alcătuită din dealuri înscrise pe formaţiuni sarmastice,
pliocene şi cuaternare cu aceeaşi structură monoclinală, rocile fiind dispuse
în benzi orientate de la vest la est. După ieşirea din defileul de la Cozia
culoarul Oltului se lărgeşte treptat, terasele căpătând o desfăşurare mare
astfel acest culoar capătă un aspect de culoar depresionar. . Prin amenajările
hidrotehnice lunca şi terasele înferioare sunt acoperite de lacurile de
acumulare. Îndiferent de dimensiunile şi de stadiul de evoluţie, depresiunile
sunt acelea care prin rolul jucat defînesc particularităţile geografice- fizice,
economice- umane, al întregului ţinut deluros subcarpatic. În funcţie de
trăsăturile lor morfologice locale s-a desfăşurat modelarea tuturor dealurilor
din jur şi în cuprinsul lor s-au păstrat urmele schimbărilor petrecute în
decursul evoluţiei reliefului acestei regiuni.În general ,regiunea de munte
este formată din massive şi culmi puternice ,de cele mai multe ori cu aspect
greoi şi versanti rotunjiti ,consecînţa a alcătuirii lor domînante din roci
cristaline metaforfice şi având o evoluţie cu îndelungate faze de netezire a
relifului.Cele mai răspandite roci sunt micasisturile şi gnaisele micacce (cu o
sistozitate accentuate)având foarte frecvente intercalaţii de amfibolite dipuse
în benzi mult alungite .Ele alcatuiesc cristalinul sau seria de lotru des
punctată în benzi mult alungite.Culmile din stanga oltului sunt formate din

9
roci asemănătoare seriei de lotru ,numai ca par a avea o cristalinitate ceva
mai accentuată..Intercalaţiile de afibolite se raresc iar injectiile de pegmatite
dispar .La sud de bazinul sedimentar al Loviştei,începand din Valea lui Stan
către Olt şi mai departe spre est. până dincolo de Arges apare o fâşie
puternică de gnaise biotitice şi amfibolite continand ,conţinând injecţii
lenticulare de gnaise oculare (cu cristale mari de feldspat),cu totul
specifice,care au dat şi numele de gnaisul ocular de Cozia pentru întreaga
fâşie cristalină din care sunt alcătuiţi masivele Marutu-Foarfeca,din dreapta
oltului ,Cozia,Frunti,Ghitu între Olt Valsan.Partea vestică a culmii Căpăţânii
,cea mai mare parte a munţilor Latoriţei ca şi munţii dinspre şi de la Obârşia
Olteţului ,au cu totul alta constituţie geologică ,fiind alcătuită din roci
aparţinând formaţiunilor cristaline autohtone denumite danubiene sau ale
Parângului şi sedimentare vechi(carbonifer-cretacic mediu)peste care nu a
încălecat cristalinul pânzei getice în timpul marelui sariaj
mezocretacic.Vârsta rocilor cristaline nu a putut fi stabilită cu precizie,dar se
ştie ca în cretacicul mediu mişcările de cutăre au dus la stabilirea raporturilor
tectonice actuale dintre cele două grupuri de fomaţiuni.Către sfârşitul
perioadei mezozoice (senonian)mişcările scoartei au dus nu numai la
defînitivarea liniilor tectonice anterioare şi înălţarea masivelor ,dar şi la
scufundarea locală a cristalinului şi la apariţia unui golf al marii de la nord
la sud pe locul actualei depresiuni a Loviştei pe care geologii l-au numit
bazinul Titesti.În întrândul dintre culmile Coziei şi Builei ,peste cristalin şi
calcarele mezozoice vechi ,stau transgresiv fomaţiuni sedimentare
(conglomerate ,gresii,marne,nisipuri,calacare recifale.)depuse din cretacicul
superior cu unele întreruperi până la sfârşitul tertiarului sau începutul
cuaternarului,în benzi aproape paralele cu marginea muntelui.
Benzile alcătuită din roci mai puţin rezistente la eroziune au permis
sculptarea culoarelor depresionare ,uneori bine puse în evidentă,asa cum este
marea depresiune a Jiblei de Sud Cozia şi continuărea ei spre
vest.Fomaţiunile mai noi depuse în a două parte a terţiarului ,fiind
constituite din alternante tot mai variate,dau un relief mai răvăşit,iar cu atât
mai mult cu cat dispunerea obişnuita a stratelor a şi fost deranjată de
numeroase linii tectonice ,unele bine puse în evidenţă în porţiunea de la est
la vest de olt.Aşa de pildă ,Depresiunea Hurezului şi tot culoarul de sub
munte prelungit în continuare spre vest corespund unei cute
sinclinate(umplute cu marne Pliocene)iar dealurile care o închid spre sud
(Măgura Slătioarei ,Dealurile Tompşanilor)unei cute anticlinale,peste cea
mai bine pusă în evidenţa din toată depresiunea getică .Trebuie însă
subliniat că ,în general ,natura rocilor are un rol mai mare decat cea a
structurii(a dispunerii stratelor)pentru fixarea caracterelor reliefului .Ca

10
exemplu ,pot fi date delurile manga (dintre paraurile Muereasca şi
Olt),Purcaretul ( (de la Nord de Râmnicu Vâlcea)si Roboaia (dintre Olt şi
Topolog)care,fără a reprezenta cute anticlinale ,sunt bine puse în evidenţă
datorită rocilor din care sunt costituite .Exista chiar un caz de înversiune de
relief .adică de formarea a unei lărgiri sau mici depresiuni într-o cută
anticlinală care, de obicei, produce o formă de relief pozitiva Este vorba de o
usoară lărgire sculptată de pârâul sărat în cută anticlinală cu sâmburi de sare
de la Ocnele Mari.Spre sud chiar dacă mai intervin accidente tectonice
locale ,fomaţiunile se succed în benzi aproape paralele până ce se ajunge la
cele cuaternare care acopăr întrega parte sudică a judeţului începând de la o
linie destul de neregulată care se retrage spre sud de văi şi inaintează spre
nord spre interfluvii.Ea merge din lărgirea Sinestrilor de la confluenţa
Tarliei cu Olteţul ,pe la nord de copaceni(pe Cerna)pe la Armăşesti (pe
Cernisoara)si de aici ajunge cu cateva zigzaguri în Valea Oltului ,la nord de
Babeni –Bistrita.Mişcările scoartei variate ca sens şi intensitate ,precum şi
oscilaţiile climatice ,destul de accentuate în cuaternar ,sunt facorii de bază
care au conlucrat spre a da naştere varietăţii atât de mari a formelor de relief
din limitele judeţului Vâlcea.Este o varietate de consecinţe directe şi
puternic vizibile la fixarea şi dezvoltarea aşezărilor ,în repartiţia lor şi în
caracterul legăturilor dintre ele ,în modul de utilizare a terenurilor etajate pe
mai mult de 2000 de metri.

1.3.Aspecte geomorfologice .

Judeţul Vâlcea se afla în partea central-sudică a României. Se întinde

de-a lungul bazinului mijlociu al râului Olt, fiind înconjurat de Munţii Cozia
la est şi Culmea Capatânii în vest. Judeţul are o suprafaţă de 5,765 km 2-
2.4% din suprafaţă totala a ţării şi o populaţie de 413.570 locuitori. . Prin
asezarea sa geografică Judeţul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele
majore de relief: munţi, dealuri subcarpatice, podis şi lunci cu aspect de
câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de pitorestile defilee ale
Oltului şi lotrului, strajuite semete de munţii Cozia, Capatânii, Făgăraş,
Lotru şi Parâng. Aici între masivele de munţi se afla una din cele mai mari
depresiuni întramontane, cunoscută sub numele de Tara Loviştei. Muntele
Cozia, după unele marturii ar fi " Kogaionon, muntele sfânt al dacilor".
Două treimi din suprafaţă judeţului sunt ocupate de Podisul Getic şi
Subcarpaţii Getici, cu alţitudini între 400 - 800 m. Râul Olt, străbate judeţul
pe o distanţă de 135 km, primind apele a numerosi afluenţi din care cel mai
important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care se află în partea dreaptă
a Oltului, cuprinde aproape toată suprafaţa judeţului. Aceasta reţea

11
hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare,
Iezerul Latoriţei (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimănesti, Dăesti,
Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăvitesti, Ionesti, Zavideni, Drăgăşani
(lacuri artificiale pe Lotru şi Olt pentru hidrocentrale) şi lacurile sărate de la
Ocnele Mari. Aproximativ jumatate din teritoriul său este acoperit de păduri
de stejar, fag, conifere sau altă vegetaţie forestieră. În partea nordică, munţii
reprezină peisajul domînant, cu înălţimi de peste 2,200 metri. Judeţul Vâlcea
ascunde numeroase resurse minerale, inclusiv petrol, gaze naturale, sare,
precum şi ape minerale recunoscute pentru proprietaţile lor curative :
afecţiuni ale aparatului digestiv, diabet, guta, afecţiuni ale aparatului renal,
afecţiuni dermatologice, afecţiuni reumatismale. Munţii cu vaste păduri de
conifere şi foioase unde ursii, caprele negre, cerbii, caprioarele se simt ca
acasă. De asemeni păşuni alpine unde oieritul este ocupaţia ancestrala a
oamenilor locului. Iar către dealuri plantaţiile pomicole oferă fructe de tot
felul: mere, pere, prune, nuci, ciresi, visîni. Menţionez că din prelucrarea
prunelor se obţine renumita ţuică de Horezu sau ţuică de Vâlcea. Tot pe
dealuri, mai spre sudul judeţului, se cultivă viţa de vie care oferă renumitele
vinuri de Drăgăşani. Spre graniţa de sud a judeţului, câmpia asigură terenuri
fertile practicării agriculturii, cultivându-se cerealele (grâu, secara,
porumb)sau culturi tehnice. Se disting două terase. În trecut, aglomerarea
urbană era dispusă pe terasa superioară, datorită frecventelor inundaţii pe
care le producea Oltul. Prin lucrările de amenajare a râului şi prin construcţia
barajelor, aria de locuit s-a extins şi pe terasa inferioară, pericolul
inundaţiilor fiind înlăturat. Zonele vechi, cu construcţii aflate aproape de
albia minoră a Oltului, sunt aparate de inundaţii prin înălţimea mare a
malurilor. Alţitudinea medie a localităţii este de 240-260 m. În cadrul
judeţului, Oraşul este situat în partea central -estică, iar în Subcarpaţii Getici
se încadreaza în Subcarpaţii Valcii între Olteţ şi Topolog. Râmnicu Vâlcea
este aşezat într-o zonă depresionară (Horezu-Olănesti-Muereasca-
Călimănesti-Berislavesti-Salatrucu-Dobriceni-Zmeureni). La nord de
lărgirea depresionară de la Râmnicu Vâlcea exista dealuri înalte de peste
700m unde apar cueste. În apropiere de oraş atât pe stanga cat şi pe dreapta
Oltului predomină un asemenea relief de creste generat de văile torenţiale în
condiţiile unor structuri geologice monoclimale Municipiul Râmnicu Vâlcea
situat în "zonă funcţională carpato-dunareano-olteana, unitate a teritoriului
ţării (judetele Mehedinti, Gorj, Olt, Vâlcea. Dolj) se caracterizează prin
reţeaua de localităţi formate pe fondul unei reţele dense de apă, cu lunci
fertile de-a lungul carora s-au instalat de timpuriu căi de comunicatie
lesnicioase şi vechi asezari strategice"Din punct de vedere al zonării

12
economico-funcţionale municipiul este situat în zonă cu profil economic
complex a culoarului Oltului şi axei Râmnicu Vâlcea Horezu.

1.4.Caracteristici climatice si hidrografice

Teritoriul se desfăşoară în zona climatului temperat continental, iar

prin poziţia geografică într-un climat al dealurilor şi podişurilor de la
exteriorul Carpaţilor.Clima temperat continentală moderată ,fără schimbări
bruşte de temperatură şi de umiditate ,este influenţată de de poziţia
Subcarpaţilor la adăpostul Carpaţilor Meridionali, de largă deschidere spre
sud, de desfăşurarea reliefului pe o diferenţă de nivel de 300-500 m, şi de
existenţa Culoarului Oltului pe direcţia nord-sud. Toate aceste condiţii fac ca
în timpul anului să fie întâlnite influenţe ale maselor de aer din sud şi sud-
vest mai ales la vest de Olt.Radiaţia solară constituie sursa energetică
primară a dezvoltării proceselor geofizice şi biologice. Radiaţia globală a
regiunii este apreciată între 110 şi 122 kcal/cm2, iar durata de strălucire a
Soarelui este de 2100 - 2200 ore în această regiune subcarpatică ( 2047 de
ore la Râmnicu Vâlcea). Între aceste valori radiaţia globală variază în raport
cu particularităţile morfologice, gradul de înclinare a versanţilor şi de
fragmentare a reliefului. La acestea se adaugă modificările produse local de
activităţile antropice generate de noxe ( cum este Platforma industrială
Râmnicu Vâlcea), care reduc vizibilitatea şi determină apariţia ceţurilor de
radiaţie şi a norilor inferiori ( numărul mediu al zilelor cu cer acoperit
variază între 100 şi 180 zile pe an).Temperaturile medii anuale cresc dinspre
nord (alţitudini mai ridicate) spre sud, dar un rol foarte important îl are
culoarul larg al Oltului care face posibil insinuarea izotermei de 100C
(caracteristică celei mai mari părţi a Câmpiei Române) până la nord de
Râmnicu Vâlcea. Expunerea către sud şi adăpostul oferit de către munţi
conduce la încălziri mai ridicate decât în celelalte regiuni în depresiunile
dintre dealuri. În general, se observă o creştere a maximelor absolute în
raport cu scăderea alţitudinii reliefului şi cu particularităţile locale ale
acestuia, astfel avem 38C la Călimăneşti, 37C la Govora şi 39,9C la
Râmnicu Vâlcea , făcând ca temperatura medie anuală este de 10,8C, iar
valorile medii lunare variează între -4,2C în luna ianuarie şi 23,1C în luna
iulie, în perioada 2001-2006.Regimul precipitaţiilor se caracterizează printr-
o repartiţie neuniformă atât temporar cât şi spaţial fiind dependente de
frecvenţa diferitelor mase de aer şi de specificul local al circulaţiei acestora
(descendenţe brusce însoţite de disiparea norilor sau ascendenţei favorabile
convecţiei). Cantitatea medie anuală a precipitaţiilor în dealurile
subcarpatice are valori cuprinse între 600-800 mm, astfel media multianuală

13
înregistrată la staţia Râmnicu Vâlcea a fost de 611,4 mm, la staţia Olăneşti
de 744,7 mm, iar la Călimăneşti 775 mm.

Figure 2.Fenomene Atmosferice Extreme

La Govora pe 19 mai 1939 au căzut 11,5 mm în numai 3 minute, iar la

Costeşti pe 12 august 1955 au căzut 102,4 mm într-o oră.Varietatea formelor
de relief influentează clima temperat continentală caracteristică judeţului
Vâlcea întâlnindu-se nuanţe ale climatului montan deluros specific
depresiunii Loviştei şi a văii Oltului.La alţitudini de peste 2.000 m
temperaturile scad sub 00C, precipitaţiile depasesc 1.200 mm/an iar
vânturile cu orientare nord-vest sunt puternice. La alţitudini medii şi mici
temperatura medie variază între 2-6 C, vânturile bat în lungul văilor, iar
media precipitaţiilor are valori cuprinse între 800-1.200 mm/an. În regiunea
dealurilor subcarpatice, temperatura are valorile cuprinse între 4-8 C iar
precipitaţiile atîng 600-800 mm/ anual. Pe Valea Oltului şi în depresiunea
Loviştei clima este mai blândă decat în restul teritoriului. Cu toată etajarea
şi accentuata fragmentare a reliefului ,temperaturile extreme nu sunt dintre
cele mai însemnate pentru a rezulta amplitudini termice care sa se situeze
printre cele mai mari din ţara .Cele mai scăzute temperaturi înregistrate
(minimele absolute )nu s-au înregistrat sub -30 C decat în partea de sus a
judeţului ,si anume în Valea Oltului unde în mod frecvent se instaleaza aerul
rece(la Drăgăşani -33C în ianuarie 1942)în rest ,chiar în zonă de munte ,ele
sunt mult mai ridicate(Voineasa -25 C ,Călimănesti -25 C ,Rm.Vâlcea -26,6
C).În depresiunea intramontană Loviştei,unde ar fi trebuit sa apară

14
cunoscutele inversiuni termice (frecvente în mai toate depresiunile dintre
munţi)care se soldează cu accentuate scăderi de temperaturi şi atingerea
unor temperature minime record,nu s-a înregistrat acest fenomen cu o
frecvenţă mare şi de lungă durată.Temperaturile extreme din timpu verii sunt
relative ridicate ,ajungând până la peste 40 C ,ex(Drăgăşani 41,3 C,Orleşti
42 C),asa cum sunt în cea mai mai mare parte în nordul câmpiei Române.
Expunerea către sud şi adapostul de sub clina sudică a munţilor şi din
depresiunile dintre dealuri sunt favorabile unor încălziri mult mai accentuate
decat în cealaltă parte a munţilor,în condiţii de relief asemănătoare.
Amplitudinile termice anuale pot varia pentru partea judetlui cu alţitudine
până la 600 de m (adică cea locuită şi cea cultivăte)între 60(Voineasa60,3
C)si 75 C(Drăgăşani 74,8 C).În zonă muntoasă de peste 1200-1300 m se
apreciază ca precipitaţiile ating o medie anulă de peste 1000mm ,crescând
progresiv,odată cu alţitudinea ,până la peste 1 400 mm annual.În depresiune
Loviştei cad în medie între 800 şi 900 mm,la fel ca pe toată periferia sudică
a munţilor şi în buna parte din zonă subcarpaticaAşa de pildă la Hurez s-au
înregistrat 870 mm ,la Olănesti 803 mm,iar la Călimănesti 775 mm.Spre
sud ,odată cu departarea de munte ,cantităţiile anuale de precipitaţii scad
până sub 600mm:Râmnicu V alcea 707 mm,Zatreni 634 mm,Drăgăşani
578mm. Partea cea mai înaltă a munţilor este supusă vânturilor
dominante de nord –vest ,dar particularităţile orografice produc devieri şi
canalizări a curenţilor,si în condiţile specifice ale judeţului Vâlcea, acestea
sunt dirijate în special în lungul văilor Oltului şi Lotrului Asa de pildă la
Râmnicu Vâlcea ,tot timpul anului vânturile dominante bat spre nord-
sud.Pentru zonă de munte nu pot fi trecute cu vederea vânturile diurne
cauzate de diferenţele de alţitudine dintre culmi şi depresiuni..Sunt brizale
de munte (care umplu seara văile cu aerul racoros de munte ) şi cele de vale
(care se formează în timpul zilei(care se formează prin încălzirea şi
rarefierea aerului din văi şi urcării lui pe pante)Asemenea brize apar mereu
pe versantii Coziei ,ca şi în toată Valea Lotrului.
Teritoriul judeţului Vâlcea aparţîne în
întregime bazinului Oltului ,şi anume pârtii de trecere (arbitrar stabilit şi
utilizat)de la bazinul mişlociu în bazinul inferior.În cuprinsul lui se pot
diferenţia două sectoare ale cursului ,coresponzând la două zone sau trepte
de relief ,sectorul montan extins pe mai mult de 40 de km între Râul Vadului
şi Călimănesti şi sectorul dealurilor subcarpatice şi piemontane desfăşurat pe
circa 90 de km ,de la Călimăneşti ,până mai jos de Drăgăşani .În
Depresiunea Loviştei,venind din dreapta, se varsă în Olt pârâul Urii(la
Căînenii de Vâlcea,cu izvoarele în latura estică a culmii Stănişoarei)pâraiele
Bobeştilor ,Sărăcîneştilor,Călîneştilor şi Lotrul ,iar din stanga Valea Satului

15
(Câînenii de Arges ,)Boia(formată din Boia Mica şi Boia Mare ,pornite de
sub Surul ,Budislavul,si Ciortea având )şi având ca afluenţi principali pârâul
Boişorii sau al Gaujanilor),pârâul Titestilor şi Băiaşul. Alături de pârâurile
amintite mai sunt şi alte organisme hidrografice de mică importanţă (pâraiele
Muiereasca .Pârâul Sărat.Govora afluente pe dreapta şi Coisa ,Sâmnicul,pe
stanga ,care vin să întregească reţeaua cu caracter dendritic .În partea vestică
a judeţului Vâlcea .mai sunt cateva ape care ,fără a ajunge direct în Olt
,apartin totuşi bazinului acestuia ,ca afluenţi ai Olteţului Oltul străbate
teritoriul judeţului Vâlcea pe aproximativ 133 km coborand de la Raul
Vadului ,până la sud de Drăgăşani aproximativ 210 m,ceea ce ar rezulta o
pantă medie de peste 1,5m/km..

Figure 3 Rîul Olt

În primaverile cu încălziri bruşte şi topirea rapidă a zăpezilor

,ca şi în perioadele cu ploi deosebit de bogate ,se produc viituri cere depăşec
de mai multe ori debitul mediu anual ,dar,în general cele mai mari viituri cu
debite de vârf ,excepţional,se datoresc în primul rând ,ploilor şi numai în al
doilea rând topirii zăpezilor .Aşa de pildă ,cea mai mare viitură cunoscută în
bazinul mişlociu şi inferior al râului Olt din 1948,a fost de provenienţa
fluvială.Debitul maxim înregistrat la Râmnicu Vâlcea a ajuns la 2580 m/s
,iar debitul mediu al lunii respective (iunie 1948)a depasit de 5 ori debitul
mediu multianual (calculat pe o perioadă de 30 de ani.1933-1963),atingând
620m/s.Înfluenţa afluenţilor din defileu se resimte mai ales în perioda topirii
zăpezilor.Surplusul de apă mai rece face ca temperature apei Oltului,în

16
sectorul de jos de defileu ,sa fie mai coborâtă în acest înterval decat în tot
sectorul mişlociu.Din această perioadă de observaţii (1952-1962) se
constată că apariţia fenomenelor de iarnă (gheată la mal ,scurgere de sloiuri)
este posibilă din prima decadă a lunii noiembrie până în prima decadă a lunii
martie.Sunt însă foarte rare cazurile cand aceste fenomene pot avea o durată
care sa se apropie de durata maximă în care este posibilă apariţia lor.Dacă în
partea Montană a cursului Oltului fenomenele de iarnă se pot manifesta chiar
şi până la peste 100 de zile ,la Rm Vâlcea durata maximă de apariţie este de
87 zile ,iar la Dragăşani în jur de 90 de zile. Durata mai mică sau mai mare
este direct legată de apariţia şi mentinerea podului de gheată.Dacă în defileu
podul de gheată se poate forma încă din decembrie şi poate dura până la
începutul lunii martie,în avale de gura Topologului cea mai timpurie apariţie
s-a înregistrat abia la 19 ianuarie .dar dispariţia .cea mai târzie are loc în
prima decadă a lunii martie.Dacă până acum potenţialul hidroenergetic al
râurilor judeţului Vâlcea nu a fost utilizat,lucrările din bazinul superior al
Lotrului deschid un capitol nou în acest domeniu ,care vor duce la
transformări însemnate ale reţelei hidrografice.Tuneluri de aducţie
,totalizând circa 150 de km ,vor îndrepta apele multor pâraie,aparţinând altor
bazine,către lacul ce se va întinde de la vidra până la Obârşia Lotrului pe
aproximativ 15 km . Reţeaua hidrografică este foarte bogată, fiind distribuită
uniform pe toat suprafaţa judecului. Oltul, unul dintre cele mai mari râuri din
România, strabate judeţul Vâlcea pe o lungime de 130 km, de la nord la sud ,
adunând apele a numeroşi aflueţi ,dintre care cei mai importanţi sunt: Lotrul,
Olnăneşti, Topologul, Olteţul, Luncavăţul, Bistriţa. Debitul bogat al acestora
a permis dezvoltarea unei puternice reţele hidrografice. Principalele lacuri de
acumulare create prin vastele locurii de amenajare hidroenergetică sunt:
- Vidra 340 mil.m3 apă
- Băbeni 78,3 mil.m3 apă
- Zăvideni 63 mil.m3 apă
Dintre cele 17 hidrocentrale din amenajarea Olt-Lotru, cea mai mare putere
instalată o are hidrocentrala Ciunget din Munţii Lotrului (510 MW) si cea
mai mică putere instalată o are hidrocentrala Malaia (18 MW) din aval de
Ciunget.Dacă pană acum potenţialul hidroenergetic al râurilor judeţului
Vâlcea nu a fost utilizat ,lucrările din bazinul superior al Lotrului deschid un
capitol nou în acest domeniu ,care vor duce la transformări însemnate ale
reţelei hidrografice .Tuneluri de aducţie ,totalizând circa 150 de km ,vor
îndrepta apele multor pâraie ,aparţinând altor bazine ,către lacul ce se va
întinde de la vidra pana la Obârsia Lotrului pe aproximativ 15 km.

17
 Figure 4 Lacul Vidra

Acest lac va reprezenta un element cu totul deosebit în reţeaua de ape

a judeţului Vâlcea ,în general lipsit de lacuri .Pentru ca în afară
numeroaselor ochiuri de apă,fără importanţă,adunate pentru scurt timp între
valurile porniturilor din regiunea deluroasă ,numai carteva lacuri sunt semne
de semnalat.La izvoarele Lotrului ,în circurile glaciare Găuri,Cîlcescu şi
Zănoaga se află lacurile cu acelaşi nume .Nu trebuie uitate nici lacurile
sărate ,mici dar foarte adânci ,de origine antropică ,de la Ocnele Mari şi
Ocniţa ,folosite în scopuri terapeutice..

1.5.El
emente bio-pedogeografice

Ca urmare a diversităţii condiţiilor fizico-geografice,solurile aferente

Judetui Vâlcea se prezintă într-un înveliş complex (cu varietatti de la solurile
pajiştilor alpine până la solurile brune de pădure şi la cele slabe evaluate din
lungul văilor largi) care în general aparţine solurilor podzolice formate sub
vegetaţia de pădure.Bordura munţilor şi treapta de înălţimi mai joase din
lungul defileului Oltului sunt acoperite cu sol brun montan tipic sau
podzolic.

Dealurile de la vest de Olt reprezintă domeniul de dezvoltare a

solurilor brune de pădure aflate în diferite grade de podzolire ,dar în anumite

18
porţiuni ca şi fâşie din stanga Oltului apar soluri brune de pădure tipice sau
slab podzolite.Din cauza fragmenţării reliefului şi a intensităţii proceselor de
denudare a versanţilor,pătura de sol este supusă în mare masură spălării şi
eroziunii mai puţin apte culturii agricole.În schimb terenurile cu sol subţire
şi degradad (mai ales cele din pantă)sunt foarte favorabile agriculturii şi mult
utilizate în agricultura şi pomicultura.
Pentru a caracteriza vegetaţia şi fauna judeţului Vâlcea trebuie
precizat că ,din punct de vedere bio-geografic,teritoriul lui aparţine
provinciilor dacică şi moesică,diviziuni ale subregiunii euro-siberiene
Partea nordică,înaltă, a judeţului se încadrează în provincial dacică,cu
flora şi fauna central-europenă. Partea sudică,cuprinzând dealurile mai joase
piemontane,este înclusă în provincia moesică care aparţine grupei
provincilor central-europene de nuanţa submediteraniană,cu numeroase
elemente termofile cantonate în porţiunile mai adapostite de sub faţada
sudică a munţilor.Partea cea mai înaltă a munţilor,domina stâncile golase cu
pete cenusii-verzui de licheni,al pajistilor alpine,cu ierburi şi apariţii de
sălcii pitice,si tufişuri de ericacee,pădurea ocupă cu cateva secole în urmă
aproape în întregime teritoriul actulului judet Vâlcea

Din cauza condiţiilor mai dificile de exploatare,teritoriul judeţului Vâlcea a

fost mai puţin despădurit decat alte parti ale ţării.De aceea aproape 48% din
acest teritoriu este acoperit de păduri reprezentand 4,2% din suprafaţă
impădurita a întregii tări..
Limita superioară a pădurilor de conifere este mai ridicată pe faţă
sudică a munţilor şi mai coborâtă pe cea nordică.Cea mai mare întindere a
păşunilor alpine se gaseste în munţii Loviştei şi în munţii desprinsi către vest
şi sud din nordul orografic al sudului .Pădurile de molid au o repartiţie mult
diferită de la un masiv la altul.Pe faţă sudică a căpătâni,molidişurile curate
nu formează un etaj bine încheiat iar în Cozia apare numai un petic de
dimensiuni foarte reduse.În munţii lotrului se întalneşte rarzada (larix-
decidus),în munţii Căpăţânii,Tisa(Taxus-baccata) iar către partea inferioară a
etajului apare frecvent bradul alb(Abies-alb) Pădurea de fag (fagus silvatica)
are întinderea cea mai mare în raport cu celelalte păduri montane,cu excepţia
dealurilor mai joase cu excepţia dintre pârâul Govorii şi Olt şi acelor din
portiune Sirineasa-Dăeşti acoperite cu păduri de gorun,dealurile sub
carpatice din dreapta Oltului şi depresiunile dintre el,până la o linie
Sinesti,Sirineasa,sunt domeniul de dezvoltare a pădurilor în amestec de fag
şi gorun.În văile largi ale Oltului,Olteţului şi Cernii se întâlnesc încă zăvoaie
cu sălcii şi plopi uriasi însoţite adesea,pe locuri mai înalte de păduri de
stejar,ulm(ulmus-folacia) şi alte specii iubitoare de umezeală.

19
 Figure 5 Munţii Lotru

În toată partea sudică a judeţului despăduririle au fost mult mai

intense şi mai timpurii.Suprafetele defrişate au fost defrişate în pajişti
(stepizate) sau ,în cea mai mare parte,în terenuri agricole .În depresiunile de
sub munte şi de sub dealuri trăieşte în condiţii excelente nucul şi castanul
dulce, cel care spre Tismana formeză păduri de exemplare
uriaşe.Exemplarele uriaşe,ca şi plantaţiile tinere existente în jurul mănăstirii
Bistrita şi Hurez,dovedesc ca cel puţin în Depresiunea Hurezului există
condiţii favorabile pentru extinderea castanului.Întrucat particularităţile
peisagistice ale judeţului Vâlcea oferă condiţii dintre cele mai bune pentru
practicarea turismului sub cele mai diverse forme,nu trebuie neglijată nici
posibilitatea pescuitului sportive ca activiţate de recreere.În acest scop se
impune luarea unor măsuri nu numai destăvilirea poluării apelor Oltului ,dar
şi de repoluare a apelor acestuia.Formarea lacului de acumulare în amonte
de barajul de la Vidra oferă posibilitatea populării lui cu specii adaptate
condiţiilor ecologice şi valoaroase sub aspect economic.

20
CAPITOLUL 2. PARTICULARITĂŢI FIZICO-GEOGRAFICE

2.1 Istoricul Localităţii

Oraşul scăldat de apele bătrânului Alutus este o veche aşezare venită

din umbra timpului, istoria sa milenară fiind atestată de săpăturile
arheologice găsite în cartierele Valea Răii şi Stolniceni. Aici romanii au
construit cetăţi (castre) durabile care prin vestigiile lor atestă continuitatea
de veacuri a aşezării.Însă prima atestare documentară a oraşului datează din
4 septembrie 1388 când Mircea cel Bătrân menţiona într-un hrisov că se află
în „oraşul domniei...numit Râmnic”.

Mircea cel Bătrân domnul care a menţionat „oraşul domniei...numit

Râmnic În centrul oraşului, se găsesc ruinele curţii domneşti a lui Mircea cel
Bătrân, prezenţe materiale vii ale marelui voievod în această aşezare; aici a
semnat documentul de atestare a judeţului Vâlcea la 8 ianuarie 1392, fiind
primul judeţ atestat documentar. Din vechea şi măreaţa cetate se mai pot
vedea astăzi doar zidurile care înconjoară parcul central, numit Mircea cel
Bătrân în cinstea voievodului. Sigiliul oraşului datează din 1505 fiind, după
cum arată istoricul A. Sacerdoţeanu, „unul dintre cele mai vechi sigilii
orăşeneşti din Ţara Românească”.

Mihai Viteazul numea aşezarea "oraşul domniei mele Râmnic"

21
Că Râmnicu Vâlcea era oraş domnesc, reiese şi dintr-un document al
domnitorului primei uniri a provinciilor româneşti, Mihai Viteazul, care
numea oraşul astfel:"oraşul domniei mele la Râmnic". Tot aşa, Matei
Basarab, menţiona că am fost la preumblere peste Olt la oraşul domniei
mele la Râmnic. Sub domnia lui în anul 1643, pe iazul morilor (asanat pe la
sfârşitul anilor 1970 se construieşte prima moară de hârtie (fabrică), de către
boierii Rudeni.Pe dealul care străjuieşte oraşul în partea de nord, în Cetăţuia
construită pe el la 2 ianuarie 1543 este asasinat de către boierii Neagoe şi
Drăgan, domnitorul Radu de la Afumaţi Cetăţuia, care este un fel de simbol
al oraşului, este un mic fort construit prin secolul al XIV-lea sau secolul al
XV-lea pentru a păzi reşedinţa olteană a domnilor, scaun obişnuit al Banilor
şi a noii episcopii.Numeroase documente arată că prin oraş au trecut
Doamna Chiajna, Constantin Brâncoveanu, tatăl lui Mihai Viteazul Pătraşcu
cel Bun, Radu cel Frumos, Radu Paisie.

Monedă cu C.Brâncoveanu

Ocuparea Olteniei de către austrieci în perioada 1718-1739, implicit şi a

oraşului, a dus la încendierea lui şi transformarea în fortăreaţă de
apărare.Radu cel Mare la 1504 înfiinţează la Râmnic o episcopie numită
Episcopia Râmnicului - Noul Severîn, fapt ce este semnalat şi de Paul de
Alep în notele de călătorie ale sale în ţările române. Însă atestarea
documentară a acestei episcopii cu titulatura completă datează din timpul lui
Mihnea Vodă la 29 decembrie 1590. Construcţia nouă a Episcopiei ridicată
la 1639 este distrusă de un încendiu provocat odată cu năvălirea turcilor din
1737 Tot aşa se va întâmpla şi în 1847 Construcţia existentă a fost ridicată
între anii 1850- 1856, iar picturile interioare sunt făcute de Gheorghe
Tattarăscu, purtând amprenta realismului italian. Noua construcţie este
ridicată prin strădania episcopului de Vâlcea Calînic primînd denumirea de
Catedrala Episcopală „Sfântul Nicolae”. La Râmnicu Vâlcea, la 1705 Antim
Ivireanul, unul dintre cei mai buni tipografi ai vremii, a fost hirotonisit ca
episcop cu Sfatul şi cu voia prea luminatului şi învăţatului domn Constantin

22
Brâncovean .În secolul al secolul al XVIII-lea la Râmnic se desfăşura o
bogată activiţate culturală, datorată cărturarului Antim Ivireanul (1705) care
a pus aici bazele unei tipografii în care au fost tipărite mai multe lucrări în
limba română. Primele cărţi tipărite au fost Tomul bucuriei şi
Antologhion.Istoricul Nicolae Iorga a denumit Râmnicul capitală a
tipografiilor, iar un capitol al "Literaturii române vechi", "Epoca lui Chesarie
de Râmnic"Au ieşit de sub tipar în continuăre "Gramatica slavonească"
(1755), "Trâmbiţa românească" (1769), ciclul "Mîneelor" (1776 -1780),
întâia ediţie a "Observaţii sau băgări de seamă asupra regulelor şi
orânduielelor gramaticii româneşti" a lui Ienăchiţă Văcărescu (1787) şi
multe altele.Alt important cărturar al Râmnicului, episcopul Damaschîn,
reuşeşte tot în această perioadă să contribuie la românizarea aproape a
tuturor cărţilor, traducând aproape întreaga literatură a timpului. În urma
sinodului din 1719 ţînut la mănăstirea Horezu (sau Hurezi), episcopul
Damaschîn propune înfiinţarea a două şcoli: Una românească la Râmnic şi
una latinească la Craiova.Tot la Râmnic la începutul secolului al XVIII-lea,
s-a deschis o şcoală de artă, mai precis de zugravi sub conducerea lui Ioan
ZugravulLa 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi, se întonează pentru prima dată
cântecul Deşteaptă-te, române! compus de Anton Pann pe versurile poeziei
„Un răsunet” de Andrei Mureşanu, la ceremonialul organizat pentru cinstirea
victoriei revoluţiei şi sfînţirea standardelor libertăţii naţionale. Peste ani, în
urma revoluţiei din decembrie 1989, „Deşteaptă-te, române!” a devenit
imnul naţional al României.La Râmnicu Vâlcea a trăit bunicul dinspre mamă
al poetului Octavian Goga, preotul Ion Bratu, care jucase un rol important în
evenimentele revoluţionare ale anului 1848.Anton Pann a fost un membru
marcant al comunităţii oraşului. Locuinţa condeierului şi tipografului a fost
casa în formă de culă din actuala stradă Ştirbei Vodă, azi Muzeul memorial
Anton Pann. Din acest loc, Pann pleca pe drumurile judeţului, către satele
care i-au oferit inspiraţia folclorică necesară desăvârşirii operei sale. Anton
Pann a fost cel care a pregătit formaţia corală care a întonat pentru prima
dată Deşteaptă-tă, române!.

Statuia Independenţei

23
 Au mai trecut prin oraş de-a lungul anilor, în diferite călătorii, Grigore
Alexandrescu, Alexandru Odobescu, Mihai Eminescu, Alexandru Vlahuţă,
iar Ion Luca Caragiale a fost revizor şcolar.Un eveniment de seamă din
istoria oraşului este că în anul 1920, la 1 iulie, are loc primul congres al Ligii
culturale după realizarea României Mari după Primul Război Mondial.
Această manifestare este prezidată de Nicolae Iorga.Nu trebuie neglijat
faptul că dezvoltarea oraşului este strâns legată şi de dezvoltarea sa
economico-industrială. Pomeneam mai sus de existenţa primelor fabrici de
hârtie şi a tipografiilor cu o importanţă deosebită în dezvoltarea socio-
culturală atât a urbei, cât şi a ţinutului adiacent. Dar acest fapt nu era de
ajuns. Oraşul la sfârşit de veac XIX, început de veac XX, cu o populaţie
cifrată la circa 7600 locuitori, era cunoscut ca un important centru comercial
şi manufacturier. Astfel, se găseau aici mai multe fabrici de cărămidă, de
ţigle şi teracotă, fabrici de paste făinoase, mori pentru cereale şi multe
ateliere meşteşugăreşti. Avea apoi să se adauge o fabrică de tăbăcirea pieilor
de animale şi încălţăminte Tot în această perioadă, oraşul era reşedinţa
judeţului Vâlcea, precum şi reşedinţă episcopală. Mai se găseau aici de
asemeni Regimentul 2 Dorobanţi Vâlcea, o şcoală primară de băieţi şi o alta
de fete, un oficiu poştal (cu o clădire superbă care se păstrează în mod
excepţional şi astăzi), un spital (tip „Carol Davila”, care de asemenea se mai
păstrează), o farmacie, o sală de teatru (fosta sală "Adriani" care s-a demolat
din cauza rezistenţei precare în anul 1958 – cam pe locul actualei săli a
sindicatelor), sedii ale diferitelor bănci.Dezvoltarea vieţii economice a urbei
şi a ţinutului duce la o cerînţă firească de oameni cu o pregătire deosebită, cu
ştiinţă de carte, lucru care duce la înfiinţarea unui "gimnaziu clasic", care în
amintirea cititorului aşezării, cel care a fost simbolul năzuinţelor de libertate
şi dreptate a poporului român, Mircea cel Bătrân, a primit numele de
"Mircea Vodă". În anul 1911 a fost terminată prima aripă a clădirii ce peste
ani va fi liceul "Alexandru Lahovari", liceu care a luat fiinţă la 1 septembrie
1919, ca o cerinţă arzătoare a râmnicenilor. Dealungul anilor, acest liceu a
fost şi este, simbolul învăţământului râmnicean şi vâlcean prin promoţiile de
elevi care au absolvit în timp acest lăcaş de cultură şi ştiinţă românească.
Râmnicenii şi mulţi vâlceni totodată poartă în suflet amîntirea dascălilor
iluştrii care au predat diferite materii de studiu la catedrele liceului,
personalităţi de seamă a muncii didactice, culturale şi ştiînţifice.

24
 Parcul Zăvoi

Anii '20 au adus oraşului şi un liceu de fete. De asemeni, ceea ce a

însemnat un lucru important pentru viaţa spirituală atât a urbei, cât şi a
judeţului, a fost construirea Seminarului Teologic "Sfântul Nicolae", de pe
băncile căruia a ieşit mulţi preoţi şi cantori de biserică. Printre directorii
acestui seminar, om de mare valoare a vieţii spirituale româneşti înterbelice,
fiu al judeţului Vâlcea, a fost de la 1 noiembrie1932 şi cel care a fost mai
târziu patriarhul Justînian Marîna Patriarhul Justînian Marina a fost primul
patriarh al Republicii Populare Române şi a fost cel care a avut abilitatea şi
puterea ca Biserica Ortodoxă Română să nu fie desfiinţată de noile autorităţi.
Poate că şi destinul şi-a pus amprenta, dat fiind faptul că preotul Justinian
Marina, parohul de la biserica "Sfântul Gheorghe" din Râmnicu Vâlcea,
adăposteşte pe nimeni altul decât pe evadatul din lagărul de la Târgu Jiu
comunistulGheorghe Gheorghiu Dej, căutat de Siguranţă.După instaurarea
noilor autorităţi la început populare, apoi socialiste sau comuniste (?) la 30
decembrie 1947, seminarul teologic a fost transformat în şcoală medie de
fete (traducere din rusă a ceea ce era liceul), paralel cu vechiul liceu denumit
şcoală medie de băieţi. Se vor face apoi şcoli medii mixte în anul 1956. Au
mai existat şi două şcoli de meserii.După dezvoltarea industrială a oraşului
au mai apărut alte cinci licee industriale, un liceu pedagogic şi unul sanitar,
culminând cu anii '90 prin dezvoltarea şi a învăţământului superior,
„Universitatea Constantin Brâcoveanu”, „Universitatea Spiru Haret”, secţii a
„Universitaţii Tehnice Piteşti”.Schimbări importante în viaţa economică a
oraşului până prin anii '50 nu prea au fost semnalate. Atunci, pe lângă
fabricile de cărămidă, atelierele meşteşugăreşti adunate în cooperative, apare
în Râmnicu Vâlcea o fabrică de placaje din lemn cuplată cu una de mobilă.

25
De asemenea, fabrica de piele şi încălţăminte, naţionalizată, se dezvoltă. A
apărut şi o fabrică de conserve, iniţial numai pentru valorificarea fructelor
din zonă (marmelade şi dulceţuri), apoi şi pentru prelucrarea legumelor şi
carne. La început pe teritoriul oraşului Ocnele Mari, apoi prin reorganizări
teritoriale la Râmnicu Vâlcea, a luat fiinţă "Uzina de Sodă Govora" în anul
1954. Denumirea de "Govora" se datorează faptului că CFR-ul dăduse
denumirea de Halta Govorii pentru staţia care deservea staţiunea Băile
Govora aflată la 12 km. De fapt localitatea componentă se numeşte
Stolniceni. Această uzină va constitui prima întreprindere care a pus baza
platformei petro-chimice a oraşului, care a început să se dezvolte după anul
1970,unul dintre cele mai importante combinate chimice ale României,
cunoscut sub denumirea de „OLTCHIM”

Personalităţi

 Gheorghe I. Lahovary (1838– 1909), îngîner, scriitor, membru de

onoare al Academiei Române
 Mariana Târcă (n [1950]), antrenoare handbal
 Dem Rădulescu (1931– 2000), actor, comedian, profesor universitar
 Nicolae Manolescu (n. 1939), academician, critic literar, editorialist,
eseist, istoric literar, politician
 Eugen Negrici (n. 1941), critic, istoric literar, stilistician, profesor de
literatură română contemporană
 Gabriel Liiceanu (n. 1942), filozof, scriitor
 Alexandru Papadopol (n. 1975), actor
 Radu Berceanu (n. 1953), politician
 Cătălîn Ştefănescu (n. 1968), realizator TV
 Ion Măldărescu (n. 1941), scriitor, publicist, cercetător
 Doru Moţoc, dramaturg, prozator, poet, eseist, publicist
 Horia Moculescu (n. 1937), compozitor
 George Ţărnea, (1945- 2003), poet, jurnalist
 Rodica Iliescu, (n. 195), pictoriţă
 Adriana Titieni, actriţă
 Dorel Zugrăvescu, (n. 1930), geofizician, membru corespondent al
Academiei Române
 Coca Bloos(n. 1946), actriţă

26
  Marius Rizea (n. 1975), actor
 Kurtfritz Handel(n. 1941), sculptor
 Emil Gaghel(1945 - 1995), sculptor
 George Chirca (1959), jurnalist, fondatorul primului post de radio din
provîncie, după '89, Radio Metronom
 Paul Bobita Catusanu (1969), artist, întemeietorul şi leader-ul grupului
rock Antract
 Ion Craciunescu-arbitru internătional
 Teodor Crăciunescu-arbitru
 Augustus Constantin-arbitru
 Daniel Demetrescu-arbitru

Râmnicu Vâlcea este un municipiu cunoscut şi datorită sportului La

handbal, HC Oltchim Râmnicu Vâlcea, club înfiinţat în 1973, a castigat titlul
naţional de 15 ori din 1989 până în prezent, Cupa României de 13 ori
începând cu 1984, şi Supercupa României în 2007 La nivel internaţional a
câştigat 2 Cupe IHF (1984, 1989), Cupa Cupelor (2007), Supercupa Europei
(1984) şi Trofeul Campioanelor (2007).

2.2 Aspecte geodemografice

Municipiul Râmnicu Vâlcea,reşedinţa şi principalul centru

coordonator al vieţii social-economice a judeţului,însuma la 1 ianuarie
1969 ,împreună cu comuna suburbană Goranu 35 de mii de locuitori .La
sfârşitul secolului trecut populaţia Oraşului avea aproape 7 300 de
locuitori .În secolul nostru ,populaţia a crescut de la 13 500 în 1912 la 23 de
mii în 1966,în general foarte lent ca în mai toate oraşele lipsite de industrie
.În ultimii ani ,datorită dezvoltării unei industrii însemnate ,numarul
locuitorilor a sporit cu 80 La jumătatea secolului trecut (1859)mai mult din
jumătate(63,1%) din populaţia Oraşului Râmnicu Vâlcea (atunci cu 3160
locuitori) erau agricultori şi liber profesionisti ,meseriasi(28%)si comercianţi
(11,4%) în comerţ. La 1 iulie 2008 populaţia municipiului Râmnicu Vâlcea
însuma 119.601 locuitori din care 58 373 bărbaţi (48,64%) şi 64 647 femei
(51,36%)constatându-se o creştere an de an a populaţiei ,sporul natural al
judeţului (+3,24%) contrastând cu restul judeţului unde sunt valori negative
(-1,6%),înregistrează valori pozitive ,concomitant cu mortalitatea înfantilă

27
ce are o tendintă descendentă favorabilă (8,2%în 1999,2,4în2008).
Populaţia Municipiului Rm. Vâlcea a crescut uşor până în anul
2002 când a fost de 121.401 locuitori, după care apare un trend de
descreştere lentă, dar constantă; în 2007 a fost de 112.148 locuitori, din care
bărbaţi 53.899, reprezentând 48,06% şi femei 58.249, reprezentând 51,94
%Este posibil ca scăderea populaţiei sa fie datorată fenomenului de migraţie
a populaţiei şi mai puţin din cauza fenomenelor naturale (natalitate şi
mortalitate generală). Sporul natural al populaţiei este pozitiv în
ultimii ani: + 4,5 %o în anul 2007, contrastând cu restul judeţului unde
înregistrează valori negative: – 2,75%o în 2007 .
Dinamica populaţiei are o evoluţie relativ pozitivă, comparativ cu
situaţia naţională, sporul natural pozitiv contrabalansând fenomenul de
îmbătrânire al populaţiei, dar efectele procesului de îmbătrânire
demografică se vor simţi atât în sfera economică, socială cât şi asupra
derulării evoluţiilor demografice viitoare, mai pregnant după 2005, când în
populaţia în vârstă de muncă (15-65 ani) vor intra generaţiile
reduse numeric născute după 1990, impunând măsuri active de stimulare a
natalităţii şi protecţie socială a grupelor vârstnice. Analiza dinamicii
structurii populaţionale (pe grupe de vârstă) arată că, faţă de anul 1994
populaţia de vârstă 0-19 ani a scăzut cu aproape 18.000 locuitori, iar
populaţia de vârstă peste 40 de ani a crescut cu 17.300 locuitori. Fenomenul
arată procesul de îmbătrânire al populaţiei, cu gravele lui consecinţe atât
asupra sistemului economic, dar mai ales asupra sistemului de sănătate şi
asistenţă socială. Doar cohorta populaţiei născute imediat după decretul de
interzicere a întreruperilor de sarcină (cohorta de vârstă 20-29
ani) este mai mare în 2007 faţă de anul 1994. Tendinţa de îmbătrânire a
populaţiei (şi mai gravă la nivelul judeţului) este susţinută şi de evoluţia
anumitor indicatori demografici: Rata de natalitate a avut un trend
descendent :8,5%o -1996 ;8,16 %o -1999; 8,1%o -2000, după care
fenomenul începe lent să se redreseze : 9,20%o în 2006 şi 9,79%o în 2007.
La nivel de judeţ, fenomenul se agravează şi în prezent :8,45 %o în 2006 şi
8,35 %o în 2007. Mortalitatea generală (în ciuda agravării contînue la nivel
de judeţ şi de ţară) are o evoluţie mult mai
bună cu tendinţă de ameliorare :6,36 %o în anul 2000, 5,94 %o în 2006 şi
5,29 %o în anul 2007. La nivel de judeţ, îndicatorul mortalităţii generale a
fost aproape dublu în anul 2007 :11,10 %o .
şi sporul natural are o evoluţie pozitivă : + 3,26 %o în anul 2006 şi + 4,5 %o
în anul 2007, cu atât mai mult cu cât valorile pe judeţ sunt de peste 15 ani
negative: - 3,32 %o în anul 2006 şi -2,75 %o în 2007.
Datorită faptului că şomajul este un fenomen multidimensional

28
(economic, psiho-social, cultural,politic), care acoperă o mare diversitate de
situaţii concrete, graniţa dintre ocupare, şomaj şi inactiviţate este
nedeterminată. Ín timp ce, pe de o parte, câştigă teren forme atipice de
ocupare (activităţile cu timp parţial, interimatul, contractele pe durată
determinată.), pe de altă parte, în noţiunea de populaţie inactivă se ascund
forme deghizate de şomaj ca pensionarea anticipată, şomerii de lungă durată,
ca şi persoanele cuprinse în diferite dispozitive de formare şi reconversie
profesională. Ín fîne, munca la negru, apreciată ca afectând circa 10% din
populaţia activă, deplasează şi flexibilizează graniţa dintre şomaj şi
ocupare. Strategiile şi politicile de ocupare şi formare profesională ce au
apărut în urma unui proiect al Mînisterului Muncii şi Solidarităţii Sociale cu
Banca Mondială au dus la înfiinţarea, de la 01.01.1999, pe baza Legii
nr.145/1998 a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Factor
activ pe piaţa muncii, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de
Muncă promovează parteneriatul în asigurarea serviciilor de ocupare, în
virtutea principiului deconcentrării. Gestiunea resurselor alocate măsurilor
active în combaterea şomajului devine astfel o problemă de înteres general
în care sunt implicate Guvernul, sindicatele, patronatele, agenţii economici,
respectiv asociaţiile, fundaţiile şi consorţiile locale, caforme de organizare
ale societăţii civile şi comunităţilor locale.
Cele mai drastice scăderi ale forţei de muncă s-au înregistrat la numărul de
salariaţi angajaţi în industrie şi transporturi, urmare a transformărilor
structurale suferite de această ramură economică. Ín industrie numărul
salariaţilor a scăzut cu 11%, iar în transporturi şi comunicaţii cu mai mult de
40%. S-a produs un transfer al forţei de muncă din sectoarele productive,
respectiv industriale, în sectorul comercial, numărul salariaţilor angrenaţi în
aceste activităţi crescând de peste 6 ori, ceea ce este firesc având în vedere
că în prezent, ponderea agenţilor economici comerciali este de cca. 75% din
totalul societăţilor înregistrate în municipiu, ceea ce plasează oraşul ca
dinamică în sfera serviciilor şi a comerţului œ unde însă, paradoxal
apare o lipsă de ‚mână de lucru“calificată.

29
 Prognoza populaţiei pentru oraşul Râmnicu Vâlcea a luat în calcul că
tendinţa negativă a creşterii populaţiei din Râmnicu Vâlcea va continua până
în 2010, când minimul de 105,000 de locuitori va fi atins; în perioada 2010 -
2025 este scontată o creştere a populaţiei ca urmare a unei rate medii de cca.
6.5 % pe an.
Diverşi factori au influenţat decizia de presupunere că declinul recent
al populaţiei a fost stopat. Discuţiile cu Municipalitatea indică faptul că
populaţia din oraş este acum stabilă; economia s-a îmbunătăţit
în ultimii câţiva ani, iar declinul populaţiei s-a oprit – de exemplu. mărimea
familiei va tinde să crească; aderarea României la UE în 2007 tinde să
încetinească migraţia către alte ţări UE pe măsură ce oportunităţile de
angajare vor creşte; există planuri de dezvoltare a noi zone în limitele
oraşului. Omogenitatea structurii etnice a populaţiei municipiului Râmnicu
Vâlcea, peste 93,55% din locuitori fiind de naţionalitate română, a statuat un
climat de convieţuire paşnică şi stabilă, normale într-o comunitate liberă.
Prin urmare, nu au existat tensiuni interetnice sau confesionale datorate
populaţiei minoritare. Practicarea religiei şi tradiţiilor individuale de grup,

30
indiferent de mărimea lui, a fost considerată de populaţia majoritar-ortodoxă
un drept în alienabil al fiecărei etnii, respectându-se apartenenţa

2.3.Evol
uţia spaţială si funcţionlă a localităţii

Zonarea economico-funcţională a municipiului

Râmnicu Vâlcea păstrează caracteristicile zonei cu profil economic-

complex a Culoarului Oltului şi axeiRâmnicu Vâlcea-Horezu, zonă ce
include 2/3 din populaţia totală a judeţului şi se caracterizează
printr-un grad ridicat de urbanizare şi echiparetehnico-edilitară. Reţeaua de
localităţi ce formează acest centru urban are ca specific, datorită apartenenţei
la zonă de deal şi podiş, dezvoltarea unor formaţiuni lineare, a căror
organizare spaţială, dotare şi echipare tehnico-edilitară ridică numeroase
probleme. Gradul ridicat de dispersare, reflectat şi de valorile densităţii
localităţilor în teritoriu, este o caracteristică a municipiuluiRâmnicu Vâlcea,
în componenţa sa intrând localităţi mici şi foarte mici, situate la câţiva km de
centru şi cu o structură semiurbană sau chiar rurală.
Actuala zonă centrală a oraşului, un nucleu cu o suprafaţă de
36,72 ha se suprapune, în mare parte,peste vechiul târg, de dinaintea anilor
‘50, căruia i s-au adus modernizările impuse de dezvoltarea economico-
sociala a localităţii.Trebuie remarcat faptul că, prin configuraţia spaţială
determinată de formaţiunile de relief existente,municipiul Râmnicu Vâlcea
nu s-a putut şi nu se poate extinde decât în lungul văii Oltului şi ale
Olăneştiului,cele două cursuri de apă ce străbat teritoriul oraşului.Lărgimea
maxima a luncii Oltului variază între 2,5 km în partea nordică şi 2,0 km în
partea sudică, ceea ce
limitează fizic posibilităţile de construcţie la această bandă“ străjuită la est
de dealul Malul Alb şi la vest dedealul Capela. Aceasta constrângere a
determinat,de-a lungul timpului, extinderea oraşului pe axa nord-sud, cu
destule implicăţii în ceea ce priveştecomunicarea cu restul localităţilor
suburbane sau a celor exterioare realizează pe distanţă medie şi lungă şi este
asigurat de societăţi de transport autorizate. Ín prima categorie intră
mijloacele de transport în comun, care asigură legătura cu localităţile situate
la o distanţă sub 20 km,spre staţiunile balneo-climaterice Băile Olăneşti,
BăileGovora, Călimăneşti-Căciulata şi Băbeni, iar în a două categorie,
mijloacele auto ce asigură comunicaţiile municipiului cu alte oraşe. Ín
interiorul municipiului transportul în comun este asigurat de autobuze,

31
maxi taxi-uri şi de taxi-uri particulare, ce acoperă insuficientă măsură
cerinţele de transport.
Municipiul Râmnicu Vâlcea este străbătut pe direcţia nord-sud de
strada ‚Calea lui Traian“, stradă care se încadrează în categoria a II-a œ cu
patru benzi de circulaţie (14,00 m lăţime) pe porţiunea dintre pasajul
rutier superior al drumului naţional şi european DN 7 (E 81): Bucureşti œ
Piteşti œ Râmnicu Vâlcea œ Sibiu şi ieşirea din zonă industrială sud. Traseul
străzii sesuprapune, pe o porţiune, cu traseul drumului naţionalDN 67 œ
Caracal œ Drăgăşani œ Râmnicu Vâlcea œ Olăneşti. Pe segmentul
menţionat, strada are îmbrăcăminte asfalţică. Ín zonă centrală, unde se află
majoritatea instituţiilor publice şi administrative, principalele bănci şi
magazine, ca şi în cartierele rezidenţiale sau zonele industriale, reţeaua
stradală este proiectată şi realizată pentru a face faţă cerinţelor actuale,
arterele rutiere încadrându-se în categoriile II şi III, fiind în ultimii ani
modernizate prin lărgirea benzilor de circulaţie şi prin refacerea
îmbrăcăminţii asfalţice. Cutoate acestea, lipsa locurilor de parcare şi
constrângerile spaţiale locale se răsfrâng asupra fluidităţii traficului, cu
consecinţe negative privind protecţia aerului la nivelul solului.
Amplasamentul studiat se afla în centrul orasului într-o zona de locuinte si
funcţiuni complementare, adiacent bulevardului Tudor Vladimirescu, artera
importantă a orasului. Accesul pietonal si auto pe teren se face din Strada
Tudor Vladimirescu, aflată în vecinătatea terenului. Terenul este liber de
construcţii. Pe acest teren a existat si funcţionat cinematograful ’’Gradina de
Vara’’, construcţie ce a fost demolată..
Terenul studiat se desfasoara în centrul orasului Râmnicu Vâlcea si are ca
vecîni la nord terenuri proprietate publica a Municipiului Râmnicu Vâlcea,
la est, sud si vest terenuri proprietaţi private ale persoanelor fizice sau
juridice. Adiacent zonei în studiu se află terenuri ocupate de locuinţe si
funcţiuni complementare.

2.4.Funcţiile geoeconomice actuale

Contextul în care se plasează actual municipiul Râmnicu Vâlcea,din

punct de vedere economic, este cel în care evoluează economia românească
de 12ani, adică cel al tranziţiei către economia de piaţă, un proces complicat
şi mult mai îndelungat decât s-a sperat. Situaţia moştenită de la regimul
trecut, pe de-o parte, în coerenţa şi viteza redusă de realizare a reformei
economice pe de altă parte, au întârziat înscrierea ţării noastre pe drumul
către o întegrare europeană rapidă .Radiografia stării economice a
municipiului Râmnicu Vâlcea arată că evoluţia ei este departe de a se

32
înscrie pe coordonatele dezvoltării durabile. Declinul prelungit al economiei
naţionale şi, implicit, al economiei locale a creat tensiuni şi dezechilibre
majore între componentele sociale şi economice ale societăţii, pe de o parte,
şi între acestea şi mediul înconjurător, pe de altă parte provocarea de a
decide asupra direcţiei în dezvoltarea economică locală pune în faţa
administraţiei municipale probleme din cele mai complexe. Viaţa urbană
este afectată de numeroşi factori care reclamă un demers global si anume
factorii economici, tehnologici si sociali.Din această cauză, dezvoltarea
economică municipiului urmează a se baza pe analize, studii,analize şi
responsabilităţi subsumate conceptului de dezvoltare durabilă, pe care
Agenda 21 îl promovează consecvent şi unitar.Strategia trebuie să ţînă cont
de dinamism în dezvoltare şi să se bazeze pe structuri mixte alcătuit din
intreprinderi mari, mici şi mijlocii, locale şi străîne,pe colaborarea acestora
cu unităţi din judeţ şi nunumai, cu intreprinderi care asigură valorificarea
superioară a resurselor naturale existente, şi sa creeze noi locuri de muncă
într-un mediu de viată curat şi sănătos.
Pentru realizarea acestor însemnate transformari din fondurile centrale
de start au fost învestite sume foarte mari.În ultimii ani s-au alocat judeţului
Vâlcea aproape 4 miliarde lei vechi.Numai în 1968 voulumul investiţiilor a
fost de 1 729 594 000 lei vechi .Dezvoltarea şi modernizarea agriculturii este
o sarcină de prim ordin pentru asigurarea securităţii alimentarea cetăţenilor
oricărei localităţi. Prin fondul funciar decare dispune, Municipiul Râmnicu
Vâlcea poate să-şi asigure îndependenţa alimentară la o serie de
produse,inclusiv anumite cantităţi pentru export.Important este ca pe aceste
suprafeţe să fie structurată o producţie agricolă care să satisfacă prioritar
nevoile populaţiei oraşului cu legume şi fructe proaspete sau conservate, şi
să permită dezvoltarea unui puternic sector zootehnic pentru acoperirea
nevoilor de carne,lapte şi ouă Ín relansarea zootehniei din Municipiul
Râmnicu Vâlcea se impune o analiza obiectivă a cauzelor care au generalizat
animale în ultima perioadă şi, prin măsuri locale şi cu sprijîn guvernamental,
acest sectorsă fie revigorat.Dacă cu zece ani în urmă activitatea economică a
Municipiului Râmnicu Vâlcea era susţinută aproape în exclusiviţate de
unităţi cu peste 1000 de salariaţi La începutul anului 2002 circa 99% din
societăţile comerciale sunt intreprinderile mici şi mijlocii, care realizează
42,47% din cifra de afaceri şi aproape 52%din profitul brut.Ín rândul
agenţilor economici, IMM -urile ocupă deci o pondere crescândă deoarece,
pe de o parte au capacitatea de a absorbi forţa de muncă din procesele de
restructurare, iar pe de altă parte produsele şi serviciile realizate de ele pot
contribui la redresarea şi relansarea economiei locale, consolidând totodată

33
clasa de mijloc a societăţii.Oscilaţiile creşterii de nivel nu trebuie să fie
evaluate numai pe plan economic, ci şi din punct de vedere al
consecinţelor aşupra mediului uman şi natural.De aceea, comunitatea
oamenilor de afaceri din sectorul privat trebuie să devînă un partener esenţial
pentru succesul oricărui program de dezvolate durabilă. Cu un ocupare a
terenului de 21%, municipiul Râmnicu Vâlcea nu diferă prea mult de alte
localităţi similare din ţară. Construcţiile civile şi edilitare executate în ultimii
ani în municipiul Râmnicu Vâlcea au fost realizate în conformitate cu
condiţionările stipulate în P.U.G, încercându-se pe cât posibil să nu se strice
echilibrul raportului intravilan œ extravilan, prin schimbări de categorii de
folosinţă a terenurilor sau de zonă funcţională.. Sub aspectul numărului de
locuitori, al suprafeţei ocupate şi al numărului de dotări, localitatea de centru
Râmnicu Vâlcea este cea mai dezvoltată, fiind principalul rezervor de locuri
de muncă în industrie, comerţ şi servicii. Celelalte localităţi din componenţa
reşedinţei de judeţ sunt diferenţiate în funcţie de amplasarea în spaţiul
geografic: aşezări semirurale desfăşurate de-a lungul drumurilor principale
(spre sud) sau simple cătune ascunse între dealuri, formând trupuri
îndependente. Guvernul a demarat procedurile pentru privatizarea companiei
Oltchim SA Râmnicu Vâlcea: "Conform proiectului de scrisoare de intenţie
întocmit în urma discuţiilor dintre reprezentanţii Guvernului României şi
reprezentanţii misiunii comune a Fondului Monetar Internaţional, Băncii SC
Oltchim, principalul sponsor al echipei de handbal, se va privatiza în 2012, a
anunţat Guvernul României.Compania a fost inclusă pe lista celor 20 de
societăţi de stat care vor fi monitorizate în noul acord pe doi ani care va fi
încheiat de Guvern cu FMI, Comisia Europeană şi Banca.. In 2012,
compania Oltchim va fi privatizata, dupa cum informeaza Ministerul
Economiei. Miscarea ar putea avea consecinte asupra echipei de handbal
feminin, bugetul campioanei Romaniei fiind asigurat in proportie de 65-70%
de catre combinatul chimic de la Ramnicu Valcea. "Trebuie intai sa vedem
Guvernul a demarat procedurile pentru privatizarea companiei Oltchim SA
Râmnicu Vâlcea:  

34
CAPITOLUL 3.INDUSTRIALIZAREA MUNICIPIULUI RÂMNICU
VÂLCEA

3.1Primele activităţi industrializale desfăsurate în cadrul

Industria oraşului a cunoscut în ultimii ani un proces de

restructurare şi privatizare. Totodată s-au constituit noi operatori
economici cu capital privat care au compensat în parte urmările negative
generate de în consecvenţele din acest interval de tranziţie la economia
de piaţa.Nu trebuie neglijat faptul că dezvoltarea oraşului este strâns
legată şi de dezvoltarea sa economico-industrială. Pomeneam mai sus de
existenţa primelor fabrici de hârtie şi a tipografiilor cu o importanţă
deosebită în dezvoltarea socio-culturală atât a urbei, cât şi a ţinutului
adiacent. Dar acest fapt nu era de ajuns. Oraşul la sfârşit de veac al XIX,
început de veac XX, cu o populaţie cifrată la circa 7600 locuitori, era
cunoscut ca un important centru comercial şi manufacturier. Astfel, se
găseau aici mai multe fabrici de cărămidă, de ţigle şi teracotă, fabrici de
paste făinoase, mori pentru cereale şi multe ateliere meşteşugăreşti. Avea
apoi să se adauge o fabrică de tăbăcirea pieilor de animale şi
încălţăminte.Tot în această perioadă, oraşul era reşedinţa judeţului
Vâlcea, precum şi reşedinţă episcopală. Mai se găseau aici de asemeni
Regimentul 2 Dorobanţi Vâlcea, o şcoală primară de băieţi şi o alta de
fete, un oficiu poştal (cu o clădire superbă care se păstrează în mod
excepţional şi astăzi), un spital (tip „Carol Davila”)care de asemenea se
mai păstrează), o farmacie, o sală de teatru (fosta sală "Adriani" care s-a
demolat din cauza rezistenţei precare în anul 1958– cam pe locul actualei
săli a sindicatelor), sedii ale diferitelor bănci.După dezvoltarea industrială
a oraşului au mai apărut alte cinci licee indusrtriale, un liceu pedagogic şi
unul sanitar, culminând cu anii 90 prin dezvoltarea şi a învăţământului
superior, „Universitatea Constantin Brâcoveanu”, „Universitatea Spiru
Haret”, secţii a „Universitaţii Tehnice Pitesti..Schimbări importante în
viaţa economică a oraşului până prin anii 50 nu prea au fost semnalate.
Atunci, pe lângă fabricile de căramidă, atelierele meşteşugăreşti adunate
în cooperative, apare în Râmnicu Vâlcea o fabrică de placaje din lemn,
cuplată cu una de mobilă. De asemenea, fabrica de piele şi încălţăminte,
naţionalizată, se dezvoltă. A apărut şi o fabrică de conserve, iniţial numai
pentru valorificarea fructelor din zonă (marmelade şi dulceţuri), apoi şi
pentru prelucrarea legumelor şi carne.

35
 La început pe teritoriul oraşului,Ocnele Mari apoi prin reorganizări
teritoriale la Râmnicu Vâlcea, a luat fiinţă "Uzina de Sodă Govora" în anul
1954. Denumirea de "Govora" se datorează faptului că CFR-ul dăduse
denumirea de Halta Govorii pentru staţia care deservea staţiunea Baile
Govora aflată la 12 km. De fapt localitatea componentă se numeşte
Stolniceni. Această uzină va constitui prima intreprindere care a pus baza
platformei petro-chimice a oraşului, care a început să se dezvolte după anul
1970,unul dintre cele mai importante combinate chimice ale României,
cunoscut sub denumirea de „Oltchim”.În municipiul Râmnicu Vâlcea se
realizează cca. 60%din volumul producţiei industriale a
judeţului.Dezvoltarea unor puternice societăţi cu profil chimice pe acest
areal, s-a datorat existenţei bogatelor resurse de materii prime (calcar şi sare
gemă) situate în imediata lui vecinătate.Cu toate acestea, municipiul
Râmnicu Vâlcea este considerat ca un centru cu profil industrial diversificat,
în care funcţionează 459 societăţi comerciale din diverse domenii.
Amplasamentele acestor unităţi se concentrează în patru zone industriale
distincte:Zonă industrială Nord œ cu profil preponderent de industrie
alimentară œ 22 ha, se desfăşoară într-un perimetru delimitat la vest de
Calea lui Traian, la est de lacul de acumulare al Uzinei Hidroelectice
Râmnicu Vâlcea, la sud de zonă de locuit şi la nord de Valea râului Cetăţuia;
Zonă industrială de Nord-Vest ( Carpatina ) œ cu profil industrial şi
prelucrarea lemnului, depozite comerciale en-gros, industrie prelucrări
mecanice şi mică industrie œ 30 ha, este delimitată de str. G-ral Antonescu
şi de digul mal-drept al lacului de acumulare aparţînând Uzinei
Hidroelectrice Râureni;Zonă de depozite şi industrie Râureni cu depozite,
transporturi, industrie uşoară şi mică industrie œ 75 ha, este situată în sudul
municipiului, la întersecţia actualelor străzi Copăcelu şi Râureni; Zonă
industrială Sud œ cu industrie chimică, industrie producătoare de energie
electrică şi termică, cercetare aplicativă şi industrie de prelucrări mecanice œ
354 ha este amplasată pe teritoriul localităţilor rurale Stolniceni şi Râureni şi
este principala platformă industrială a municipiului, atât sub aspectul
producţiei,cât şi al concentrării de forţă de muncă. Ín afară de acestea, pe
teritoriul municipiului se găsesc răspândite şi alte zone economice cu
profildivers, a căror suprafaţă totalizează cca.11,5 ha.

3.2 Industria chimică în Oraşul Râmnicu Vâlcea

Sucursala Exploatarea Mîniera Râmnicu Vâlcea luat fiinţa în anul

1965, prin comasarea mai multor exploatări mîniere din jurul oraşului in
aceeasi perioadă, activitatea unităţii s-a extins şi în domeniul extracţiei şi

36
preparării tuturilor vulcanice, în zonă existând, de asemenea, importante
zăcăminte.Domeniile de utilizare a tufurilor vulcanice sunt: industria
cinescoapelor şi sticlei (pentru slefuire), precum şi ca material filtrant şi
industria cimentului. Râmnicu Vâlcea, care aveau ca obiect de activiţate
extracţia şi prepararea următoarelor substanţe minerale utile: sare în soluţie,
sare gema, calcar, grafit, feldspat, mica şi tuf vulcanic. Aceste activităţi au
fost menţînute în continuare, iar în decursul timpului au fost completate şi
diversificate. Astfel, din 1977 a început fabricarea unei game largi de paste
refractare pentru turnătorie, iar din 1984, exploatarea şi prepararea tufurilor
vulcanice.
  În 1992 au început lucrările de investiţii pentru deschiderea unei noi
saline la Ocnele Mari, care sa acopere necesităţile de sare gema şi sare în
solutie din zonă, în special al Platformei Chimice Valcene şi sa creeze
disponibilitati pentru export.
 Sarea formează un important zăcământ, situat la 12 km sud-vest de
Municipiul Râmnicu Vâlcea, în localitatea Ocnele Mari.Salînele Ocnele
Mari, sau Ocna Mare, cum i se mai spunea, sunt amintite în numeroase
documente şi scrieri vechi, pentru ca de aici se aprovizionau cu sare nu
numai Oltenia, Banatul şi partea de vest a Transilvaniei, ci şi Bazinul
Adriatic al Peninsulei Balcanice. Aici s-au introdus pentru prima data, în
anul 1845, metode de exploatare cu camere trapezoidale şi tot aici, după
aproape 100 de ani, în anul 1960 au început sa funcţioneze primele sonde de
extragere a sării, prin dizolvare.  Exploatarea micei din zacamintele
pegmatitice cu mica de pe Valea Lotrului, situate pe teritoriul localităţii
Voineasa, Judeţul Vâlcea, a început în cel de-al doilea deceniu al secolului
nostru, de către mai multi concesionari, români sau străini.
Societatea noastră a fost producator de mică, printr-o tehnologie de separare
mecanică şi măcinare.S-a asigurat astfel un grad ridicat de valorificare a
zăcământului, obtinându-se diferite sortimente de mica macînată, folosită în
sectorul metalurgic, industria petroliera, industria vopselelor, grundurilor şi
fabricarea anvelopelor. Exploatarea feldspatului a început în anul 1967.
Exploatarea se face din zăcământul de Vasilatu, situat în apropierea
localităţii Brezoi, prin macinare realizandu-se feldspat sodic, utilizat în
industria portelanului dielectric şi menajer, produse abrasive,industria sticlei
şiceramica.
  Începand cu data de 01.10.1965, se subordoneaza activităţii intreprinderii
Mîniere Râmnicu Vâlcea şi sectorul minier Baia de Fier, care a extras şi
preparat grafitul brut din zăcământul situat în Munţii Capatanii, pe Valea
Olteţului, Judeţul Gorj, fiind singurul zăcământ de grafit din Romania, cu un
conţinut mediu de 20-30% carbon.Tehnologia de preparare prin flotatie a

37
grafitului brut, îmbunatâţirea cu noi procedee mecanice, a permis realizarea
de sortimente de grafit cu concentratia în carbon, până la 99%, care este
destînat sectoarelor siderurgice, metalurgice şi construcţii de maşîni. Odată
cu amplasarea Uzinei de Produse Sodice Govora, s-a deschis în anul 1960,
în masivul Arnota, pe teritoriul comunei Costesti, Judeţul Vâlcea, cariera
Bistrita, de unde se extrage şi se prepara calcarul folosit în , industria
chimică pentru nevoi locale şi calcarul filer, calcarul sistificare, furajer,
mozaic de calcar, calcar pentru mixturi asfalţice.  În ultimii ani a fost
construită aici o alta mare cetate a chimiei Combinatul Chimic din Oraşul
Râmnicu Vâlcea ,unul dintre cele mai mari şi mai moderne din ţară.În cadrul
acestui combinat funcţionează fabrici de produse clorosodice ,de oxo-
alcooli,de însecticide ,de policlorura de combinat.În 1969 combinatul a
realizat o produţie de 775 000 000 lei vechi ,urmând ca în perspectiva
apropiată capacitatea lui de produţie sa fie înca mult extinsă.

Figure 6 Combinatul Chimic Oltchim

Desi ca pondere în cadrul judeţului industria chimică ocupă în present

locul al treilea,în viitor ea va deveni ramura de bază a producţiei
industriale .Materiile prime abundente ,precum şi numarul tot mai mare de
fortă de muncă calificată vor asigura dezvoltarea însemnată a acestuia.

38
 3.3 Etape de evoluţie a combinatului Combinatului Chimic Râmnicu
Vâlcea

S.C. “Oltchim" S.A. Râmnicu Vâlcea s-a constituit prin Hotararea

Guvernului nr.1210/1990, ca societate pe actiuni, prin preluarea integrală a
patrimoniului Combinatului Chimic Râmnicu Vâlcea, infiinţat în anul 1966.
Principalele etape în dezvoltarea societăţii au fost;
- 1966 - 1970: Sunt puse în funcţiune fabricile de produse
clorosodice, oxo alcooli, clorura de combinat, policrorura de combinat şi
HCH- lindan toate pe bazã de licenţe strãîne;
- 1971 - 1980: Se dezvoltă noi capacităţi de produţie şi are loc
diversificarea gamei de produse, prin fabricarea de solvenţi clorruraţi,
propilenoxid, propilenglicoli, polieteri;
- 1981 - 1985: S-au pus în funcţiune, odatã cu instalaţia de fosgen,
noi capacităţi de întermediari organoici (amîne, cloroformiati) şi o
sortimentatie variatã de pesticide.
- 1986 - 1996: Se diversificã gamă sortimentalã a produselor (peste
40 de produse de bazã în peste 78 de sortimente) dezvoltându-se producţia
de copolimeri combinatici, polieteri şi în special pesticide, prelucrãri mase
plastice.În acest moment SC Oltchim SA - Rm. Vâlcea este cel mai mare
producator de pe piaţă internă de produse clorosodice, solvenţi clorruraţi,
unic producator de P.V.C., polioli-polieteri, oxo-alcooli, anhidrida Ftalică şi
dioctilftalat, produse de baza pentru economia din Romania şi a ţărilor
din jurul acesteia. În ultimii ani societatea a înregistrat o creştere economica
semnificativa. În anul 1992, societatea a realizat o cifra de afaceri de 76,045
mil. EUR, acest an fiind cel în care au fost închise, din motive de piaţă sau
poluare, jumătate din capacitatile de produţie. În anul 1993 societatea si-a
regandit întreaga strategie de dezvoltare şi de produţie, fiind nevoită sa se
reorganieze pe principii competitive şi sa isi redirectioneze activitatea şi
investiţiile pe utilizarea unor tehnologii noi şi realizarea unor produse noi, a
caror cerere pe piată este stabilă si în dezvoltare. Aceasta strategie a pornit
de la principiul utilizarii optime a resurselor naturale şi a facilitatilor din
zonă, precum şi a personalului cu un grad ridicat de pregatire în industria
petrochimică. În anul 1994 a fost înitiat un amplu program de dezvoltare şi
de investiţii al societăţii, care a fost fînalizat în anul 2007. Acest program a
însemnat investiţii de 335 milioane Euro. Aceste investiţii au permis
societăţii sa crească cifra de afaceri în anul 2007 până la 524 mil. Euro. În
urma acestei dezvoltări Combinatul Chimic a înregistrat o creştere
semnificativa a cifrei de afaceri, dar şi aexporturilor.

39
 Combinatul Chimic este structurat în trei uzîne :
-Uzina Clorosodice ( soda caustică , clor , acid clorhidric , hipoclorit de
sodiu , sodabloc , soda fulgi şi soda perle )
-Uzina Petrochimică ( clorura de combinat , policlorura de combinat )
-Uzina Chimică ( oxo-alcooli , anhidrida Ftalică , dioctilftalat , propenoxid ,
propilenglicol , polieteri flexibili , polieteri zaharati ) Clorul obtînut în cele
două instalatii de electroliza a clorurii de sodiu se utilizează la fabricarea
acidului clorhidric , a hipocloritului de sodiu , a clorurii de combinat din care
se obţîne policlorura de combinat, a propenoxidului care mai departe se
utilizează la obţinerea propilenglicolului si a polieterilor . De asemenea
hidrogenul obţinut în instalaţiile de electroliza a clorurii se sodiu se
utilizează la obţinerea oxo-alcoolilor ( octanol , i-butanol şi n-butanol ), iar o
parte din soda caustică şi din acidul clorhidric se utilizează în procesele de
neutralizare . Principalele produse, cu ponderea cea mai mare în cifra de
afaceri a SC Oltchim SA, la nivelul anului 2007, sunt:
- clorosodice;
- PVC (policlorura de combinat);
- polioli polieteri.
În anul 1990 Romania era cel mai mare producator de produse
petrochimice din Europa Centrală şi de Est. Ulterior, ca urmare a diverselor
privatizari şi a lipsei de înteres al proprietărilor privati faţă de aceasta
ramura a industriei, capacitaţile de produţie petrochimice din Romania au
scazut.Astfel, faţă de 80 de capacitati petrochimice care existau în Romania
în anul 1990, în anul 2008mai sunt în operare doar 18, din care 12 la SC
Oltchim SA.
Practic, în aceasta perioada, singura societate care si-a dezvoltat şi si-
a extins capacitatile de produţie în petrochimie este SC Oltchim SA.
SC.Oltchim SA – Rm Vâlcea este cel mai mare producator de pe piaţă
internă de produse clorosodice, solvenţi clorruraţi, unic producator de
P.V.C., polioli-polieteri, oxo-alcooli, anhidridaFtalică şi dioctilftalat,
produse de baza pentru economia naţionlă si funcţionează pe Platforma
Chimică Govora. În producţia industrială a judeţului Vâlcea combinatul
deţîne o pondere de peste 65%, reprezentand veriga principala prin
înterdependenţa tehnologica majoră cu celelalte unităti de pe platformă,
respectiv CIECH – Uzînele Sodice Govora SA, CET Govora SA şi S.N.S.
Exploatarea Mîniera Rm Vâlcea, Exploatarea Mîniera Berbesti, Exploatarea
Mîniera Cerna. Întreaga activiţate a societăţii este certificata ISO 9001 şi
ISO 14001 Analizele de piată au aratat ca combinatul se afla pe o piaţă
foarte competitiva. Este bine pozitionata din punct de vedere logistic,
comparativ cu concurentii sai din apropiere, din Ungaria, Slovacia, Cehia,

40
Polonia şi însăsi Romania. În acel moment nu a fost identificat nici un motiv
pentru scăderea dramatică a preţurilor pe vreuna din pieţele produselor
SC.Oltchim SA până în 2015, sau pentru creşterea în continuare a preţurilor
la materiile prime, peste creşterile deja atînse. Oltchimul si-a crescut cota de
piaţa la toate produsele cu exceptia pieţei de vânzare a sodei caustice, care
si-a menţînut cota de piaţă.
3.4Resur
se de forţă de muncă utilizate în procesul de producţie

Precizarea numarului şi a nivelului de pregatire a angajaţilor precum

şi a gradului de sîndicalizare a forţei de munca;
La 31.12.2008, numarul angajaţilor societăţii a fost de 3.799, în
scadere cu 952 de salariaţi faţă de anul precedent, în principal ca urmare a
vânzarii activelor agro-alimentare.Structura pe varsta la 31.12.2008 arata ca
majoritara (71%) categoria cuprinsă între 30 şi 50 ani. Din punct de vedere
al vechimii în munca ponderea cea mai mare odeţîne personalul cu peste 20
ani vechime. Ponderea de 73% a personalului cu studii medii (liceu, scoala
profesionala)este în concordanta cu profilul de activiţate al S.C Oltchim
S.A.- unitate productiva industrială, în care numarul personalului direct
productiv-muncitori este preponderent. Gradul de sîndicalizare al forţei de
munca este de 82%. Relaţiile sindicatului cu patronatul şi admînistraţia sunt
foarte bune şi converse spre scopul comun de realizare a unei activităţi
eficiente.
De asemenea sunt îniţiate şi programe care cuprind diverse aspecte
ale protecţiei sociale, facilităţile oferite de societate salariaţilor fiind
semnificative Modernizarea continuă a mediului de afaceri autohton face ca
firmele sa aiba în permanentă forţa de muncă tanară, dinamica şi bine
pregatită. Pentru ca recunoaste valoarea unor angajaţi competenţi şi bine
înformaţi Oltchim are programe permanente de traînîng pentru angajaţi şi
colaborează cu liceele sau grupurile scolare locale dar şi cu centrele
universitare - societatea fiind reprezentată anual la târgurile de fortă de
muncă organizate de acestea, ne spune Constantin Roibu. Mai mult,Oltchim
asigura anual condiţii pentru efectuarea practicii în produţie pentru 160 elevi
şi circa 300 studenţi de la universitatile tehnice din: Timişoara, Bucureşti,
Cluj şi pentru realizarea proiectelor de diploma. De mai multi ani
conducerea Oltchim "vaneaza" cei mai buni studenţi de la facultăţile de
profil şi le asigura burse de studii pe perioada ultimilor ani şi condiţii pentru
realizarea practicii şi proiectelor. Doar în 2005 s-au acordat 7 burse de studii
(4 la Facultatea de Chimie Timişoara, una la Facultatea de Chimie Bucureşti

41
şi 2 la Facultatea de Electronica Cluj) şi 5 burse postuniversitare în
straînatate.

CAPITOLUL 4.RESURSE DE MATERII PRIME şi PRODUCŢII ÎN

CADRUL COMBINATULUI CHIMIC

4.1.Materii prime de bază şi auxiliare utilizate în producţie

Materiile prime de bază pentru SC Oltchim SA sunt derivate din

petrol, respectiv etilenă şi propilenă, cu care societatea se aprovizionează de
la Petrom SA - Sucursala Arpechim Piteşti. „Din punct de vedere tehnologic,
SC Oltchim SA nu poate funcţiona fără a consuma etilenă, fiind legat de
realizarea în paralel a producţiei proprii de sodă caustică şi clor. Etilena este
materia primă care asigură consumarea clorului rezultat din electroliză, din
aceste materii prime rezultând PVC. Posibilitatea de consumare a clorului
reprezină condiţia esenţială pentru funcţionarea electrolizelor la capacitate şi
limitează volumul de producţie de sodă caustică. De altfel, instalaţiile care
funcţionează la SC Oltchim SA sunt constituite într-un sistem integrat,
menit să asigure o prelucrare cât mai avansată a clorului şi hidrogenului
rezultate din procesul de electroliză, împreună cu alte materii prime. Dacă
hidrogenul poate fi eliberat în atmosferă, nefiind un gaz toxic, clorul trebuie
consumat integral sau vândut către alţi producători, pentru care acesta
constituie materie primă. Posibilităţile de valorificare prin vânzare a clorului
sunt limitate, deoarece sunt mulţi producători de sodă caustică, toţi având
capacităţile de producţie limitate în funcţie de posibilitatea de vânzare a
clorului rezultat, dar sunt puţini consumatori de clor”, precizează Constantin
Roibu în nota de fundamentare. Odată cu privatizarea Petrom SA şi
cumpărarea pachetului majoritar de către OMV, există în continuare
nesiguranţă în ceea ce priveşte menţînerea în funcţiune a Arpechim Piteşti,
de care SC Oltchim SA depînde în totalitate pentru contînuitatea activităţii
sale. Produsul de bază pe care îl furnizează petrochimia din cadrul Arpechim
Piteşti către SC Oltchim SA îl reprezină etilena, materie primă principală
pentru fabricarea de PVC. Aceasta nu poate fi transportată decât prin
conducta care există între Arpechim şi SC Oltchim SA, transportul auto fiind
foarte costisitor, iar cel pe calea ferată fiind înterzis. Modalitatea cea mai
eficientă de control al costurilor de producţie o constituie întegrarea pe
verticală, prin încorporarea surselor principalelor materiilor prime. Preluarea
petrochimiei de la Petrom se poate realiza într-un termen scurt, lucru care ar
permite ca, prin această întegrare să se realizeze o diminuare a costurilor de

42
producţie şi o ieftinire a produselor fînale, ca sîngură posibilitate viabilă de
depăşire a actualei crize. În plus, cotaţiile pentru materiile prime necesare
funcţionării pirolizei şi producerii de etilenă sunt zilnice sau săptămânale,
spre deosebire de cotaţiile la etilenă şi propilenă, care sunt trimestriale. În
acest fel, costurile de producţie pot fi ajustate imediat, în funcţie de evoluţia
preţurilor la petrol, ceea ce permite SC Oltchim SA să evite pierderile
determînate de o întârziere a alînierii preţurilor la produsele finite, faţă de
preţurile la materiile prime Toate măsurile propuse reprezină o necesitate
imediată pentru ca SC Oltchim SA să depăşească efectele actualei crize
economico-fînanciare.Activiţatile auxiliare desfasurate de către societate
sunt producerea şi comercializarea de produse agro-alimentare (conserve din
legume şi fructe, otet, bauturi alcoolice, sucuri naturale din fructe şi bauturi
carbo-gazoase, oua, carne şi preparate din carne de pasare şi porc, nutreturi
combinate şi furaje concentrate)

 Principalele produse fabricate/servicii prestate sunt: 

- produse anorganice (clor lichid, soda caustică s.a.); 
- produse macromoleculare (PVC s.a.); 
- produse organice de sinteza; 
- materiale pentru construcţii (profile PVC s.a.); 
- solvenţi organici clorruraţi; 
- produse agrochimice (erbicide, însecticide, fungicide etc.). 
 Produsele auxiliare, cele agroalimentare sunt: 
- Fabrica de Conserve Raureni – legume şi fructe, otet, bauturi alcoolice,
sucuri şi concentrate din fructe, bauturi carbogazoase 
- Avicola Babeni – pasari şi pui vii, pasari taiate, specialitati din carne de
pasare, oua Referitor la preţul principalelor materii prime utilizate în
procesul de fabricaţie, respectiv etilena şi propilena acesta a înregistrat o
creştere spectaculoasă şi asta datorită creşterii preţului ţiţeiului pe pieţele
internaţionle.Astfel, preţul etilenei a crescut faţă de anul 2005 cu 17,6%(de
la 659 EUR/to în 2005 la 775 EUR/to în 2006) iar cel al propilenei cu 25%
(adică de la 585 EUR/to în 2005 la 732 EUR/to în 2006). Pentru asigurarea
îndependentei în ceea ce priveste aprovizionarea cu principalele
materii prime:etilena şi propilena societatea prin întermediul acţionarului
majoritar AVAS aînceput, în anul 2007, tratâtivele pentru preluarea
instalaţiei de piroliza de la rafînaria Arpechim- parte a grupului Petrom

43
4.2 Produse finite rezultate prin prelucrarea materiilor prime

În domeniul chimic SC Oltchim SA este o companie integrată, care

porneste de la materii prime primare:sare, apă, energie electrică şi merge cu
prelucrarea avansată până la produse finite cum ar fi următoarele :
Produse anorganice
- acid clorhidric (farmaceutic,de sinteza);
- clor lichid;
- apa oxigenata(35 %, 50%)
- soda caustică (lichida, bloc, fulgi,perle);
Produse macromoleculare

- polieteri polioli
- policlorura de combinat
Produse organice de sinteza
- oxo-alcooli (octanol, izo-butanol)
- solvenţi organici clorruraţi(percloretilena).
- anhidrida Ftalică
- plastifiant
În afără acestor produse societatea realizează secundar activiţatii de bază
următoarele:
Materiale de construcţii:
- profile pentru ferestre şi usi din PVC – RAMPLAST 2000;
- panouri celulare din PVC – PANPLAST;
- panouri termoizolante tip sandwich – OLTPAN.
Produse agro-alimentare:
- conserve din legume şi fructe, sucuri naturale din fructe;
- oua, carne de pasare şi porc
Soda caustică se utilizează în industria petrolieră, în industria
petrochimică, în industria aluminiului, în industria celulozei şi hârtiei pentru
tratarea pastei de lemn, la fabricarea detergenţilor (ca materie primă), pentru
obţinerea săpunuluii, la fabricarea coloranţilor, fenolului, fosfaţilor. De
asemenea sodă caustică în toate formele ei, se regaseste în procesulde
fabricare a fibrelor celulozice prin procedeul tip „vascoza”. Soda caustică
perle, cel mai nou sortiment din gamă produselor clorosodice, este foarte
solicitată pe piaţă datorită avantajelor mari pe care le prezină la utilizatori:

44
costuri mai mici de depozitare, dozare mai usoară şi mai precisă, calitaţi ce
recomandă produsul la utilizări în domeniul industriei farmaceutice, de
cosmetice, de detergenţi, şi alte domenii de sînteze fîne. Produsul este
obţinut într-o înstalaţie unică în Europa Centrală şi de Est. Acidul clorhidric
este utilizat în industria chimică organică şi anorganică pentru sinteza
hidrocarburilor clorurate respectiv a clorurilor anorganice, dar şi ca agent de
neutralizare. Se mai foloseste în industria farmaceutică, cosmetică, de mase
plastice, în industria cauciucului la sinteza cloroprenului, în industria
coloranţilor, în industria textilă, si în industria celulozei şi hârtiei. De
asemenea se foloseste ca agent de regenerare a răşînilor schimbatoare de ioni
în staţiile de demîneralizare a apei şi ca agent de decapare şi degresare în
industria metalurgică şi constructoare de maşîni. Clorul lichid este utilizat în
sinteza acidului clorhidric, ca întermediar în sinteza unor produse chimice
organice, în industria cauciucului, în industria textilă şi în industria celulozei
şi hârtiei ca agent de înălbire, ca agent de neutralizare la tratarea apelor şi ca
agent de oxidare în procesul de epurare a apelor. Hipocloritul de sodiu este
folosit ca agent de înălbire în industria textilă, industria
hârtiei şi la fabricarea produselor de curătire şi întretînere a locuînţelor , dar
şi la tratarea si purificarea apei. Apă oxigenată(35% 50%)se utilizează ca
decolorant în industria textilă, pentru tratarea apei potabile şi a apelor
reziduale în industria detergenţilor, a celulozei şi hârtiei, în sînteze din
industria chimică, industria metalurgică şi mînieră, rafînarea ţiţeiului
Policlorura de combinat este folosită în cele mai variate domenii cum ar fi
:construcţii, industria electrotehnică şi electronică, industria de încălţămînte,
mase plastice şi bunuri de larg consum, industria alimentară, de cosmetice şi
medicamente, produse de uz biomedical. Polieterii-poliolii se utilizează la
sinteza raşînilor poliuretanice epoxidice nesaturate, a elastomerilor, a
adezivilor, a antispumanţilor, la fabricarea lubrifianţilor şi a lichidelor de
poliuretanice flexibile sau rigide. Spumele poliuretanice sunt obţinute printr-
un proces de spumare în bloc sau lîniară. Se folosesc în industria mobilei la
tapiţerii, în industria automobilelor la diverse repere (bord, volan), tapiţerii
auto. De asemenea se folosesc pentru izolaţii termice la temperaturi joase
(frigidere, camere frigorifice). Spumele poliuretanice sunt utilizate la
obţinerea miezului de spumă pentru panourile tip sandwich Oxo-
alcooli(octanol, izo-butanol) sunt produse utilizate la fabricarea de
plastifianţi, lubrifianţi, agenţi tensioactivi, sau ca solvenţi pentru grăsimi
animale, uleiuri vegetale şi mînerale, dar şi ca agenţi de umezire şi dispersie
pentru industria textilelor. Izo-butanolul se utilizează în industria maselor
plastice şi a cauciucului, ca solvent în industria lacurilor pe bază de
nitroceluloză şi răşîni alchidice, ca solvent la fabricarea pielii artificiale, la

45
extracţia uleiurilor, a parfumurilor, şi ca materie primă la fabricarea
hormonilor, viţamînelor.
Percloretilena se foloseste în industria metalurgică, ca solvent la degresarea
şi curăţirea metalelor, ca solvent pentru lacuri şi vopseluri, grasimi, uleiuri,
gudroane, sîntetice şi naturale în curatâtoriile ecologice. Anhidrida ftalică
este utilizată în industria chimică la fabricarea plastifiantilor, a
răşînilor alchidice şi a coloranţilor, anhidrida ftalică lichidă se utilizează şi în
industria farmaceutică la fel ca şi anhidrida Ftalică solzi. Anhidrida ftalică
reziduală se foloseste la fabricarea poliesterilor
Profile pentru ferestre şi usi din PvcRamplast 2000: cu două sisteme
; un sistem tetracameral-Ramplast EcoTherm,proiectat şi realizat conform
normelor europene, pe o licenta Greîner-Austria un sistem absolut nou
pentru piaţă europeană, respectiv un sistem de profile din PVC expandat
pentru usi de interior-RAMPLAST Avangarde, realizat de asemenea pe o
licentă Greîner-Austria.şi panouri celulare din PvcRamplast.

4.3Evoluţia producţiilor inainte şi după anul 1990

De la înfiinţarea sa, SC.Oltchim.SA. a parcurs mai

multe etape:
-În prima etapă (1966 - 1970) au fost date în folosînţă prima înstalaţie
de electroliză (cu o capacitate de 70.000 tone sodă caustică şi 62.020 tone
clor), prima înstalaţiede PVC suspensie (50.000 tone), instalaţia oxo-alcooli
şi lindan (pesticid – 800 tone/an).
-Între 1971-1980 au întrat în funcţiune a două electroliză(175.000 tone
sodă caustică leşie şi 50.000 tone/an sodăsolidă), instalaţia oxo-alcooli (II),
PVCII (120.000tone/an), înstala ia clorură de combinat II de 160.000
tone(materie primă pentru PVC), solven şi clorura (60 000tone/an) şi înstalaţ
iile propilenoxid-propilenglicoli-polieteri.
-Între 1981-1985 au fost puse în func iune noi instalaţii
pentru întermediari organici şi pesticide, precum şi instalaţiile de formulare
pesticide.În anul 1990, Combinatul Chimic Rm Vâlcea devîne S.C. Oltchim
S.A., societate comerciala pe actiuni.
-1991: instalaţia de polieteri pentru spume rigide(Petoli pe baza de
zaharoza), capacitate: 1 500t/an (înitial), 5 000t/an (ulterior)
-1994: înfiinţarea departamentului Asigurarea Calităţii
-1995: instalaţia de produţie ambalaje de volum mic (0,5/1/5 l),
capacitate: 4 mil. buc/an Instalaţia de ambalare automata pesticide: lichide -
capacitate:1 000 l/h, pulberi, capacitate: 300 kg/h .Adunarea Generala a

46
Acţionarilor aproba în 2 iunie fuziunea prin absorbtie a societatilor
SC.Încerchim S.A. Râmnicu Vâlcea, Comvil Holding S.A Babeni, Avicola
S.A. Babeni şi Conservil S.A. Râmnicu Vâlcea.
-1997: - instalaţia de producere panouri termoizolante de tip

sandwich OLTPAN, capacitate150 000t/an ;instalaţia de formulare pesticide

sub forma de suspensii concentrate şi emulsii apoase(suspo-emulsii),
capacitate 2 000t/an
-2001: - modernizarea instalaţiilor de tratare şi demîneralizare apa
- castigarea Trofeului Roman de Calitate "J M Juran" pentru
intreprinderi mari
-2002: instalaţia de plastifianti - Dioctilftalat
-2004: instalaţia de Anhidrida Ftalică Înstalaţia de Soda Caustică
PerleAcordarea certificatului “Recognised for Excellence în Europe” de
către Uaq-Efo se implică în viată comunităţii în cat mai multe moduri
posibile. Activitatea sportivă a fost considerată una dintre cele mai potrivite
arii care sa aibă un impact pozitiv major pentru comunitate.În 2005 se pune
în funcţiune modernizarea şi mărirea capacităţii instalaţiei de Propenoxid
mărirea capacitătii instalaţiei de Polioli Polieteri Modernizare staţii frig-
etapa II (PVC I, PVC II, Propenoxid) ,modernizarea SRA IV Marire
capacitate la instalaţia de producţie profile din PVC pentru usi şi ferestre
Ramplast.. Reprezentanţii Oltchim spun însă ca strategia de investiţii a
combinatului este confirmată de studiile efectuate de specialişti.
"Capacitatea de piroliză nu e una foarte mare, dar este foarte fezabilă şi
aceasta este dovedită de studiile firmelor de consultantă la care am apelat, nu
studii ale PCC facute pe genunchi", a declarat Radu Olaru, directorul general
adjunct al Oltchim.Grupul PCC este de parere ca Oltchim ar trebui sa se
orienteze către produse de nisă, cum ar fi polioli specializati, oxo alcooli şi
produse care sunt folosite la fabricarea săpunuluii şi a samponului, acestea
din urma fiind mai puţin produse în Europa spre deosebire de PVC, care este
un produs de masă şi unde exista o conducentă puternică în zonă.
În prezent, circa 35-40% din producţia Oltchim este îndreptată către PVC,
iar după investiţiile pe care compania le are în vedere, ponderea ar urma să
urce la 40-45%, potrivit lui Radu Olaru.

47
4.4 Principalele pieţe de desfacere

Produsele cu cea mai mare pondere în cifra de afaceri (peste 5%)

sunt policlorura de combinat (PVC), poliolii, soda caustică şi dioctilftalatul
(DOF). Clasificarea s-a facut în ordinea descrescatoare a valorii înregistrate
la vânzările din anul 2006(vezi tabelul de la pct.1.1.2 b).Producţia de
pesticide a fost restransa treptat şi din 2007 a fost stopata, Oltchim
întentionand sa-si concentreze activitatea pe sectoarele PVC şi polioli.

Produs Europa de Europa de Orientul

Est Vest Mijlociu&Africa
PVC 6,8 1,0 2,2
Soda caustică 3,5 1,1 3,0
Polioli 19,5 3,0 2,4
DOF 33,1 1,8 12,2

Multe dintre celelalte produse sunt folosite în mare parte captiv,

Oltchim fiind un producator integrat: astfel, clorul se foloseste ca materie
prima pentru VCM, la rândul sau materie prima pentru PVC, propenoxidul
este materie prima pentru polioli şi propilenglicol, anhidrida Ftalică şi oxo-
alcoolii (octanol şi i-butanol) pentru DOF. Acidul clorhidric şi hipocloritul
de sodiu sunt produse secundare obtînute în procesulde electroliza, şi sunt
valorificate doar pe piaţă internă, acestea necesitand condiţii speciale
de depozitare şi transport. În perioada 2005-2006, principalele produse
(PVC, soda caustică, polioli şi DOF) au reprezentat, cumulat, 80,6% în 2005
şi 82,5% în 2006. Per ansamblu, ponderea acestor produse a înregistrat o
evoluţie crescatoare de la an la an, ca urmare a creşterii cererii pentru aceste
produse, determînata de dezvoltarea economiilor ţărilor limitrofe. Având în
vedere amplasarea geografică a societăţii, principalele pieţe de desfacere
sunt: Europa, Orientul Mijlociu (în principal Turcia), şi Romania.

48
 Principala piaţă de desfacere este cea externă, cu 72% din vânzările
totale, doar28% reprezentand vânzările pe piaţă internă. Livrarile pe piaţă
internă sunt înca scazute datorită reducerii activiţatii consumatorilor sau
închiderii în totalitate a instalaţiilor. Odată cu revigorarea economica a
Romaniei şi intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană, livrarile pe piaţă
internă ar putea începe sa crească, mai ales la PVC, unde consumul pe cap
de locuitor este mult mai mic faţă de cel al ţărilor din Europa de Vest şi se
previzioneaza a creste. Tînand cont de globalizarea pieţei, diferenta de pret
între producatori este data în primul rand de valoarea cheltuielilor de
transport, acesta fiind principalul motiv pentru care pieţele tînta ale
combinatului sunt pieţele limitrofe. Consolidarea mărcii Oltchim, pe piaţă
internă şi internăţionlă, a creat un avantaj competitiv întangibil. În
implementarea strategiei de piaţă, societatea porneste de la ideea ca pentru
consumatori, marca reprezină cel mai sigur mijloc de a recunoaste o
categorie de produse sau servicii preferate. Aceste două aspecte stau la baza
atingerii obiectivului de a-si mentîne clientii traditionali şi de a castiga alţii
noi.În prezent societatea oferă o gamă largă şi variată de produse de calitate
şi cu domenii multiple de utilizare, produse cu mare cautare atât pe piaţă
internă cat şi pe cea externă. Pentru unele produse din profilul de fabricaţie
este furnizor principal sau chiar unic, fiind compania care susţine cu materii
prime o serie de sectoare de activitate din ţară si anume: industria de
prelucrare a maselor plastice, fabricarea fibrelor artificiale şi celulozice,
industria aluminiului, industria construcţiilor, industria energetică, industria
farmaceutică şi alimentară. Aceste industrii se află într-o fază de creştere,
datorită faptului ca economia naţională se afla într-un proces de dezvoltare
continuă. Vânzările totale au crescut cu 20% în 2006 faţă de 2005, iar
exporturile cu 26%. Aceasta creştere s-a datorat în principal creşterii
vânzărilor la PVC, polioli şi DOF, în timp ce vânzările la soda caustică s-au
menţinut relativ constante. În ceea ce priveste repartiţia exporturilor, se
observă o modificare a acesteia pe zone geografice, respectiv creşterea
exporturilor pe piaţă Europei, atât în zona de vest cât şi în cea centrală şi de
est, şi reducerea vânzărilor pe zonele Asia-Pacific şi Africa.Pentru Asia-
Pacific reducerea se datorează apariţiei de noi capacităţi în această zonă
geografică,motiv pentru care livrările pe aceasta piaţă s-au diminuat
semnificativ. Pentru zonă Africii,reducerea se datorează disţanţei mari şi
costurilor de transport ridicate, care cresc preţul produselor livrate. De aceea,
societatea şi-a stabilit ca strategie creşterea vânzărilor pe pieţele limitrofe,
fiind ajutată în acest sens şi de dezvoltarea economică actuală şi viitoare a
ţărilor din fostul bloc comunist şi a Turciei (principala piaţă de export a
societăţii în Orientul Mijlociu), şi totodată de lipsa sau insuficienţa

49
capacităţiilor de produţie pentru satisfacerea cererii tot mai mari de pe aceste
pieţe.
Referitor la preţul principalelor materii prime utilizate în procesul de
fabricaţie, respectiv etilena şi propilena acesta a înregistrat o creştere
spectaculoasă şi asta datorită creşterii preţului ţiţeiului pe pieţele
internaţionle.Astfel, preţul etilenei a crescut faţă de anul 2005 cu 17,6%(de
la 659 EUR/to în 2005 la 775 EUR/to în 2006) iar cel al propilenei
cu 25%(adică de la 585 EUR/to în 2005 la 732 EUR/to în 2006).
Pentru asigurarea independentei în ceea ce priveste aprovizionarea cu
principalele materii prime:etilenă şi propilenă societatea prin intermediul
acţionarului majoritar AVAS a început, în anul 2007, tratativele pentru
preluarea instalaţiei de piroliza de la rafînaria Arpechim- parte a grupului
Petrom. Cursul mediu inregistrat in prima zi de tranzactionare a fost de
1.503 lei/actiune. Evolutia actiunilor in primele 5 luni de tranzactionare a
fost crescatoare (corespunzatoare unei evolutii crescatoare generalizate a
pietei de capital), cursul mediu atingand o valoare record de 5.739
lei/actiune pe data de 04/07/97. Tot in aceasta perioada s-a inregistrat si
volumul maxim de actiuni tranzactionate intr-o singura zi : 14.737.288
actiuni pe data de 12/06/97. In anul curent, actiunile au continuat evolutia
nefavorabila, pana la o valoare minima istorica a cursului mediu de 220
lei/actiune atinsa pe data de 05/04/99, valoare ce reprinta 3,8% din maximul
de 5739 lei/actiune atins in iulie 1997.
Incepand cu luna iunie a anului curent, insa, cursul actiunilor Oltchim a
inceput sa creasca (alaturi de cresterile inreigstrate in aceasta perioada si de
alte societati de la bursa ce activeaza in domeniul chimiei - Azomures,
Amonil, Sofert): Totodata, prin sistemele RO-RO si ferry-boat dezvoltate in
Portul Constanta, se realizeaza conectarea dintre spatiul european si cel din
Orientul Mijlociu, zona caucaziana si zona caspica, pe trasee cu mare
potential de resurse energetice si de trafic de marfuri.
Prin dezvoltarea infrastructurilor terestre de transport, Romania a devenit o
punte de legatura intre spatiul geografic al tarilor baltice si nordice si spatiul
geografic al tarilor riverane Marii Negre.
Prin pozitia sa geografica, prin traditiile si prin spiritul deschis al politicilor
sale de buna vecinatate, Romania, cu o suprafata de peste 237,5 mii kmp si
cca. 23 milioane locuitori, face parte, de facto, din familia tarilor europene si
s-a angajat ireversibil pe calea integrarii in structurile europene si euro-
atlantice. Situata pe coridorul de tranzit dintre Europa de Vest si Orientul
Mijlociu, ea insasi o putere regionala, producator si consumator, Romania,
odata devenita independenta in a doua jumatate a secolului XIX, a inceput sa
isi dezvolte transporturile investind resurse, talent si munca in crearea unor

50
infrastructuri la nivelul tehnologic cel mai inalt al epocii.
Potentialul oferit de avantajele naturale - tara riverana la Marea Neagra si
tara dunareana strabatuta pe o lungime de 1.075 km de cea mai importanta
cale navigabila din Europa, fluviul Dunarea - a conferit Romaniei o pozitie
strategica favorabila, in zona de confluenta a polilor generatori de
transporturi din Europa, Balcani si Orientul Mijlociu.

CAPITOLLUL 5. IMPACTUL ACTIVIŢĂŢILOR INDUSTRIALE

ASUPRA MEDIULUI

5.3. Poluarea aerului, apei şi solurilor

Calitatea atmosferei este considerată activitatea cea mai importantă

în cadrul reţelei de monitorizare a factorilor de mediu, atmosfera fiind cel
mai imprevizibil vector de propagare a poluanţilor, efectele făcându-se
resimţite atât de către om cât şi de către celelalte componente ale mediului.
Substanţele emise în atmosferă constituie cauza unor probleme de mediu
actuale, încluzând:acidifierea, precipitaţiile (depunerile) acide, efectul de
seră, distrugerea stratului de ozon. Sursele de poluare majore din municipiul
Râmnicu Vâlcea aparţîn mai multor ramuri industriale, după
cum urmează:
-Industria chimică reprezentată de societăţilecomerciale Oltchim S.A şi
Uzînele Sodice S.A;
-Industria construcţiilor de maşîni œ S.C. VilmarS.A şi S.C. Hervil S.A;
- Industria energetică œ S.C. CET S.A şi Electrocentrale S.A;
-Industria exploatării şi prelucrării lemnului œ S.C. Cozia Forest S.A şi S.C.
Elvila S.A -sucursala Carpatîna;
- Industria uşoară œ S.C. Favil S.A, S.C. MînetS.A, S.C. Vâlceana S.A;
- Industria alimentară œ S.C. Bere Alutus S.A,S.C. Mopariv S.A, S.C.
Boromir SRL, S.C.Supca SRL, S.C. Diana SRL;
-Construcţii industriale, civile şi de instalaţii S.C. Socom S.A, S.C. Casarom
S.A, S.C.Conexvil S.A, S.C Govora S.A, S.C. As SRL,S.C. Erhan S.A, S.C.
Imsat S.A;

51
Poluarea industrială, datorată în principal instalaţiilor tehnologice cu profil
chimic şi de producere a energieitermice şi electrice, precum şi poluarea
urbană, datorată instalaţiilor de încălzire centralizată şi mijloacelor de
transport, s-a făcut simţită în decursul timpului, prin creşterea concentraţiilor
indicatorilor de calitate ai aerului în zone protejate, generarea de disconfort
locuitorilor, deteriorarea elementelor de urbanism (faţade clădiri) sau prin
favorizarea creşterii sensibilităţii la diferite boli ale aparatului respirator. În
ultimul deceniu, reculul resimţit în economie a avut ca efect diminuarea
presiunii impactului antropic asupra mediului. Prin urmare, au scăzut
cantitativ emisiile de noxe şi s-a îmbunătăţit calitatea aerului în zonele
protejate.Cu toate acestea, datorită creşterii parcului auto, cuvehicule ce nu
îndeplînesc criteriile de calitate din directivele europene (EURO 2), sunt
evacuate în aer cantităţi apreciabile de oxizi de azot, monoxid de
carbon, plumb şi fibre de azbest, nocive pentru sănătatea populaţiei. Ca
apreciere globală, ponderea poluării produse de traficul autoeste pe
constituenţi
Principalele surse de poluare a apelor de suprafaţă sunt evacuarile
provenite de pe platforma industrială, respectiv de la S.C. Oltchim S.A cu 2
evacuari şi S.C Uzînele Sodice Govora S.A cu o evacuare. Prin natura
sistemului de canalizare construit în zonă, se colecteaza apele uzate de la
toate intreprinderile care funcţionează aici, şi anume S.C. C.E.T Govora S.A.
şi S.C.Vilmar S.A. În municipiul Râmnicul Vâlcea există şi alte
intreprinderi industriale care generează ape uzate, care evacuează însă în
canalizarea municipală, suferind inainte de deversarea în emisar un proces
de epurare în staţia de epurare biologică a municipiului Râmnicu Vâlcea.
Majoritatea indicatorilor analizaţi pentru apele uzate conventional curate sau
epurate
biologic se încadreaza în normativele în vigoare, deşi se înregistrează
depăşiri frecvente la cloruri, rezidiu total. În Municipiul Râmnicu Vâlcea
funcţionează o staţie de epurare mecanică – biologică având capacitatea
de 1020 l/s. Colectarea apelor uzate din municipiul Râmnicu. Vâlcea se face
în proporţie de cca 85%, nefiind racordaţi la canalizare toti utilizatorii
casnici. Apele uzate supuse epurăriii sunt un amestec de ape menajere,
ape industriale şi meteorice, actualul sistem de canalizare nefiind realizat cu
posibilitatea separării lor. Acest lucru creeaza dificultăţi în asigurarea unui
randament de epurare eficient, în caz de precipitaţii abundente sau de
încărcări excesive ale apelor industriale. Pentru zona Râmnicu Vâlcea
forajele din reţeaua hidrogeologică, mai ales cele din Râureni, Copacelu,
cele de pe conturul haldelor de şlam ca şi cele din Băbeni, situate în lunca

52
Oltului, au pus în evidenţă poluarea orizontului acvifer freatic pe direcţia de
curgere. Mîneralizarea puternică în zonă de terasă, de 1g/l – 16 g/l
în zona pârâului Sărat şi 100 g/l în zonă haldelor de şlam constatată prin
analize de laborator, certifica poluarea istorică pe acest areal. Aportul
municipiului Râmnicu Vâlcea la poluarea râuluiOlt a scazut considerabil
deoarece Platforma Chimică a închis multe din instalaţiile tehnologice care
evacuau ape puternic impurificate.
Calitatile edafice ale solurilor de pe terenurile agricole şi arabile au
scazut datorită alternantei perioadelor de seceta puternică, cu perioade de
precipitaţii abundente şi de tip „orage”, având efecte în ceea ce priveste
producţia vegetală, spontană sau cultivătă. Cele mai importante efecte la
nivelul solurilor sunt datorate atât proceselor de alunecare cat şi eroziunii
produse de siroiri şi apele de suprafaţă .De asemenea, extracţia sării de la
Ocnele Mari – Ocnita reprezintă cauza principală a sărăturarii şi poluării
solurilor. constatată pe zone situate în vecinătatea sondelor sau de-a lungul
conductelor de transport la beneficiar, respectiv instalaţiile de pe platforma
chimică
T = toxic; T+ = foarte toxic;
C = coroziv; O = oxidant;
F = înflamabil; F+ = foarte înflamabil;
N = periculos pentru mediu; E = exploziv

Gradul de pericol deosebit în funcţie de cantităţile relevante de

substanţe periculoase conform clasificării H.G. 804 / 25.07.2007
Table 1

Nr. Denumirea Formula Categorie Grad de pericol

crt. substanţei brută de subst. deosebit
periculoase periculoasă
1 Clor Cl2 T+  C Foarte mare
2 Etilenoxid C2H2O E  F+ T Mare
3 Propilenă C3H6 F Mare
4 Propenoxid C3H6O F+ T Mare
5 Fosgen COCl2 T+ Foarte mare
6 Dicloretan C2H4Cl2 F Moderat
7 Clorura de combinat C2H3Cl T  F Mare
8 Hidroxid de  sodiu NaOH C   N Scazut
9 Acid clorhidric(g) HCl C Mare
10 Hidrogen H2 E    F+ Moderat

53
11 Diclorpropan C3H6Cl2 F Moderat
12 Stiren C8H9 F Scazut
13 Acrilonitril C3H3N T  F Moderat
14 Toluen C7H8 F+ Scazut
15 Sol. KaOH 40 % KOH C   N Scazut
16 DEHPC C16H17O4 O   E Moderat
17 Octanol C8H18O F Moderat
18 Izobutanol C4H10O F Scazut
19 Dioctilftalat C24H38O4 F Moderat
20 Anhidrida ftalică C8H4O3 - Scazut
21 O – xilen C8H10 F+ Moderat
Poluarea solului şi vegetaţiei, din cauze antropicelocale, este mai
puţin evidentă, cu excepţia zonelor unde sunt amplasate depozitele de
deşeuri urbane şi industriale (batalele de slam ale USG şi batalul de rezidii
organice al Oltchim S.A.). Aceste suprafeţe, pe care sunt amenajate
depozitele (construite fără respectarea criteriilor ecologice) trebuie să
suporte o reconstrucţie ecologică îndelungată, inainte de a fi redate
circuitului natural. Deşi, pe teritoriul localităţilor din municipiu sunt zone
unde s-au constatât uscări îndiferite stadii ale vegetaţiei (îndeosebi
foreştiere), nu se poate afirma cu certitudine că fenomenul respectivse
datorează exclusiv poluării locale. Există mulţi alţi factori de stress, care pot
condiţiona dezvoltarea vegetaţieiÎn procesele tehnologice din instalaţiile
SC.Oltchim. RâmnicuVâlcea sunt utilizate, vehiculate sau depozitate materii
prime şi materiale ce reprezină un grad deosebit de periculozitate prin
caracteristicile lor specifice, prin toxicitate, înflamabilitate cu alte produse
chimice. Având în vedere această situaţie, în cadrul operatorului economic
există posibilitatea apariţiei unor focare chimice sau a unor încendii, care pot
fi generate în timp de pace de unele defecţiuni tehnice, avarii sau manevre
greşite, ca urmare a unor dezastre (cutremure, inundaţii), iar în timp de
război ca urmare a atacului din aer. În acest sens, în ansamblul
preocupărilor, măsurile de protecţie civilă ocupă un loc important în
pregătirea angajaţilor şi populaţiei, precum şi pentru protecţia cetăţenilor,
animalelor şi bunurilor materiale în cazul producerii unui eventual accident
major în care sunt implicăte substanţe periculoase. Existenţa unor cantităţi
mari şi variate de substanţe nocive (materii prime sau produse finite), ca
rezultat al proceselor tehnologice, acestea pot contribui la crearea unor
focare chimice industriale şi exploziv încendiare, care vor genera un volum
mare de lucrări, îngreunând astfel operaţiunile de intervenţie ale
formaţiunilor de intervenţie specializate. În acest sens, la nivelul

54
operatorului economic a fost întocmit un studiu complet de măsuri de
urgenţă şi de perspectivă.
Se apreciază că cele două surse de substanţe chimice toxice industriale
existente la SC.Oltchim SA. Rm. Vâlcea, clorul şi fosgenul, rămân în
continuare cu  cea mai  mare  importanţă,  putându-se  stabili  că pericolul 
cu importanţă locală deosebită poate fi considerat pentru această zonă
fosgenul, iar pentru ansamblu clorul

5.2 .Modalităţi de combatere a poluării

Imbunătăţirea calităţii factorilor de mediu este reflectată

de rezultatele obţinute în activitatea de supraveghere, prin analize şi
determinări. Astfel în anul 2005 indicatorii de eficienţa se pot exprima prin
efectuarea unui numar de:
- 7817 determinări indicatori calitate aer şi precipitaţii  
- 2114 determinări indicatori calitate apa de suprafaţă
- 3155 determinări indicatori calitate ape uzate

Pentru componenţa aer s-a analizat calitatea aerului în zone protejate

în 7 puncte fixe de prelevare (APM Vâlcea, Comat S.A, Compil S.A,Vilmar
S.A, ICSI Vâlcea, Favil S.A, Liceul Foreştier). Masurătorile şi determinările
analitice urmăresc modificările calitative şi conţinutul în poluanti specifici ai
surselor fixe de poluare, respectiv: HCl, NH3, Cl2, SO2, NOx, analiza
puberilor totale, PM10 (cu perioada de mediere de 24 h) şi a pulberilor
sedimentabile, examînate în 8 puncte de prelevare. Numarul total de depăşiri
faţă de CMA a fost de 228 (reprezentând  3,64 % din totalul determinărilor
efectuate).
            Pentru expertiza calităţii apei s-au analizat probe de apa recoltate din
reţeaua hidrografică a judeţului Vâlcea în punctele de control: Căîneni,
Vâlcea, Călimănesti, Govora, Babeni, Drăgăşani, râul Olănesti, râul
Luncavăt, râul Bistrita, râul Olteţ, râul Cerna, Lac Bradisor (cu frecvenţa de
prelevare  o data pe lună). Monitorizarea surselor de poluare din judet s-a
concretizat prin analizarea apele uzate de pe Platforma Chimică Vâlcea în
punctele de control: Statia de epurare biologica Oltchim, Camera  amestec,
Limpede batal (frecventa de recoltare – de două ori pe luna), de la staţiile de
epurare oraşenesti (Babeni, Brezoi, Drăgăşani, Bălcesti, Călimănesti,

55
Horezu, Olănesti, Govora etc) şi
semnificativ asupra mediului cum
Babeni, Avicola Babeni,  Uzina
Călimănesti - Căciulata, Complex
(frecventa  – o data pe lună ).
de la alţi agenti poluatori cu impact
ar fi SC Diana Prod SA, Suîn Prod
mecanică Babeni, Complex hotelier
hotelier Voineasa, SC Carvil SA etc.

De asemenea, în anul 2005 personaluldin cadrul compartimentului a

participat la o serie de activităţi care au constat din :
- furnizarea de date tehnice necesare întocmirii imformărilor şi rapoartelor
privind starea mediului şi îmbunatăţirea calităţii factorilor de mediu;
- furnizarea de date la necesare elaborarii unor lucrări privind implementarea
Acquis-ului în domeniul mediului;
- participarea la activitatea de control al conformitaţii desfaşurată la
instalaţiile care întra sub încidenţa IPPC ;
- participarea, la efectuarea unor expertize tehnice, sesizări şi poluări
accidentale;
- colaborarea cu reprezentanţii SC CET Govora  SA la stabilirea unor măsuri
pentru limitarea în aer a emisilor de SO2, NOx, TSP, care au fost cuprinse în
“Programul de reducere progresivă a emisiilor “, pe o  perioada de tranzitie
până în anul 2012, respectiv 2013. De asemenea, s-su stabilit  şi calculat
valorile limită de emisie pentru poluanţii mai sus mentionaţi conform H.G.
nr.541/2003.
Cu toate constrângerile cu care s-a confruntat în acest an (datorate bugetului
de austeritate şi schimbărilor organizatorice operate la nivel central ),
Laboratorul de analize fizico-chimice a reusit sa acopere monitorizarea
calităţii factorilor de mediu, punand la dispoziţia tuturor factorilor interesaţi,
informaţii despre starea mediului înconjurător în Judeţul Vâlcea
Principalul obiectiv al Laboratorului de analize fizico-chimice în perioada
urmatoare este înstalarea celor două staţii de monitorizare automată a
calităţii aerului, ce au fost repartizate de MMGA judeţului Vâlcea şi dotarea
cu aparătura şi echipamente analitice performane, cu ajutorul carora sa se
poata extînde aria de învestigare şi gamă de indicatori de calitate
determînati.Se poate aprecia ca prin activitatea desfaşurată, Laboratorul de
analize fizico-chimice în integralitatea sa, şi-a realizat scopurile propuse,
supraveghînd calitatea factorilor de mediu în zonele de impact maxim şi
asigurând efectuarea unor lucrări utile şi de calitate.
De asemenea, în anul 2005 s-a demarat acţiunea de elaborare a
Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor,  care va fi fînalizat până la
sfârşitul anului 2006. Pe baza datelor transmise la Agentia Regionala de
Protectie a Mediului Craiova, se va  realiza  şi Planul Local de Gestiune a

56
Deşeurilor.  Colectarea şi transmiterea datelor necesare  s-a realizat conform
termenelor stabilite (pe o perioada de sapte etape - între 23.02.2005-
15.04.2005). Datele au fost colectate de la Directia Judeteana de Statistica,
Directia Apelor Olt -Autoritatea Naţionlă Apele Romane, Agentia Judeteana
de Protectia Mediului Vâlcea (date din arhiva). Au fost întampînate
dificultăţi în colectarea datelor în ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri
menajere (generate, va lorificate, cantităţi colectate selectiv etc) deoarece
perioada care a fost luata în calcul a fost 1999 – 2003 şi nu au existat
suficiente înregistrări sau evidente. S-a urmarit respectarea calendarului de
eliminare a echipamentelor care conţîn PCB, scoase din funcţiune, la nivelul
judeţului Vâlcea. Pentru aceasta a fost  actualizat Inventarul echipamentelor
cu conţinut de PCB la nivelul judeţului Vâlcea, ca urmare a identificării de
noi echipamente cu conţinut de PCB. Agenţii economici ce au în dotare
astfel de echipamente au trimis spre analiza probe de ulei  (presupuse înitial
cu conţinut de PCB ) la laboratoare autorizate (ICIM) la analize rezultând un
conţinut mai mic de compusi desemnaţi  (faţă de cantităţile mînimale). A
fost realizat «  Planul de eliminare fînal la nivelul judeţului Vâlcea a
deşeurilor cu conţinut de PCB/PCT, înclusiv echipamentele cu volum mai
mare de 5 dm3 » conform modelului cadru transmis de ARPM Craiova .Ca
urmare a cererii adresate de SC.OLtchim.SA., cu sediul  în Râmnicu Vâlcea,
str. Uzinei nr.1, judeţul Vâlcea, înregistrată la ARPM Craiova cu nr.
5250/03.08.2007, în urma   parcurgerii etapelor procedurale în conformitate
cu prevederile OM 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare  a
impactului asupra mediului şi de emitere a  acordului de mediu, cu
modificările şi completările  ulterioare şi a H.G. nr. 1213/2006 privind
stabilirea procedurii - cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru
anumite proiecte publice şi private, în temeiul  OUG. nr. 195/2005 aprobată
cu completări şi modificări prin Legea 265/2006, cu modificările şi
completările ulterioare, în baza H.G. nr.368/2007 prvînd organizarea şi
funcţionarea Mînisterului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi a H.G.
459/2005 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru
Protecţia Mediului,  se emite instalaţia de încînerare se va amplasa în partea
de nord - vest a platformei industrial SC.Oltchim S.A, pe locul fostei
instalaţii de ambalare pesticide lichide, pe un teren cu suprafaţa de 1511,80
mp. Asigurarea utilităţilor - aer tehnologic, azot, gaz metan neodorizat, apă
recirculată, apă demîneralizată, apă decantată, apă de încendiu, energie
electrică – se va face prin racordare la înfrastructura existentă pe platforma
SC Oltchim SA.Înstalaţia de încînerare reziduuri organice clorurate gazoase
şi lichide cuprinde cuptor de ardere (camera de combuştie), sistem de
alimentare cu deşeuri –combustibil – aer, echipat cu un arzător cu  două

57
sisteme de aprindere şi două sisteme de detectare a flăcării. Reziduurile
lichide, alimentate prin conducte în zonă de înjecţie a arzătorului, sunt
pulverizate cu aer de presiune joasă (0,5 bar) încălzit cu gaz metan.
Reziduurile gazoase sunt întroduce în voluta cuptorului, care urmează după
arzător. Înstalaţia de încînerare va fi proiectată, echipată, construită şi
exploatâtă astfel încât gazul rezultat din proces să ajungă în mod controlat şi
omogen după ultima înjectare cu aer de combuştie, chiar şi în cele mai
nefavorabile condiţii, la o temperatură de cel puţin 12000C timp de două
secunde (randament de distrugere>99,9%), măsurată lângă peretele interior
al camerei de combuştie. Înstalaţia de încînerare foloseşte un sistem automat
de întrerupere a alimentării cu deşeuri de câte ori nu este menţînută
temperatura de 12000C . Arderea reziduurilor clorurate generează HCl şi
urme de clor. În scopul îmbunătăţirii conversiei clorului la HCl, se înjectează
o soluţie de HCl în încînerator.

-sistem de recuperare a energiei sub formă de abur saturat de 16 ata

-gazele de ardere care ies din cuptor sunt răcite de la 1300 - 1200°C la 300-
275°C într-un cazan recuperator de căldură, energia recuperată fiind folosită
pentru a produce abur 16 ata;
-sistem de răcire a gazelor de ardere de la 300°C la 75°C care
cuprinde: vas quench, pompe recirculare quench, răcitor, vas de avarie cu
soluţie de HCl;
-sistem de absorbţie a HCl în apă în trei trepte de absorbţie în
contracurent format din:  hidroejector adsorbţie - treapta 1, răcitor
hidroejector - treapta 1, hidroejector adsorbţie-  treapta 2, răcitor
hidroejector - treapta 2, coloană umplutură - treapta 3, pompe recirculare;
gazele de ardere trec succesiv prin cele trei trepte de absorbţie, concentraţia
HCl în gaze descrescând de la 25% - treapta 1 la 4,7% - treapta 3.
-sistem de neutralizare fînală a gazelor de ardere format din: coloană
de umplutură, filtru lumânare umed (filtru cu saci), ventilator de extracţie,
coş de dispersie ( H = 30 m; D = 0.9 m). Neutralizarea gazelor se realizează
cu o soluţie de NaOH şi tiosulfat de Na.
-sistem de obţinere a soluţiei de HCl 33% format din: coloană de
distilare, pompe de alimentare şi recirculare, răcitor amestec azeotrop,
răcitor HCl 33%, vas stocare HCl 25%, vas stocare amestec azeotrop HCl
19,5 %. Soluţia de HCl 33% obţinută este trimisă în rezervoarele de stocare
din instalaţia actuală Ardere Rezidii Krebs.   ape tehnologice şi de spălare,
anorganice acide rezultate de la sistemul de răcire se recirculă în instalaţia de
încînerare reziduuri organoclorurate gazoase şi lichide;

58
 -ape tehnologice şi de spălare, anorganice acide, de la neutralizare, se
evacuează prin reţeaua de canalizare în cămînul existent CA280, de unde vor
fi dirijate în bazinul de tratare ape chimice anorganice (BA) instalaţiei  de
Ardere Rezidii Krebs, la staţia de control fînal a SC.OltchimSA şi în fînal în
râul Olt.
-ape reziduale provenite din spălări platforme vor fi evacuate în
reţeaua de canalizare ape chimice organice, prin întermediul cămînului
existent CN373, apoi în bazinul de tratare ape organice (BO) al instalaţiei
Ardere Rezidii Krebs, de unde vor ajunge la Epurare Biologică;apele
pluviale sunt direcţionate către instalaţia Ardere Rezidii Krebs. Indicatorii de
calitate ai apelor uzate rezultate de la spălarea gazelor de ardere la
deversarea din instalaţia de încînerare  se vor încadra în valorile limită de
emisie, conform cerînţelor anexei     nr. 6 a H.G. nr. 128/2002 privind
incinerarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare.Operatorul
va efectua calcule adecvate de bilanţ de masă pentru a determîna nivelurile
de emisii de la deversarea fînală (după epurare) a apelor uzate care pot fi
atribuite apei uzate de la spălarea gazelor de ardere, în scopul de a verifica
conformitatea cu valorile limită de emisii stabilite în anexa nr. 6 . Este
înterzisă diluarea apelor uzate în vederea conformării cu valorile limită de
emisie stabilite în anexa nr. 6. a H.G. nr. 128/2002 privind incinerarea
deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare. Înstalaţia de încînerare
trebuie construită, echipată şi exploatâtă astfel încât concentraţia poluanţilor
din gazele de ardere să nu depăşească valorile limită de emisie stabilite în
anexa nr. 7 a H.G. nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, cu
modificările şi completările ulterioare.Poluanţii generaţi de instalaţia de
încînerare reziduuri organoclorurate lichide şi gazoase sunt: pulberi, HCl,
NOx , SOX , CO, dioxîne.  Echipamentele pentru controlul şi reţînerea
poluanţilor sunt:
 sistem de absorbţie reprezentat de două hidroejectoare şi o
coloană de umplutură;
 coloană de neutralizare pentru HCl şi clor;
 filtru cu saci;
 ventilator care asigură vacuumul în instalaţia de încînerare;

Coş de dispersie a gazelor de ardere, după epurare/filtrare, prevăzut cu

analizor FTIR, care asigură monitorizarea continuă a emisiilor de  O2, CO2,  
HCl,   SOX,  NOX;  Prevenirea poluării solului şi apei subterane se va realiza
prin:
 platforme betonate placate cu cărămidă antiacidă;

59
  cuva, basele colectoare şi canalele de preluare a apelor
reziduale vor fi protejate cu cărămidă de gresie ceramică
antiacidă, aşezată pe folie Butarom şi chit de poză;
 utilaje şi trasee tehnologice etanşe;
 control permanent a stării fizice a reţelei de canalizare ape
uzate, a bazinelor şi başelor îngropate.

4.Prevenirea riscurilor de producere a unor eventuale accidente se va

realiza prin:respectarea riguroasă a  prevederilor proiectului privind execuţia
lucrărilor;  Se vor efectua următoarele măsurători ale poluanţilor aerului:
      - HCl                                                                  - continuu
      - SOx                                                                  - continuu
      - NOx                                                                 - continuu
      - CO2                                                                 - continuu
      - pulberi                                                              - săptămânal
      - carbon organic total (TOC)                              - săptămânal
      - dioxine şi furani                                               - de două ori pe an 
Următoarele măsurători se vor efectua în punctul de deversare a
apelor uzate:
- parametrii operaţionali de control pentru apa uzată, cel puţin pH,
temperatură,
- ape tehnologice de la neutralizare indicatorii analizaţi: pH, -cloruri,
sulfaţi, carbonaţi, bicarbonaţi, alcalînitate, clor.
- frecvenţa monitorizării: zilnic
- ape cu conţinut de reziduuri organoclorurate – cămin CN   Toate
rezultatele măsurătorilor trebuie înregistrate, prelucrate şi prezentate într-o
formă adecvată, pentru a permite autorităţilor competente pentru protecţia
mediului să verifice conformitatea cu valorile limită de emisie stabilite prin
HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor cu modificările şi
completările transpune integral Directivanr. 2000/76/CE privind incinerarea
deşeurilor. asigura accesul motorizat in majoritatea localitatilor tarii,
densitatea retelei fiind de 0,64 km/kmp; lungimea retelei este de 73.435 km
(exclusiv stradala) din care 14.685 km1) (20 %) drumuri nationale (4.672 km
drumuri europene din care 113 km autostrazi) si 58.750 2) km drumuri
judetene si comunale. Din punct de vedere al gradului de modernizare
reteaua rutiera publica detine 24,6 % (18.084 km) drumuri modernizate, 28,4
% (20.836 km) drumuri cu imbracaminti usoare rutiere si 47 % (34.515 km)
drumuri pietruite si de pamant. Drumurile nationale constituie reteaua
majoritara a tarii, pe ele desfasurandu-se cca. 70 % din traficul rutier. Din
reteaua de drumuri nationale 91 % au imbracaminti moderne, 8 %

60
imbracaminti asfaltice usoare si 1 % sunt pietruite. In anul 1991 a fost lansat
un program de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale in 15 etape.
Programul vizeaza aducerea drumurilor nationale la parametrii prevazuti in
AGR - Acordul european privind principalele artere internationale de trafic
rutier. In prezent se depun eforturi in scopul asigurarii intretinerii
drumurilor. Spatiul aerian al Romaniei, respectiv caile aeriene, sunt folosite
atat pentru survol in conditiile asigurarii serviciului de control si dirijare a
traficului aerian cat si pentru decolarea si aterizarea pe aeroporturile
romanesti, acestea fiind astfel conectate cu aeroporturile din intreaga lume.
Sistemul de aeroporturi din Romania este format din 17 aeroporturi, din care
4 sunt deschise traficului intern si international de calatori si marfuri si 13
sunt cu specific deosebit, de interes local. Aeroportul International
Bucuresti-Otopeni este aeroportul principal al Romaniei prin care se
desfasoara 75 % din traficul international de calatori si marfa al tarii noastre.

Aeroporturile au fost construite in perioada 1921-1972 si

reamenajate/reechipate gradual in perioada 1962-1980, fiind in mare masura
necorespunzatoare cerintelor impuse de zborul anumitor tipuri de aeronave.
In ultima perioada, atat in sectorul aeroportuar cat si in cel de dirijare a
traficului aerian (inclusiv de informare aeronautica si meteorologica) s-a
realizat un numar important de lucrari de reparatii capitale (piste si
echipamente de balizaj), modernizari servicii trafic (centre de control aerian
in Arad, Bucuresti, Constanta) si s-a achizitionat o serie de mijloace si
echipamente pentru intretinerea pistei si servicii conexe.
Priorităţile şi obiectivele Strategiei Generale pentru Oltchim SA Râmnicu Vâlcea
pentru perioada 2006-2013 take in consideration the area of scientific
research, technological development and innovation, 2006-2013 ia în
considerare domeniul de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi
inovare, respecting the European Policy in the system of research in
Chemistry. respectând Politica Europeană în sistemul de cercetare în chimie.
For assuring the contribution of Oltchim SA Rm Valcea to the romanian
integration in european Pentru asigurarea contribuţiei de Oltchim SA Rm.
Valcea la integrarea în romanesti europene environment, the company
researchers will follow as a priority the participation of Oltchim SA in both
mediu, cercetatorii compania va urma ca o prioritate participarea Oltchim
SA în ambele national and european programmes. europene şi programelor
naţionale. For this, Oltchim SA Rm Valcea developed an infrastructure
which sustains the creation and the Pentru aceasta, Oltchim SA Rm. Valcea
a dezvoltat o infrastructura care susţine crearea şi development of its own
specific areas of research. dezvoltare a zonelor sale specifice proprii de

61
cercetare. The investments program of Oltchim SA Rm Valcea is taking in
consideration the realization of the Programul de investiţii al Oltchim SA
Rm. Valcea este de a lua în considerare realizarea National Excellence
Center for Research in Chemistry. Centrul National de Excelenta pentru
Cercetare in Chimie. Development of a Conferences Center at the national
and international standards where the company could Dezvoltarea unui
Centru de Conferinţe de la standardele naţionale şi internaţionale, în cazul în
care compania ar putea promote its specific products as a result of activity of
research- development departments would be other a promova produsele
sale specifice, ca rezultat al activităţii departamentelor de cercetare-
dezvoltare ar fi alte two goals of Oltchim SA in the next future. două
obiective de Oltchim SA în viitorul apropiat.
The directions of development from the General Strategy of Oltchim SA Rm
Valcea open opportunities for Direcţiile de dezvoltare din Strategia general
al Oltchim SA Rm. Valcea deschis oportunităţi pentru partnership and
collaboration to the national, european and international level. parteneriat şi
colaborare la, naţionale europene şi la nivel internaţional.
In the meantime, creating new management strategies has an important place
in identification and finding În acelaşi timp, crearea de noi strategii de
management are un loc important în identificarea şi găsirea the founds for
programs/projects with major impact for the environment and life quality.
fondurile pentru programe / proiecte cu impact major pentru mediu şi
calitatea vieţii. For promoting the results of research, the investments,
OLTCHIM SA Rm Valcea will participate Pentru promovarea rezultatelor
cercetării, a investiţiilor, OLTCHIM SA Rm. Valcea va participa
consequently to the market and exhibitions, national and international,
workshops, conferences. în consecinţă, la piaţă şi expoziţii, naţionale şi
internaţionale, ateliere de lucru, conferinţe. Oltchim SA Rm Valcea will
organize an anual conference with international participation, in chemistry.
Oltchim SA Rm. Valcea va organiza o conferinţă anuală cu participare
internaţională, în chimie. Oltchim SA will publish promotional materials
with the results of the research –development activity Oltchim SA va publica
materiale promoţionale cu rezultatele activităţii de cercetare-dezvoltare
which can be applied in socio – economic environment. care pot fi aplicate
în mediul socio - economic. In the context of development of high
technology areas, which will be promoted by General Strategy and În
contextul de dezvoltare a zonelor de înaltă tehnologie, care vor fi promovate
de către General Strategie şi follow adaptation of the european standards,
Oltchim SA intends to improve constantly the extension of urmări adaptarea
la standardele europene, Oltchim SA intenţionează să îmbunătăţească în

62
mod constant de extinderea services for tests, standardization, certification,
examination, control and inspection. Servicii pentru teste, standardizare,
certificare, verificare, de control şi inspecţie. A special place will be taken
by promotion of the Oltchim SA Rm Valcea strategy in the human resources
Un loc special va fi luată de promovare a Oltchim SA Rm. Valcea strategie
in domeniul resurselor umane area, developing the professionalism in
research-development departments and exchanging specialists at zona,
dezvoltarea profesionalism in departamente de cercetare-dezvoltare şi
schimbul de specialişti la the national, european and international level.
naţional, european şi la nivel internaţional. From the above point of view, we
strongly believe that Oltchim SA Rm Valcea needs specific strategies in Din
punct de vedere de mai sus, credem cu tărie că Oltchim SA Rm. Valcea are
nevoie de strategii specifice în
motivating people as far as it is very well known that workers need support
at different levels of their Motivarea oamenilor în măsura în care este foarte
bine cunoscut faptul că lucrătorii au nevoie de sprijin la diferite niveluri ale
lor careers and this support could be offered by attracting specialists in
mentoring. cariere şi acest sprijin ar putea fi oferite prin atragerea de
specialişti în consiliere. espite the fact this bunch of staff is rather less
known in Romania, it would be very wise from HR În ciuda faptului acest
buchet de personal este destul de puţin cunoscut în România, ar fi foarte
înţelept din HR management department of Oltchim to take in consideration
implementing mentoring pairs at different la departamentul de administrare a
Oltchim să ia în considerare punerea în aplicare a perechi de mentorat la
diferite levels of personnel. nivelurile de personal. Mentoring is very
complex. Mentoring este foarte complex. It varies from one situation to
another. Aceasta variază de la o situaţie la alta. It is interpreted in different
ways by Acesta este interpretat în diferite feluri de different people.
persoane diferite. It is important that the purpose and intentions of mentoring
in a particular context are Este important ca scopul şi intenţiile de mentoring
într-un context special, sunt explicit. explicite. Stakeholders, particularly
mentor and mentee, should debate what mentoring is to be in their Părţile
interesate, în special mentor şi mentee, ceea ce ar trebui să dezbatere
mentorat este să fie în lor particular context in order that a mutual
understanding and vision of mentoring can be shared as they contextul
special pentru ca o înţelegere reciprocă şi viziunea de mentoring pot fi
partajate în care acestea embark on their relationship. angajeze pe relatia lor.
The mentoring programs usually work on emotions and it is a very good
idea that a company could Programele de mentorat, de obicei, lucru pe
emotii si este o idee foarte bună care o companie ar putea “speculate” the

63
feelings and the emotional intelligence of its employees. "Specula"
sentimentele şi inteligenţa emoţională a angajaţilor săi. “Speculate” might be
a strong "Specula" ar putea fi o puternică word but is important to create the
relevance of the personnel feelings in the fight for profit as the most
cuvântul, dar este important să se creeze relevanţa sentimentele personalului
în lupta pentru profit ca fiind cele mai important goal of each company.
obiectiv important al fiecărei societăţi

CAPITOLUL VI . EFICIENTIZAREA ŞI MODERNIZAREA

ACTIVITĂŢILOR DE PRODUCŢIE ÎN CORCONDANŢA CU
NORMELE UNIUNII EUROPENE PRIVIND CALITATEA
MEDIULUI                              
6.1 Principalele strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung a
unităţiilor de produţie din cadrul combinatului                             

În anul 2006 s-a obţinut autorizaţia integrată de mediu nr. 14/2006

valabilitate pe întreaga perioadă de tranziţie acordată S.C
Oltchim(30.12.2014). Autorizaţia s-a emis însoţită de un plan de acţiuni care
cuprinde măsuri a căror rezolvare vaduce la conformarea cu măsurile U.E la
data de 31.12.2014. În anul 2006 au fost planificate şi rezolvate următoarele
măsuri:
- realizarea unei instalaţii de stripare clorură de combinat din apele reziduale
de la PVC
- realizare lucrări pentru răcirea apelor de la Propenoxid –montare
termoînjectoare;
- redimensionarea canalizării neutre de la secţia Propenoxid în vederea
colectării şi dirijării apelor de la Staţia de Epurare Biologică;
- elaborarea unui studiu privind înfluenţa reziduului filtrabil asupra
ecosistemelor acvatice;
- recuperarea avansată a 1,2 diclorpropanului din reziduurile de la secţia
Propenoxid;
- realizarea proiectului pentru închiderea batalului de deşeuri periculoase;
- încheierea contractului de achiziţionare a unui încînerator de deşeuri
organo-clorurate; Prin realizarea acestor măsuri se diminuează treptat
impactul produs de activitatea principală asupra mediului . O activiţate
intensă s-a realizat în domeniul valorificării deşeurilor de toate tipurile (fier,

64
hârtie, nemetalice, etc) precum şi a deşeurilor de ambalaje. Societatea şi-a
îndeplînit obligaţiile prevăzute de lege în ceea ce priveşte valorificarea
(33%)şi reciclarea (25%) pe piaţă, evitând astfel plata la fondul de mediu
pentru neîndeplinirea obligaţiilor.Impactul activităţi se va reduce apreciabil
în anii următori, în urma modernizării staţiilor de epurare şi a punerii în
funcţiune a înceneratorului de deşeuri organo-clorurate. Societatea are
obligaţia şi realizează monitorizarea emisiilor în aer, apă şi sol pentru a
stabili nivelul acestora şi a lua măsuri de reducere continuă. Pentru anul
2006 S.C.Oltchim S.A. nu a înregistrat litigii pentru încalcari ale normelor
de protectie a mediului iar la data raportului nu preconizeaza astfel de litigii.
Programul de cercetare -dezvoltare pe anul 2006 s-a desfasurat pe două
secţiuni după cum urmează: √Program de cercetare dezvoltare tehnologica ,
realizat în baza unor contracte de cercetare cu Institute de Cercetare-
Dezvoltare de profil. √Program de cercetare-dezvoltare al Centrului de
Cercetare al S.C.Oltchim SA Obiectivele principale ale acestui program au
fost : Elaborarea de tehnologii pentru fabricarea unor produse noi.
Modernizarea, creşterea eficienţei şi reducerea impactului asupra mediului a
tehnologiilor existente (optimizarea bilantului de materiale, valorificarea
produselor secundare rezultate, creşterea calităţii produselor, etc).
Omologarea /agrementarea produselor fabricate care sunt destînate
comercializarii pe pieţele reglementate(agricultura, construcţii, transporturi,
medicamente, etc) Volumul de cheltuieli pentru cercetare -dezvoltare
realizat în anul 2006 este de 1.546 mii lei, conform tabelului de mai jos
.Dezvoltarea fabricaţiei de poliuretani Modernizarea fabricaţiei de
propenoxid Valorificarea reziduurilor clorurate în scopul optimizarii
fabricatiilor existente.
Studii de optimizare a fabricaţiei de oxoalcooli Studii şi cercetări
privind dezvoltarea unor produse noi Omologarea/agrementarea produselor
fabricate care sunt destînate vanzarii Cercetări privind perfectionarea
tehnologiilor existente Cercetări privind îmbunatăţirea protecţiei mediului
Cercetări pentru diversificarea şi consolidarea pe piaţă a produselor fabricate
(ex. PVC, polieteri-polioli) Pentru anul 2007, societatea a programat un
volum al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în valoare de 2.276 mii lei.
Obiectivele principale ale Programului de cercetare şi dezvoltare tehnologică
2007 sunt:
- Elaborarea de tehnologii pentru fabricarea unor produse noi;
Modernizarea, creşterea eficienţei şi reducerea impactului asupra mediului a
tehnologiilor existente (optimizarea bilantului de materiale, valorificarea
produselor secundare rezultate, creşterea calităţii produselor ); Omologarea/
agrementarea produselor fabricate care sunt destînate comercializarii pe

65
pieţele reglementate, înclusiv ambalajele utilizate pentru transportul
substantelor chimice periculoase.; Diversificarea produţiei de polieteri-
polioli pentru spume poliuretanice, monitorizarea calităţii acestora, şi
asigurarea asistentei tehnice la comercializarea pe pi Desi, la nivel mondial,
datorită crizei, se asteapta o scadere a consumurilor, studiile de piaţă facute
de către societăţii de prestigiu întenational arata ca, chiar în asemenea
condiţii, piaţă internă şi externă pecare operează SC Oltchim.SA - Râmnicu
Vâlcea va fi capabila sa absoarbă integral produsele societăţii, atât datorită
amplasamentului geografic, cât si, ân principal, ca efect al bunei direcţionari
a dezvolţării din ultimii ani şi a strategiilor de viitor adoptate de Oltchim
SC.Oltchim.SA- Râmnicu Vâlcea va fi mai puţin dependent de furnizorii sai
captivi şi va putea sa se adapteze la evolutia pieţei. Totodată, societatea va
putea să asigure livrarea către economia naţionlă a produselor sale,
contribuînd în acest fel la stabilitatea economica a Romaniei şi a gradului de
ocupare al forţei de munca. În plus, în acest fel Romania va fi un exportator
de produse clorosodice, solvenţi clorruraţi, P.V.C., polioli-polieteri, oxo-
alcooli, anhidrida Ftalică şi dioctilftalat, nu un importator, cu efecte pozitive
asupra balantei valutare a ţării. Pentru a functiona în condiţii de eficienta,
S.C. OLTCHIM S.A. - Râmnicu Vâlcea trebuie sa opereze la cel puţin 90%
din capacitate. Această operare depînde esential de posibilitatea de asigurare
a aprovizionarii cu etilenă şi propilenă, furnizate de către unitatea de
petrochimie din cadrul Arpechim – Pitesti, ce aparţine în present S.C.
Petrom S.A.

6.2 Restructurări şi retehnologizări în comformitate cu

normele de protecţia mediului

În vara anului trecut, Consiliul de Admînistracie al SC.Oltchim.SA a

elaborat un amplu program de restructurare a intreprinderii, program care
prevedea în esenţă o reducere a personalului firmei cu 1.716 de angajaci.
Astfel, prin msurile de natură organizatoric şi managerial, numrul total de
salariaţi de la SC.Oltchim.SA urma să scadă de la 4.750 de persoane,
la 3.034 persoane. Nici până astăzi nu a fost pus în aplicare programul de
restructurare. Chiar dac nu mai aparţîn de SCOltchim SA, la Complexul de
păsări Avicola Bbeni, Complexul de porci Suînprod Bbeni, şi Fabrica de
Nutrecuri Combinate Băbeni, dar şi la Conservil, fişa de măsuri cuprins în
programul de restructurare presupunea încetarea activităţii de producţie;
valorificarea stocurilor de materii prime şi materiale, semifabricate, produse

66
finite şi ambalaje din cadrulactivelor; dar şi disponibilizarea personalului
aferent acestei activitci. Activităile realizate în cadrul activelor Complexului
de păsări Avicola Bbeni, Complexului de porci Suinprod Bbeni, Fabricii de
Nutrecuri Combinate Bbeni, Conservil au profil agro-alimentar nu constituie
obiectul principal de activiţate al SA.Oltchim S.A Ponderea activelor
respective în totalul activele SA.Oltchim.SA era de 1,74%, iar ponderea
cifrei de afaceri a activităţii acestor active în totalul cifrei de afaceri a
SC.Oltchim.SA era de 1,32%. Activitatea din cadrul acestor active s-a
desfăşurat în pierdere în ultimii trei ani (12 milioanede lei în anul 2007), iar
pentru a rentabiliza activitatea lor ar fi fost necesare fonduri de restructurare
pentru agricultură finanţate de UE pentru IMM-uri, dar care nu puteau fi
accesate de SC.OLtchim.SA Pentru numrul total de personal,respectiv 600,
care ar fi fost disponibilizat, efortul fînanciar al societcii pentru plată
salariilor compensatorii era de 3,76 milioane de lei (peste un milion de
euro), din care 2,5 milioane lei plci nete ctre salariacii disponibilizaci. Banii
încasaţi din vânzarea activelor aferente Complexului de psri Avicola Bbeni,
Complexului de porci Suînprod Bbeni, Fabricii de Nutrecuri Combinate
Bbeni, _i Conservil au fost transferaţi integral ctre Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Statulu Programul de retehnologizare a societăţii
presupune ca autorităţile române să solicite Comisiei Europene un ajutor de
aproximativ 620 de milioane de euro, dintre care 486 de milioane vor fi
garantate de stat, iar 97,2 milioane de euro vor fi surse atrase. Pentru
investiţii, statul va elibera scrisori de garanţie pentru 80% din valoare,
urmând ca Oltchimul să achite la stat diferenţa de dobândă. „Pân
acum nu am avut rezultate concrete, lucrurile se miscă destul de greu, dar se
speră că europarlamentarii români vor reuşi să convîng Comisia Europeană
de necesarul acestor sume pentru majorarea de capital, dar şi pentru
achizicionarea instalaţiei de piroliză de la Arpechim”, a declarat
Mihai Diculoiu, lider de sindicat la Oltchim. Până când Comisia European îi
va da acordul pentru sprijinirea combinatului chimic, reprezentanţii Oltchim
şi cei ai Arpechim Piteşti se vor întâlni pe data de 2 aprilie a.c. împreună cu
prefecţii şi preşedinţii de consiliu ale celor două judece pentru a discuta cu
cei de la Petrom în vederea găsirii unor soluţii pentru preluarea instalaţiei de
piroliză. „Urmează se definitiveze locul şi ora pentru aceast întâlnire
de la care sperăm să se găsească anumite soluţii concrete, lucru pe care l-
am aşteptat de foarte mult timp ”, a mai precizat Mihai Diculoiu.În
cadrul demersurilor efectuate de SC.Oltchim.SApentru achiziţia
petrochimiei de la Arpechim au fost angajaţi mai multi consultanţi în
perioada negocierilor cu Petrom OMV. Pentru întocmirea raportului de
expertiza tehnică a instalaţiilor din cadrul Arpechim firma Oltchim a angajat

67
în 2007 firma Petrodesign Bucureşti, una dintre cele mai importante firme de
inginerie din România, cu o vast experienţă în petrochimie, cea mai mare
parte din instalaţiile din cadrul Arpechim fiind proiectate de acest institut de
proiectri. În luna iunie 2007 a fost fînalizat studiul de evaluare tehnic al
instalaţiilor din Arpechim Piteşti, instalaţii care urmau să fie vândute de
Petrom OMV către SC.OltchimSA. „Principalele concluzii care se
desprind din acest raport tehnic sunt următoarele: instalaţiile tehnologice
analizate erau în stare de funcţionare,exceptând instalaţia OEG, care a fost
oprită în luna martie 2007 din considerenţe strategice ale Petrom OMV;
tehnologiile pentru instalaţia de Piroliz II _i OEG sunt încă actuale, fiind
necesare lucrări mînore de modernizare. De asemenea,tehnologia pentru
instalaţia de polietilen de înaltă presiune este depăşit. De aceea s-a şi propus
modernizarea a trei linii (dintre cele patru existente), modernizare care este
în curs de realizare de Petrom OMV şi care la această dată sunt fînalizate.
Toate instalaţiile se aflau în stare de funcţionare şi nu se întrevede apariţia
unor incidente majore în funcţionare, în viitorul apropiat. O stare tehnică mai
bună are instalaţia Oxid de etilenă şi glicoli (OEG), iar înlocuiri urgente de
echipamente sunt necesare în instalaţia Piroliza II şi I. Ca urmare a
concluziilor raportului de audit s-a luat în considerare, pe lângă bugetul
necesar achiziciei activelor din cadrul Arpechim si unul de investiţii pentru
Oltchim SA. Ca urmare a deciziei Petrom OMV de a opri toate instalaţiile
din Arpechim, în luna noiembrie 2008, acesta a luat toate măsurile pentru
conservarea corespunzătoare a acestor instalaţii, fapt verificat şi monitorizat
de SC.Oltchim.SA. În plus, se are în vedere după preluarea instalaţiilor şi
realizarea reviziei anuale ale acestora, care era oricum scadent în mai
2009Prin urmare, starea echipamentelor şi instalaţiilor din Arpechim nu
ridică probleme prin repornirea şi operarea lor în condiţii de siguranţă, dar
cu siguranţă sunt necesare în perioada urmtoare lucruri de investiţii pentru
actualizarea unor sisteme (în special cel de comandă şi control), precum şi
pentru scăderea consumurilor de materii prime şi utilitci”,
recunoaşterea directorul general Constantin Roibu în cadrul unui raport care
va fi prezentat acţionarilor în şedinca din 31martie 2009.
În perioada viitoare societatea va continuă modernizarea şi mărirea de
capacitate la instalaţiile ale căror produse au cerere pe piaţă internă şi
externă. Conform Bugetului de Venituri şi cheltuieli pe anul 2007,
programul de investiţii propus are o valoare de 120.841 mii lei din care
57.761 mii lei se preconizează a se asigura din surse proprii, 29.920 mii lei
din credit iar 33.160 mii lei din alte surse.În program a fost cuprins un
numar de 33 de obiective de investiţii din care 18 au înregistrat cheltuieli

68
anterioare anului 2007 iar 15 obiective încep în acest an. Principalele
investiţii tehnologice vizate pentru care se vor aloca cele mai mari
resurse fînanciare în acest an sunt:
- retehnologizarea instalaţiei PVC II care va conduce la mărirea capacităţii
de producţie până la 250.000 to/an;
- 2 linii noi de var în cadrul instalaţiei de ardere şi stîngere var ,cu o
capacitate de 400 to/an;
- modernizarea sistemului de măsurători utilităţi şi turnuri de răcire
- creşterea capacităţii de producţie la 160.000 to/an la instalaţia de
propenoxid;
Prin propunerea acestor obiectivelor de investiţii s-a urmărit:
-modernizarea şi retehnologizarea instalaţiilor existente pentru creşterea
capacităţilor de produţie, a calităţii produselor şi a reducerii costurilor de
produţie;
-modernizarea şi mărirea de capacitate a instalaţiilor care asigura materii
prime pentru fabricarea PVC şi a polieterilor;
-realizarea de obiective care sa răspundă strategiei de reducere a poluării şi
de protecţia mediului;
-mărirea capacităţii de stocare pentru materii prime corespunzător cu mărirea
capacităţiilor de produţie a unor instalaţii;
Alinierea la prevederile legislatiei europene privind protecţia mediului este
în centrul preocupărilor companiei. Pentru acest capitol, în programul de
investiţii propus pentru anul 2007 sunt prevazute lucrări de protecţie a
mediului în valoare de 43.863 mii lei şi care au fost sistematizate pe bază
directivelor UE astfel:
-lucrări de investiţii care sa răspundă directivei privind depozitarea
deşeurilor;
-lucrări de investiţii care sa răspundă directivei referitoare la poluarea
cauzata de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic;
-lucrări de investiţii care sa răspundă directivei privind realizarea unui
system integrat pentru prevenirea şi controlul poluării şi a nivelului emisiilor
în aer, apa ,sol;
-lucrări de investiţii care sa răspundă directivei privind ambalajele şi
deşeurile de ambalaje.
-Un alt element de perspectivă care va influenţa în mod pozitiv lichiditatea
societăţii precum şi alţi indicatori econimico-fînanciari il constituie
adoptarea unei soluţii care sa permită clarificarea situaţiei capitalului social
al societăţii şi stabilirea premiselor necesare declansării procesului de
privatizare. Guvernul Romaniei a emis Ordonanţa de Urgenţă nr. 45 din 21
iunie 2006 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Comerciale

69
Oltchim S.A. - Râmnicu Vâlcea, aprobată cu completări şi modificari de
Legea nr. 30/15.01.2007,care prevede revenirea la situaţia anterioară
conversiei realizate în 28 noiembrie 2003,urmată însă de o majorare a
capitalului social prin conversia în acţiuni a întregii creanţe deţinute de
AVAS faţă de societate, la data intrării în vigoare a legii, cu acordarea
drepturilor de preferinţa acţionarilor mînoritari, fapt ce permite capitalizarea
Oltchim (descrierea procedurilor de majorăre este prezentată în cap. lII-
„Piaţă valorilor mobiliare emise de societate”).Raportat la mediul economic
intern, principala problema cu care se confruntă societatea o reprezină
blocajul economic determînat de lipsa de lichiditati, 46,6% din încasările de
pe piaţă internă fiind reprezentate de plăţi facute prin compensare. O alta
problema majoră o constituie creşterea preţurilor la principalele materii
prime(etilena, propilena, gaze naturale, energie electrică). Valorificand peste
72% din producţia sa pe piaţă externă, societatea nu-si poate adapta preţurile
de vânzare la creşterile preţurilor acestor materii prime din piaţă internă.
Pierderile înregistrate de subunitaţile cu profil agroalimentar Fabrica de
Conserve Raureni şi Avicola Babeni Conducerea executiv a societcii
Oltchim SA Râmnicu Vâlcea a dat publicităţii zilele trecute forma fînală
proiectului de buget pe 2009 al intreprinderii, principalele investiţii care se
vor realiza în acest an, precum si prognozele de dezvoltare a societăţii pân în
anul 2013. Toate aceste elemente vor fi supuse analizei şi aprobării şedinţei
acţionarilor de la SC Oltchim SA, care se va desfăşura la sfârşitul acestei
luni. Pentru anul 2009, societatea a prevzut prin bugetul de venituri şi
cheltuieli realizarea unor indicatori economico-fînanciari superiori celor
realizaţi în anul 2008. Printre aceştia se numără creşterea cifrei de afaceri cu
14%, prelimînând pentru anul 2009 o valoare de 2,218 miliarde lei (530
milioane de euro); creşterea valorii producţiei exportate cu 2,6%
prelimînând pentru acest an o valoare de 421 milioane de euro; înregistrarea
unui profit de 75.000 de lei în anul 2009 comparativ cu anul trecut, când s-a
consemnat pierdere. În fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli
aferent anului 2009 s-a avut în vedere ca SC.Oltchim SA trebuie s
achizicioneze activitatea de petrochimie de la Arpechim Piteşti în prima
parte a anului 2009. Preluarea petrochimiei ar permite ca, prin aceast
întegrare să se realizeze o diminuare a costurilor de producţie şi o ieftinire a
produselor fînale, ca singura posibilitate viabilă de depăşire a actualei crize.
Un alt element de perspectiv care va înfluenţa în mod pozitiv capitalul
social, capitalurile proprii, datoriile totale şi cash-flow-ul îl constituie
majorărea capitalului social al societăţii, prin conversia în acţiuni a
creanţelor deţinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului fac
de societate şi acordarea drepturilor de preferinţă celorlalţi acţionari. Pe de

70
altă parte, SC.Oltchim.SA estimează o cifră de afaceri de 975 milioane de
euro în 2013, primul an de funcţionare la capacitate a instalaţiilor
retehnologizate.SC.Oltchim.SA si-a redus anul trecut datoriile de la 491
milioane euro, la 434 milioane de euro şi, în cazul în care Comisia European
va aviza conversia în acţiuni a datoriei fac de AVAS, datoria total va scădea
la 300 de milioane de euro. De asemenea, în urma implementării
programului de restructurare şi retehnologizare, datoriile SC.Oltchim.SAvor
ajunge la 634 milioane de euro, pân în 2012, moment în care cifra de afaceri
a companiei este estimat la 791 de milioane de euro. Mai mult, în 2013,
societatea mizează pe afaceri mai mari cu 85% fac de nivelul înregistrat în

BIBIOGRAFIE

1. Ioan Slavici, Ion Creanga s.a. - Nuvele, Edit. ULBSibiu

Sibiu, 1997
2. Costea Marinoiu, „Istoria cărţii vâlcene, sec.XVII-
XVIII”, Ed. Scrisul Românesc-Craiova, 1981
3. C Marinoiu, V Cismaru, P Purcarescu, "Istorie si
continuitate" Ed, Conphys 2000
4. Internet – www.sdnp.ro
5. Studii Vâlcene (anii '80),revistă editată de Muzeul
judeţean Vâlcea
6. Dicţionar Enciclopedic Român, ed. Politică, Bucureşti,
1962-1966
7. Buletinul Societatii de Geografie,Vol. XXVIII.
34.Stefulescu Al,(1904) Editura Cartea Romanneasca
8. Economia si organizarea turismului - Snak Oscar, Ed.
Sport-Turism, Bucuresti, 1976

71
 9. Turismul in România - Vasile Glavan, Ed. Economica,
Bucuresti, 2000
10. Economia intrprinderii turistice - OLTEANU
V.Univ.Independenta Dimitrie Cantemir,Ramnicu Valcea 1993

72