Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Condimentele sunt produse fara valoare nutritive care se adauga in produsele alimentare in
cantitati mici pentru a le oferi caracteristici gustative superioare stimulanda astefl secretiile gastrice,
pofta de mancare si digestia.
Efectul condimentelor este determinat de prezenta in compozitia lor a unor substante chimice
cu proprietati condimentare: uleiuri eterice, aldehide, esteri, cetone, alcooli superiori, hidrocarburi
terpenice, rasini, etc.
Condimentele se clasifica dupa natura, originea si caracteristicile organoleptice:
-condimente natural propriu-zise: flori, fructe, Frunze, rizomi, seminte, scoarte a unor plante
condimentale.Se utilizeza in stare proaspata sau deshidratata, sau pot fi folosite ca materie prima pentru
extragerea unor substante condimentare.
-condimente acide
-produse condimentare industriale( mustar de masa si sosuri condimentale)
-uleiuri eterice si oleo-rezine
-condimente saline( sarea de bucatarie)
Condimentele naturale
Boiaua de ardei se obtine prin uscarea si macinarea ardeiului dulce sau iute. Se foloeste atat
pentru condimentare imprimand produselor un gust specific de ardei, uneori de iute pronuntat cat si
pentru colorarea produselor alimentare si a preparatelor culinare.
Pentru fabricarea boielei de ardei se folosesc, in functie de tip fructele intregi , partile din fructe
sau amestecul lor in anumite proportii.
Mustarul de masa
Este un produs condimentare care se prepara din boabele de mustar macinate cu adaos de otet,
vin, sare de bucatarie, faina de grau, zahar, substante colorante si alte condiment.
Sortimentul este alcatuit din mustar extra sau superior in variantele iute sau dulce, mustar
obisnuit, mustar cu hrean si cu adaos de ardei.
Este conservat prin pasteurizare cu ajutorul substantelor antiseptice si prin sterilizare. Termenul
de valabilitate este cuprins intre 60-360 de zile in functie de procedeul de conservare.
Sosurile condimentare sunt obtinute in diferite variante pe baza de bullion sau pasta de tomate,
ardei, gogosari , plante condimentare (telina, hrean, pantrujel, ceapa, usturoi), morcovi, concentrate sau
izolate de soia, boia de ardei, condiment natural, ulei, otet, zahar, sare.
Cele mai raspandite sunt sosurile de tip ketchup, pe baza de bullion sau pasta de tomate.
Condimente acide
Cele mai reprezentative sunt: otetul alimentar, sare de lamaie ( acid citric sau tartric) si acidul
lactic.
Otelul alimantar poate fi de fermentatie sau de distilare.
Otetul de fermentaie se obtine prin fermentatia acetica a vinurilor degradate, a vinului pichet,
prin fermentarea acetica a borhoturilor de fructe , sau a altor solutii alcoolice.
Otetul de distilare se obtine prin diluarea cu apa a acidului acetic pur care rezulta fie prin
fermentatia acetica a unor solutii diluate de alcool si de distilarea uscata a lemnului.
Sortimentul este alcatuit din sare iodata extrafina, sare fina, marunta, uruiala si bulgari. Aceste
produse se obtin prin indepartarea impuritatilor(pamant, nisip) pe care le prezinta sarea extrasa din
minesi se diferentiaza intre ele prin marimea granulatiei.
Purificarea sarii se realizeaza prin dizolvarea in apa si recristalizarea clorurii de sodiu prin
suprasaturare .Sarea de bucatarie este alcatuita in cea mai mare parte din clorura de sodium(97…99%) si
KI.
Caracterizarea merceologica a stimulentelor
In grupa stimulentelor sunt incluse ceaiul si cafeaua. Prin compozitia lor, aceste produse
actioneaza asupra sistemului nervos central si asupra sistemului circulator, inlaturand senzatia de
oboseala si prelungind timpul alocat activitatii intelectuale si fizice.Aceste efecte stimulatoare sunt
conferite ceaiului si cafelei de cofeina continuta.
Cafeaua rezulta prin prelucrarea semintelor plantei Coffea sp.Specia cu cea mai mare importanta
economica este Coffea Arabica; aceasta produce cca 70% din productia mondiala, ea este urmata de
Coffea robusta cu o pondere de cca 25% urmata de Coffea liberica.
Sortimentul de cafea cuprinde:cafeaua cruda, cafeaua prajita si cafeua prajita si macinata.
Cafeaua cruda se obtine prin uscarea fructelor dupa recoltare si separarea resturilor cornoase.
Cafeaua prajita si cea macinata se obtine prin amestecarea cafelei crude de diferite varietati ,
formand astfel sortimentul comercial din diferite piete.
Cafeaua macinata se poate comercializa si in amestec cu inlocuitori pe baza de naut , soia,
orz,secara, grau, cicoare sub anumite denumiri, precizandu-se proportia cafelei naturale.
Extractele de cafea sunt cunoscute sub denumirea de cafea solubila , nescafe sau cafea instant si
se obtin prin extragere din cafeaua prajita si macinata.Ele se obtin prin recuperarea aromei si
reintegrarea sa in produsul prelucrat sau fara recuperare.
Ceaiul rezulta din prelucrarea mugurilor, cu 2-5 frunze, ai arborelui de ceai Thea chinensis
.Considerat de secole a avea proprietati curative, ceaiul este promovat ca o bautura reconfortanta,
sanatoasa, dietetica si relativ ieftina.Sortimentul de ceai inclus in categoria stimulentelor cuprinde:
ceaiul negru si ceaiul verde(nefermentat sau fermentat).
Calitatea ceaiului este definite de calitatea frunzelor prelucrate . Astfel, din cele 4 recolte ale
anului, cel mai bun ceai este cel provenit din frunzele primelor recolte.Din recoltele 3 si 4 rezulta ceai de
calitatea a treia.
Ceaiul negru. Fabricarea ceiaului negru cuprinde urmatoarele operatiuni: ofilirea ceaiului
recoltat, rasucirea, fermentarea,uscarea si ambalarea.
Ceaiul verde se obtine prin oparirea frunzelor de ceai pentru distrugerea enzimelor si
mentinerea culorii, rasucire, uscare si ambalare.
Bauturile alcoolice
Bauturile alcoolice sunt produse alimentare lichide, care au in compozitia lor o anumita
proportie de alcool etilic. Alcoolul etilic este o substanta care prin descompunere elibereaza energie in
organism.De mentionat insa ca, un consum in cantitati mari poate prejudicia grav sanatatea, de
asemenea alcoolul nu este o substanta indispensabila pentru buna functionare a organismului uman.
Dupa continutul de alcool, bauturile alcoolice, se clasifica de regula, in 3 grupe principale:
-alcoolice tari, cu 25-70% alcool (rachiuri natural si industrial)
-moderat alcoolice, cu 8-20% alcool (vinurile)
-slab alcoolice, cu 1-6% alcool ( Berea).
Se mai numesc si rachiuri naturale si se obtin in cea mai mare parte prin fermentarea si
distilarea fructelor si a subproduselor de la vinificatie.
Tuica de prune este cel mai frecvent intalnita in tara noastra , producandu-se in cantitati mult
mai mari comparative cu alte tipuri de bauturi alcoolice tari.In functie de sortiment poate avea o
concentratie alcoolica intre 25-50%. Tuica de prune este limpede, incolora , cu nuanta galbuie si cu
aroma specifica.Pentru fabricarea rachiurilor se preteaza aproape toate fructele, deoarece au in
compozitia lor zahar fermentescibil: se fabrica rachiuri de mere, caise, cirese, pere, fructe de padure.
Din gama rachiurilor obtinute din subproduse rezultate de la vinificatie, fac parte: rachiul de
drojdie, rachiul de tescovina, rachiul de vin.
Romul natural se obtine prin distilarea melasei de la trestia de zahar.Distilatul se invecheste in butoaie,
timp in care se formeaza culoarea bruna si buchetul specific( aromatizarea se faceprin adaugarea unor
plante aromate).
Bauturi alcoolice industrial
Rachiurile industriale se obtin prin distilarea alcoolului etilic rafinat la care se adauga esente sau
extracte din plante cu sau fara zahar.Pentru fabricarea alcoolului se folosesc materii prime bogate in
amidon ( cartofi, cereale) sau in zaharuri usor solubile( sfecla se zahar).
Din categoria bauturilor alcoolice industrial fac parte: rachiuri simple, rachiuri aromate si
lichioruri.
Bauturi moderat alcoolice
Vinurile naturale sunt bauturi care se obtin prin fermentatia alcoolica a mustului din struguri.Pentru
obtinerea unor vinuri de calitate, strugurii se recolteaza la maturitate deplina, sau chiar lal
supramaturitate cand au cel mai mare continut de zahar si cea mai mare greutate a bobului.
Vinuri speciale se obtin din must de struguri sau vinuri stabilizate dupa tehnologii special si prin adaos
de zahar, alcool sau alte ingrediente.
Vinurile speciale se clasifica in:
-vinuri spumante;
-vinuri spumoase;
-vinuri licoroase;
-vinuri aromatizante.
Vinurile spumante (tip sampanie) se fabrica dupa tehnologia clasica ‘’champenoise’’ (sampanizarea
vinurilor in sticle) sau dupa tehnologii mai rapide.
Sampanizarea consta in fermentarea suplimentara a vinului in sticle, dupa ce in prealabil s-a adaugat un
strop de zahar, drojdii selectionate si alte ingrediente.Fermentatia se desfasoara lent, iar bioxidul de
carbon rezultat este inglobat in masa vinului spumant.Dupa fermentatie si limpezire, vinurile se supun
invechirii.Vinul spumant original este champagne (sampania) care a preluat denumirea zonei geografice
in care se produce, aceasta fiind cunoscuta ca marca inregistrata si protejata.
Vinurile spumoase se obtin din vinuri sanatoase, acide si stabilizate prin inglobare de bioxid de carbon in
vinul indulcit si aromatizat.
Vinurile licoroase se obtin din vinuri stabilizate, prin adaos de alcool ( pana la o concentratie de 15-
20%) si zahar sau must.Vinurile licoroase precum Tokay, Malaga, Porto, Madera, Xeres, Lacrima lui
Ovidiu- secaracterizaeaza prin continutul ridicat de zahar( 10-20%) si gust dulce pronuntat.Fabricarea lor
se face dupa tehnologii proprii, o deosebita importanta acordandu-se procesului de invechire.
Vinurile aromatizate se obtin din vin cu adaos de zahar sau must,alcool alimentar si macerate din
plante,dupa retete proprii fiecarui produs.cele mai cunoscute sunt vermuturile si vinul pelin.
Dintre bauturile slab alcoolice,inportanta comerciala deosebita are berea,fiind solicitata de cea
mai mare masa de consumatori.
Berea este o bautura naturala, obtinuta prin zaharificarea plamezii de orz germinat (malt),
fierberea cu hamei ai fermentarea alcoolului a mustului obtinut. La fabricarea berii pot fi folosite si alte
cereal bogate in amidon sa materii prime zaharoase fermenteacibile pentru inlocuirea partial a orzului.
Calitatea berii este influentata in mare masura de calitatea apei utilizate la fabricare.Aceasta trebuie sa
indeplineasca o serie de conditii stricte,mai ales in ceea ce priveste puritatea si duritatea.
Tipul de bere obtinut depinde detipul de malt folosit,respective de procesele de prelucrare la
care a fost supus acesta.Astfel,maltul blond se obtine din orzoaica prin germinare dirijata,uscare si
vanturare.Maltul brun rezulta prin prajirea maltului blond la o temperature de 150°C,iar cel negru prin
prajirea la 170-200°C.
Dupa continutul in alcool etilic,berea se clasifica in 4 categorii:
-bere fara alcool;
-bere slab alcoolizata, cu 0,5-1,5% alcool;
-bere obisnuita,cu 3-4,5% alcool;
-bere cu peste 4,5% alcool.
In majoritatea tarilor,inclusive Romania,se produce bere de fermentatie inferioara,de urmatoarele
tipuri:
-bere blonda tip Pilsen, de culoare galben-pai deschis,puternic hameiata,cu aroma pura de hamei si
spumare intense;
-bere blonda tip Dortmund,de culoare galben-auriu,mai slab hameiata;
-bere bruna tip Munchen,de culoare inchisa,slab hameiata,in care predomina aroma de malt.
Bauturi nealcoolice
Kraft Romania, lider incontestabil cu marca Jacobs pe piata cafelei din Romania, a lansat de curand o
noua campanie pentru cafeaua Jacobs Kronung Solubila. Cafeaua solubila Jacobs se distinge printr-o
aroma unica si un gust intens.
Jacobs Kronung Solubila este singura cafea solubila cu Alintaroma care te revigoreaza intr-o clipa. Este
intensa, ideala pentru pauza de pranz la birou. De ce este Jacobs Kronung Solubila atat de speciala?
Pentru ca pastreaza aroma si taria cafelei proaspat macinate. Este o cafea solubila obtinuta prin cel mai
avansat procedeu tehnologic, cel de “freeze-dried”. Granulele mari solubile Jacobs Kronung incapsuleaza
Alintaroma si gustul intens JacobsCafeaua Jacobs Krönung – o sursă naturală de antioxidanţi
BUCURESTI - 17 mai 2007
Comunicat tip General in Sanatate
Jacobs Krönung este marca de cafea preferată de peste jumătate dintre consumatorii de cafea prăjită şi
măcinată din România, distingându-se pe piaţă prin aroma sa unică, irezistibilă, Alintaroma.
Cafeaua Jacobs este o cafea de calitate superioară, cu o aromă unică, ce a devenit o emblemă
a gustului şi mirosului, un simbol al apropierii dintre oameni. Puterea Alintaromei de la Jacobs Krönung
aduce oamenii împreună, pentru ca fiecare moment în care îşi savurează cafeaua preferată să devină
unul cu totul deosebit.
Cafeaua este o sursă naturală de antioxidanţi care pot ajuta sistemul de autoapărare al celulelor
organismului să reducă radicalii liberi a căror dezvoltare în timp poate dăuna corpului nostru.
Antioxidanţii sunt componente naturale care se regăsesc, de asemenea, în majoritatea fructelor şi
legumelor. Consumul moderat de cafea, parte a unui stil de viaţă sănătos, este benefic pentru sănătate,
fapt consemnat şi de studiile recente.
Cafeaua era recunoscută pentru proprietăţile sale stimulative şi efectele asupra capacităţii de
concentrare şi performanţei, la care se adaugă beneficiile antioxidanţilor.
Portivit COSIC (The Coffee Science Information Centre), dovezile ştiinţifice demonstrează clar prezenţa
antioxidanţilor în conţinutul cafelei. Antioxidanţii din cafea pot contribui la capacitatea antioxidantă
totală a organismului, protejându-l împotriva radicalilor liberi care provoacă deteriorarea celulelor.
Jacobs Krönung, lider de piaţă în segmentul de cafea prăjită şi măcinată, este prima marcă de cafea din
România care informează consumatorul asupra conţinutului de antioxidanţi prin intermediul unui semn
distinctiv aplicat pe ambalaj. Calitatea deosebită a cafelei Jacobs Krönung şi proprietăţile sale naturale,
conţinutul de antioxidanţi, sunt păstrate prin alegerea selectivă a boabelor de cafea şi prin procesul
modern de prăjire şi preparare.
O singură ceaşcă (125ml) de cafea prăjită şi măcinată Jacobs Krönung asigură un efect antioxidant
semnificativ. Jacobs Krönung le oferă acum consumatorilor de cafea prăjită şi măcinată Alintaroma
pentru suflet şi antioxidanţi pentru sănătate.