Violența domestică nu reprezintă un fenomen social nou, acesta având consecințe

semnificative asupra victimelor și ridică probleme psihologice, medicale, juridice, economice,

sociale. Pentru a înțelege impactul pe care îl are asupra societății și invers, este important să
definim violența domestică. Violența domestică reprezintă o serie repetată de comportamente
coercitive şi de atac fizic, sexual şi psihic pe care o persoană le manifestă faţă de partener, în
scopul controlării şi dominării acestuia, utilizând forţa şi/sau profitând de incapacitatea de
apărare a victimei, ce apare în cadrul unei relaţii de cuplu. Aceasta include şi abuzurile de tip
economic şi social.1
Din punct de vedere istoric, violența domestică a fost trecută cu vederea mult timp iar
statul nu și-a asumat nicio responsabilitate. Odată cu amploarea infracțiunilor de acest tip, s-
au dezvoltat diverse cercetări și teorii pentru a înțelege mai bine cauzele violenței domestice
dar și metode de prevenire.
În literatura de specialitate s-au identificat mai multe tipuri de violență și anume:
- Violența directă: include violența fizică, sexuală, socială, economică și psihologică;
- Violența structurală: inclusă în sisteme politice, sociale, economice (inegalitatea de
gen);
- Violența culturală: aspecte legate de cultură care consideră violența a fi un act
obișnuit.
Privind violența fizică, aceasta se manifestă prin forme de împingere, vânătăi, bătăi,
lovituri, aruncare cu diverse obiecte în victimă, utilizarea armelor, precum și distrugerea
bunurilor pe care le deține victima.
Violența sexuală se manifestă prin atingeri neplăcute, injurii, intimidări în legătură cu
actul sexual sau în timpul acestuia, implicând și violul marital.2
Violența psihologică sau violența emoțională se poate manifesta de asemenea prin injurii,
amenințări, intimidări. Acest tip de violență implică 6 componente: depersonalizare, frică,
supraîncărcare cu responsabilitate, degradare și distorsionarea realității.3
În ceea ce privește violența economică, se manifestă prin controlul bunurilor aparținând
victimei, precum și hrana, telefonul sau alte surse de îngrijire și protecție.4

1
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate, Analiză de situație, (citat 17.11.2019) p. 1.
Ediție online https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra-2014-vaw-survey-at-a-glance-oct14_ro.pdf
2
Alina Maria Rațiu, Laura Silvia Hizo-Miloș, Violența domestică. Aspecte generale, Vol. I, Cluj, Editura Napoca
Star, 2016, p. 10. http://www.asociatia-atena.ro/docs/Colectia-Violenta-Domestica.pdf

3
Alina Maria Rațiu, Laura Silvia Hizo-Miloș, op. cit., p. 11.
4
Alina Maria Rațiu, Laura Silvia Hizo-Miloș, op. cit., p. 12.