Universitatea Babeș-Bolyai

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Specializarea: Pedagogia învățământului primar și preșcolar
Extensia: Năsăud

Portofoliu de evaluare

Disciplina: Managementul activității intelectuale și al învățării eficiente

Profesor Evaluator: Lector universitar doctor Denisa Adriana Manea

Studentul: Ilea Alina Maria

An universitar: anul I 2016-2017

Tema 1 . Aplicarea unei metode de luare de notițe pe un articol ales individual pe o sferă de
interes.

Articolul pe care l-am ales a fost publicat in data de 08 Martie 2012 pe www.asociatia-profesorilor.ro
de catre profesoara Dobrea Monica ,denumirea acestuia fiind : “Ce este evaluarea rezultatelor
școlare?”. Adresa articolului este: http://asociatia-profesorilor.ro/ce-este-evaluarea-rezultatelor-
scolare.html și l-am accesat pe data de 09.01.2017.

Metoda aleasă de luare a notițelor este Strategia Cornell , tehnică prin intermediul căreia se îmbină
etapa de înregistrare a informației și cea de prelucrare a acesteia. De asemenea pentru înregistrarea
informației am utilizat sublinierea .

CE ESTE EVALUAREA REZULTATELOR ŞCOLARE?

 
                                                                                                   Prof. DOBREA MONICA
Şcoala cu cls. I-VIII „Înv. N. Pâslaru” Caşin, jud. Bacău
 
  
      I.T. Radu defineşte evaluarea ca activitatea prin care sunt colectate, prelucrate şi
interpretate informaţiile privind starea şi funcţionarea unui sistem, a rezultatelor pe care le
obţine, aprecierea acestora pe baza unor criterii şi prin care este influenţată evoluţia
sistemului.
     Ca sens particular, evaluare pedagogică „vizează eficienţa învăţământului prin prisma
raportului dintre obiectivele proiectate şi rezultatele obţinute de către elevi în activitatea
de învăţare”(I. Nicola, 2003, p.469).
      Teoria şi practica evaluării în învăţământ înregistrează o mare varietate de moduri de
adoptare şi de înţelegere a rolului acţiunilor evaluative. Evaluarea rezultatelor şcolare este
uneori redusă la noţiuni ca „a verifica”, „a nota”, „a aprecia”. Ea este o tehnică, o acţiune
complexă, un ansamblu de operaţii mintale şi acţionale, intelectuale, atitudinale, afective care
precizează:
-         obiectivele şi conţinuturile ce trebuie evaluate;
-         scopul şi perspectiva deciziei;
-         momentul evaluării;
-         cum se evaluează;
-         cum se prelucrează datele şi cum sunt valorizate informaţiile;
-         criteriile pe baza cărora se evaluează (Gh. Dumitriu, 2004, p.342).
Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control al cunoştinţelor sau ca un mijloc de
măsurare obiectivă, ci şi ca o cale de perfecţionare care presupune o strategie globală asupra
formării. Ea nu este o etapă supraadăugată ori suprapusă procesului de învăţare, ci constituie
un act integrat activităţii pedagogice (C. Cocoş,1998, p.386).
       Evaluare rezultatelor şcolare este dominantă şi în cadrul sistemului integrat de evaluare.
Rolul său central îşi găseşte justificare în multitudinea de factori care determină
comportamentul elevilor şi în categoriile diverse de auditoriu care beneficiază sau sunt
interesate de rezultatele şcolare: factori de decizie, cadre didactice, elevi, părinţi, autori de
curriculum şi manuale, instituţii care angajează forţă de muncă, publicul larg (A.Stoica, 2007,
p.40).
       Rezultatele şcolare nu se referă numai la achiziţiile elevilor în domeniul cognitiv-
cunoştinţe, priceperi, capacităţi, abilităţi, ci la întregul spectru de comportamente care
contribuie la dezvoltarea personalităţii elevului: comportamente şcolare din plan afectiv şi
psihomotor, unele rezultate extraşcolare – cu influenţă directă asupra rezultatelor
extraşcolare, deprinderi autoevaluative sau rezultatele neintenţionate ale procesului de
instruire.
      I.T. Radu enumeră următoarele patru tipuri de rezultate şcolare:
      - cunoştinţe acumulate (date, fapte, concepte, definiţii, formule ş.a.);
      - capacitatea de aplicare a cunoştinţelor în realizarea unor acţiuni practice, a unor
demersuri teoretice, concretizată în priceperi, deprinderi, stăpânirea unor moduri de lucru
(tehnici);
      - capacităţi intelectuale, exprimate în elaborarea de raţionamente, puterea de argumentare
şi de interpretare, independenţa în gândire, capacitatea de a efectua operaţii logice,
creativitatea ş.a.;
       - trăsături de personalitate, atitudini, conduite formate (I. Radu, 1981, p. 112).
 
A evalua rezultatele şcolare înseamnă a determina măsura în care obiectivele procesului
de învăţământ au fost realizate, precum şi eficienţa strategiilor didactice utilizate(Gh.
Dumitriu, 2004, p. 343).
           1.2.1. Operaţiile evaluării sunt:
-         măsurarea – utilizarea unor procedee prin care se stabileşte o relaţie funcţională
între un ansamblu de simboluri (cifre, litere) şi un ansamblu de fenomene şi obiecte
sau elemente ale acestora, conform unor caracteristici pe care le posedă (Cât de
mult?, Ce cantitate?, Ce dimensiune?);
-         aprecierea -  presupune emiterea unei judecăţi de valoare asupra fenomenului
evaluat, pe baza datelor obţinute prin măsurare, prin raportarea datelor la un termen
de referinţă, la un sistem de valori sau criterii (Cum este?, Ce valoare are? ş.a.)
-         măsurarea şi aprecierea servesc deciziei, respectiv hotărârii unor soluţii pentru
perfecţionarea procesului şi rezultatelor.
 O evaluare eficiectă trebuie să includă toate cele trei operaţii.
  
           1.2.2. Scopurile evaluării:
-         Monitorizarea progresului şcolar pe parcursul procesului de instruire. Elevul
primeşte
informaţii privind stadiul pe care l-a atins în realizarea obiectivelor educaţionale, precum şi
informaţii despre erorile şi dificultăţile sale de învăţare. Ea se realizează prin intermediul
standardelor şi indicatorilor de proces.
-         Diagnoza rezultatelor şcolare „tratează” problemele nerezolvate ale elevului
(erorile şi dificultăţile de învăţare). Aceasta se realizează prin strategia de evaluare formativă.
-         Certificarea  nivelului de cunoştinţe şi de capacităţi la şfârşitul unei perioade lungi de
instruire: an şcolar, ciclu de învăţământ ş.a. Ea se desfăşoară cu precădere sub forma
examenului. Ca strategie este utilizată evaluarea sumativă.
-         Selecţia elevilor pentru o treaptă de învăţământ sau pentru un program particular de
instruire: gimnaziu, liceu, învăţământ superior, cursuri speciale în domenii artistice, muzicale
ş.a.
-         Prognoza performanţelor viitoare ale elevilor. Strategia de evaluare pentru realizarea
prognozei este atât criterială, cât şi normativă.
-         Orientarea şcolară şi profesională a elevilor. Informaţiile obţinute prin diverse
metode
şi tehnici de evaluare sunt utilizate pentru îndeplinirea acestui scop.
      -    Motivarea elevilor pentru o activitate de învăţare şi pentru realizarea unei sarcini.
Desfăşurarea eficientă a acţiunii de evaluare contribuie în bună măsură la stimularea
motivaţiei elevilor.
         Didactica actuală, curriculară, consideră evaluarea procesului de învăţământ drept o
activitate de colectare, organizare şi interpretare a datelor privind efectele directe ale relaţiei
cadru didactic-elev cu scopul de a eficientiza funcţionarea întregului sistem educaţional (Gh.
Dumitriu, 2004, p. 343).
         Din perspectivă curriculară, definirea conceptului de evaluare presupune raportarea
la finalităţile pedagogice asumate în planul conţinutului şi al metodologiei didactice privind:
-         fundamentarea managerială a deciziilor pe baza informaţiilor primite şi valorificate;
-         orientarea formativă a conţinuturilor în direcţia rezolvării problemelor esenţiale
depistate şi conştientizate;
-         influenţarea evoluţiei sistemului evaluat.
   Abordarea sistemică a procesului de învăţământ şi considerarea evaluării ca parte a
acestuia, presupune şi evidenţierea factorilor care influenţează rezultatele demersului
didactic:
      - factorii generali: sociali, demografici, condiţii didactico-materiale;
      - factori umani: elevi, cadre didactice, grup;
      - componentele procesului de învăţământ: conţinut, metodologie, forme de organizare ş.a.
 
         1.2.3. Etapele evaluării:
           Sorin Cristea în „Pedagogie”(1997, p. 140) prezintă, din perspectiva modelului
curricular, acţiunea de evaluare care „presupune declanşarea unui proces managerial la baza
căruia se află operaţia de prelucrare şi rafinare pedagogică a informaţiei obţinută prin
diferite tehnologii de măsurare, apreciere şi decizie”. Autorul consideră că evaluarea include
următoarele etape:
              a) precizarea obiectivelor concrete ale operaţiilor de măsurare-apreciere care
urmează să fie declanşate;
              b) delimitarea domeniului în care vor fi angajate operaţiile de măsurare-apreciere;
              c) prezentarea informaţiilor necesare pentru atingerea obiectivelor propuse în cadrul
domeniului de referinţă delimitat anterior;
              d) depistarea informaţiilor disponibile în mod direct şi indirect;
              e) stabilirea tehnologiilor specifice necesare pentru obţinerea informaţiilor esenţiale
în anumite intervale/grafice de timp;
              f) angajarea tehnologiilor specifice în direcţia colectării informaţiilor necesare pentru
realizarea operaţiilor de apreciere şi de decizie;
              g) analiza informaţiilor conform criteriilor pedagogice specifice asumate la nivel de
politică a educaţiei;
              h) elaborarea aprecierilor pe baza analizei realizată anterior conform criteriilor
pedagogice specifice asumate la nivel de politică a educaţiei;
              i) stabilirea deciziilor necesare conform aprecierilor realizate în termeni de diagnoză
pedagogică;
              j) orientarea deciziei la nivel de prognoză pedagogică;
             k) obiectivitatea deciziei într-un raport de evaluare cu funcţionalitate pedagogică
rezumativă şi anticipativă, exprimată în termeni de îndrumări metodice explicite şi de sarcini
concrete individualizate, verificabile în timp.
 
      BIBLIOGRAFIE
1. Cocoş, C. (coord.), „Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade
didactice”, Editura Polirom, Bucuresti, 1998
      2.   Cristea, S., „Pedagogie”, vol. II, Editura Hardiscom, Piteşti, 1997
3.   Dumitriu, Gh.  Dumitriu, C., „Psihopedagogie”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2004
      4.   Radu, I., „Teorie şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului”, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981
      5. Stoica, A., „Evaluarea progresului şcolar - de la teorie la practică”, Editura
Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2007

Sistemul Cornell:

1. Evaluarea - activitatea prin care sunt colectate,

2. Ce precizează Evaluarea rezultatelor
școlare?
prelucrate şi interpretate informaţiile
- evaluare pedagogică „vizează eficienţa
învăţământului prin prisma raportului dintre
obiectivele proiectate şi rezultatele obţinute
de către elevi în activitatea de învăţare”
-Evaluarea rezultatelor şcolare este uneori
redusă la noţiuni ca „a verifica”, „a nota”, „a
aprecia”
- trebuie concepută nu numai ca un control al
cunoştinţelor sau ca un mijloc de măsurare
obiectivă, ci şi ca o cale de perfecţionare
- constituie un act integrat activităţii
pedagogice
- este dominantă şi în cadrul sistemului
integrat de evaluare
- obiectivele şi conţinuturile ce trebuie
evaluate;
-scopul şi perspectiva deciziei;
-  momentul evaluării;
- cum se evaluează;
- cum se prelucrează datele şi cum sunt
valorizate informaţiile;
-criteriile pe baza cărora se evaluează
3. Rezultatele școlare -achiziţiile elevilor în domeniul cognitiv-
cunoştinţe, priceperi, capacităţi, abilităţi
- cunoştinţe, priceperi, capacităţi, abilităţi
- întregul spectru de comportamente
- dezvoltarea personalităţii elevului
-influențează rezultatele extraşcolare,
deprinderi autoevaluative sau rezultatele
neintenţionate ale procesului de instruire.

4. Tipuri de rezultate şcolare - cunoştinţe acumulate

 - capacitatea de aplicare a cunoştinţelor
- capacităţi intelectuale
- trăsături de personalitate, atitudini, conduite
5. Operaţiile evaluării -măsurarea
-aprecierea
-decizia
- O evaluare eficiectă trebuie să includă toate
cele trei operaţii
6. Scopurile evaluării - Monitorizarea progresului şcolar
-Diagnoza rezultatelor şcolare
-Certificarea nivelului de cunoştinţe şi de
capacităţi
-Selecţia elevilor
- Prognoza performanţelor viitoare ale
elevilor
-Orientarea şcolară şi profesională
-Motivarea elevilor
7. Evaluarea din punct de vedere didactic, -o activitate de colectare, organizare şi
curricular interpretare a datelor privind efectele directe
ale relaţiei cadru didactic-elev cu scopul de a
eficientiza funcţionarea întregului sistem
educaţional
-raportarea la finalităţile pedagogice asumate
în planul conţinutului şi al metodologiei
didactice privind:
-         fundamentarea managerială a
deciziilor pe baza informaţiilor
primite şi valorificate;
-         orientarea formativă a conţinuturilor
în direcţia rezolvării problemelor
esenţiale depistate şi conştientizate;
-         influenţarea evoluţiei sistemului
evaluat.
8. Factorii care influenţează rezultatele  - factorii generali: sociali, demografici,
demersului didactic condiţii didactico-materiale;
 - factori umani: elevi, cadre didactice, grup;
- componentele procesului de învăţământ:
conţinut, metodologie, forme de organizare
9. Etapele evaluării - precizarea obiectivelor
- delimitarea domeniului
- depistarea informaţiilor
- angajarea tehnologiilor specifice în direcţia
colectării informaţiilor
- analiza informaţiilor
- elaborarea aprecierilor pe baza analizei
realizată anterior
- orientarea deciziei la nivel de prognoză
pedagogică
- obiectivitatea deciziei
 Tema 2. Realizarea unui listing prin analiza propriului stil de învățare în corelație cu cele cinci
dimensiuni ale învățării.

Dimensiuni Ce mă ajută să învăț Ce mă împiedică să învăț

1. Dimensiunea  Dacă în jurul meu este liniște  Dacă o persoană mă întrerupe
ambientală  Dacă este luminat foarte bine  Dacă este zgomot la vecini sau în
locul unde învăț celelalte camere ale apartamentului
 Dacă este întuneric în jurul meu meu
și tot ce văd este caietul, cartea  Dacă aud muzică, sau oameni
sau monitorul povestind
2. Dimensiunea  Dacă munca mea este apreciată  Dacă nu sunt apreciată la nivelul
emoțională  Dacă sunt interesată de acel efortului depus
subiect  Dacă întâlnesc un subiect pe care
 Dacă observ progresul meu nu reușesc prin nici o modalitate să
legat de acel domeniu îl înțeleg sau rețin
 Dacă am un termen limită mă  Dacă sunt presată de timp
ajută să încep cât mai repede cu  Dacă am probleme în viața
putință personală pe care nu le pot ignora
3. Dimensiunea  Dacă sunt singură  Dacă sunt multe persoane în jurul
sociologică  Dacă explic unei persoane meu
subiectul respectiv  Dacă se discută într-un grup cu un
număr mare de persoane
4. Dimensiunea  Dacă văd ceea ce trebuie să rețin  Dacă doar aud ceea ce trebuie să
fiziologică  Dacă mă plimb rețin
 Dacă repet informația în timp ce  Dacă îmi este foame sau sete
mă mișc  Dacă mănânc ceva în același timp
 Dacă îmi scriu notițele pe o  Dacă scrisul este marcat cu culori
foaie stridente
 Dacă rescriu materialul care  Dacă sunt lângă fereastră
trebuie reținut
 Dacă învăț noaptea
5. Dimensiunea  Dacă reușesc să observ ideea  Dacă ideile se suprapun
psihologică generală  Dacă frazele par interminabile
 Dacă subiectul poate fi  Dacă mesajul nu este clar
reprezentat sub formă  Dacă mesajul este codificat într-o
schematică modalitate artistică.
 Dacă mesajul este prezentat
rațional, realist, științific
  Dacă reușesc să fac conexiunile
logice între termenii și
elementele temei
 Dacă pot extrage ideile
principale
Perioada/ Data Obiectiv
26.12.2016-19.01.2017 Să învăț pentru examene
03.10.2016-26.12.2016 Să îmi dezvolt vocabularul cu
termeni potriviți specializării
10.10.2016-16.01.2017 Să înțeleg activitățile din
programul preșcolarilor la
grădiniță
26.12.2016-19.01.2017 Să reușesc să învăț în alte locuri
înafară de camera mea
03.10.2016-18.01-2017 Să îmi îmbunătățesc memoria
auditivă
Comportament
Folosind sublinierea și strategia
Cornell să fac notițe pentru
cursuri
Să citesc cel puțin o dată pe zi
acele notițe atent
Să citesc cărți introductive
pentru pedagogie
Să folosesc în paralel un
dicționar pentru termeni de
pedagogie
Să merg la grădiniță în zilele de
practică pentru a observa
evenimentele
Să întreb educatoarea
eventualele nelămuriri
Să învăț în camera părinților sau
la bibliotecă
Să rețin cât de multe informații
ascultând persoanele din jurul
meu