\ .

- Interven1=iile asistentei - - Interven1=iile asistentei -

Patient cu disconfort
Pacient cu oboseala
OBIECTIV INTERVENTIILE SISTENTEI, AUTONOME$I DELEGATE OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

Pacientul sa - discuta cu pacient I pentru a identifica cauzele disconfortului Pacientul sa - identifica cauza oboselii
benefici,e.ze (tea.rna,etc) 'j'ih: ,,1', - ~ fieodihnitcu - ajuta pacientwl &~~ p!anific€ activit{ftile cotidien€
de confort - favorizeaza odihn pacientului, prin suprimC\(~asurseior care-i ,tonusul, fizic - observa daca perioadele de odihna corespund necesita.tilor
fizic $i psihic pot determina disco fortul $i iritabilitatea " $i psihic bun organismului
- creeaza senzatie e bine pacientului, prin discutiile purtate in decurs - stimu!eaza. increderea pacientului in fortele proprii $i in cei
- faciliteaza contact I cu alti pacienti, cu membrii familiei de ztle care il ingrijesc
- aplica tehnici de i grijire curenta, necesareobtinerii starii de - invata pacientul cum sa execute tehnici de relaxare
satisfactie - ajuta la aplicarea corecta a acestora
- observa $i noteazt\ schimbarile '- observa $i noteaza functiile vitale $i vegetative, perioada I
somn-odihna, comportamentul pacientului
- administreaza medicatia indicata de medic
- observa efectul acesteia
I ,i'
;'
4. Oboseala: tenZa~ie penibila,
inso~ita de inactivi ate, stare de ,el;J,lIizare
nervoasa ~i musculara ' Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevan t,
'I "
. ' de a dormi !?i a se odihni
Manifestaril de dependen1=a: ' ~
Rolul asistentei in satisfacerea nevoli de odihna
Fala - Palida, exprima tri$tetea
I, a pacientului"'
.J
1

Aprecifhea gradu/ui de adaptare a pacientului la mediul spitalicesc:

Ochii - incercanati, privire~ inceto$ata '1\\
- activitatea din mediul spitalicesc poate avea ca elect modificarea
Pulsul - Rar, lent, slab batJt
'.obiceiurilor de somn $i odihna ale pacientilor spitalizati
,--c.importanta modificarilor depinde de"' starea fiziologica $i psihica a
Tensiunea - Tendinta de scadere a valorii normale pacientului $i de loculunde este piasat.
arteriala

''''oJ.' l"SomnuP"'" -I - S~nolenta diurn"" < ~"';

As/stenta trebuiesa cunoasca nevoile fiziologice de somn ale pacientilor, sa Ie
supravegheze somnuldin punct de vedere cantitatili $i calitativ, sa recunoasca
,"seFnflefecare' int:if;giinesatisfacerea' nevan de' i5tiih'lia,'Sa depisteze cauie/e .$rsal(,) , ~'''.
.~
'{
~
indep8.rteze.. , ,I
Aspectul I- Palide, transpiratii reci Reducerea zgomotului in mediul spitalicesc: \
i - inchiderea u$ilor /a saloane 1
I tegumentelor

Starea I- Plictiseala, apatie

- reducerea volumului unor aparate din apropierea saloanelor (telefon,
radio, T.V., compresoare etc.)
I

I I

psihica
- purtarea pantofilor cu talpa de cauciuc, nu tocuri de metal I

I Greutatea 1- Scaderea acestei

- evitarea discutiilor cu voce tare, a trantitului usilor
- manipularea cu grija a carucioarelor, a truselor cu instrumente $i a
materialelor de curatenie (galeti)
corpului - Asigurarea confortului:

I Astenie ! - Scaderea fortei

--,diminuarea surselor de iritalie fizica.
- atenuareadurerii
- asigurarea unei bune igiene corporale
232 233
~
 - asigurarea lenjeriei pe pat curata ~i uscata e, in cbnti~uare,pacientului i se reco anda:

I -
-
asigurarea unei temperaturi adecvate in salon
adoptarea unei pozitii comode, pe saltele confortabile
- sa-$i Tncordeze mU$chii (numaran In gand pan a la 8-10), apoi sa $i-i
. re'/axeze (pe aceea$i durata); se in pe de la labele picioarelor ~i se ~ontinua
- diminuarea interventiilor de ingrijire in perioadele'de somn CU totcorpul pana la cap, in felul ur ator: r
_ promovarea unei activitati zilnice (ex. participarea la ingrijiri) i - selnqordeaza puternic degetel de la picioare, apoi, se relaxeaza
_ crearea unui mediu de siguranta fizica ~i psihica (bare laterale la pat, • -' se incordeaza $i se relaxeaza leznele
lumina de veghe) - 5e continua cu gambele-incor te-relaxate, imaginandu-$i ea membrele
_ statuireapaciehtului sa-~i goleascavezi.:ia urinara inaint,e de culcare ,au devenit foartegrele, iar salt a~a""le preseaza in sus' • .
; -; s~ i~c()rdeaza ~i, apoi, se rela aza genunchiul.
Favorizarea ritualurilor adormirii: Se'coT)tinua Tn acest fel, contraetand f ecare mU$chi $i numarand pana la zeee,
- aerisirea salonului iar apoi sa relaxeaza.Tahnica include $i umerii: se ridica, apoi, se relaxeaza. De
(;., ~
- exercitii de relaxare asemenea,seef~etueaia mi$cari de f1exi ~i extensie ale degetelor de la maini. Din
....
- citit cand, in c~pd, i. :,5e sugereaza pacientului ca salteaua ii preseaza spatele, coatele
- privit la televizor sau 0 altap'ar;te',~ corpu/ui, acest lucru dAndu-j 0 senzatie de p/utire.
Aplicarea :tehnicii de relaxare preze tate mai sus necesita aproximativ 15
"\ Educalia pacientului:
- stabilirea unui orar de sornn ~i odihna •' !..'
minuter.N.eto9~Jeste deosebit de efieace tunci cand pacientul 0 utilizeaza singur,
de pat~q()ripe!zi:d!mineata la trezire, inai te de pranz, inainte de cina $i inainte de
- explicarea rolului somnului ~i odihnei pentru refacereaorgani~mul.ui
amerge!a culcare.
_ necesitatea evitarii factorilor care influenteaza somnul '~i .odihna (obo-
seala, stresul, cafeaua, alcoolul, mediul cu supraTncarcare .de stimuli Telin..':.id.l :.de r.~
...
..•...
I.a.
x...•.
are., folosita in mod r~petat, contribuie la seaderea nivelului de
tensiurie 13. paeientului in intervalele dintre exercitii.
senzoriali) .
Un alt :~xerdt.iu de'relaxare este medit ,/ia.
I: :~
oj:;

Exerci~ii de relaxare
Exercitiile de relaxare pomesc de la un model holistic al starii de boala $i
EXERCIJI/ PENrrRU MEDITATIE
sanatate, model bazat pe prezumtia ca individul este 0 entitate psiho-biologiea
unitara . a) Sa sta inpozitie $ezand sau culcat.jcu ochii inchi$i, $i se incearea relaxarea
tuturar rhu$Chilor, incepand cu picioarele.
Se pot utiliza diterite tipuri ~i tehnici de relaxare. Pacientulva fi intrebat mai intai
b) Se inspira, lent, pe nas (se poate nu ara pana la patru); se expira lent, printre
daca vrea sa invete 0 anumita tehnica de relaxare, pe care apoi 0 va putea apliea
buze (se pdate humara pana la $ase), in itm natural.
.•~ singur. Daea pacientul i$i manifesta dorinta de a invata, asistenta Ii va prezenta 0
c) Se supravegheaza corpul pentru zon Ie de tensiune $i se relaxeaza con$tient
vederegen~rala asupra a ceea ce i se va cere safaca. I se va arata cat de
aeeste zone; corpul sa fie relax at ~ odihni. .... . .. '., . . ,', .~.~
,
t!
iri1port~lf1t.este ca'grupele 11m!'! de mU$chi $i artiClJlatiile sa fiuJie:incordate
tensiune; in timpul aplicarii tehnicii de relaxare, asistenta va folosi -0 voce calma,
$i in ,
'd) Se' conUnua'respi~ia, a$a cum es e
descrisa rnai -s~;,- eO~$tientizandu-se -
sentimentu/ de bine al corpului; aceasta et pa poate fi coritinuat~ timp de 10-20 de
Iini$tita. . minute sau, dupa cinci minute, se po ate tr :ce la punctul e) .
• Pacientul va fi rugal: e) Se asculta un sunet sau se vizualize za 0 imagine pentru relaxare, in timp ce
_ sa se intinda foarte lini~tit, astfel ineat bratele, picioarele, spatele $i gatul se continua exercitiile deserise.
sa fie intr-o pozitie confortabila . f) in acest moment, poate fifolosita ~tosugestia; de exemplu: "am controlul
-sa-$i aminteasca un moment sau 0 oeazie dinviata lui cand s-a simtit asupra intregului'C. orp; atunci cand sunt te sionat, ma pot 0pii, pentru a inspira tot
foarte lini$tit $i fericit aerul de care am nevoie ~i pentru a alung tensiunea".
_ sa inchida oehii $i sa-$i concentreze gfmdurile asupra acestei amintiri
_ sa inspire incet $i profund, de cinci ori, expirfmd lent aerul printre buzele
stranse .
.. g} Dupa autosugestia mentala, se conti ua respiratia lenta $i se revine treptat la
starea mentala normala. .
h) M.~ditati~. poate fi folosita in arice mloment in care este necesara obtinerea
I
- sa-~i relaxeze pieptul $i stomacui r
234
unei stari de relaxare (de exemplu, pentru induce somnul).
23 I
I ~
~ ..... _ ...
 I _ ~.'.•

I: Jmbriieiimintea este eel mai evident indicator

al apartenenlei la diferitele subeulturi'
psihOlogici - Credinla: indivizii care adera la 0 religie sau la ideologie poarta
ve$minte sau obiecte care sunt semnificative pentru ace$tia sau
(L Chelce~)

I~ 6. NEVOIA PE A S~ iMBRAcA $1 DEZBRAcA

pentru comunitatea carora Ie apar1in. In plus, purtarea uniformei
permite indivizilor sa se distinga in societate ca facand parte
dintr-un anumit grup.
- Emofiile: influenteaza alegerea ~i purtarea ve$mintelor care
I' Defini~ie '4 p. permirr~rimarea
psihic.
unor' sehtimente ~i a unei tf'i'tri de confort
Este 0 necesitate proprie indivi ului de a purta imbracaminte adecvata dupa
circumstante, temperatura zilei, a tivitate, pentru a-$i prot,eja corpul de rigorile Sociologici ~i Clima: cea calda obliga indivizii sa-$i aleaga ve~minte care sa Ie

I climei {frig, caldura. umiditate), per itandu-i 0 Iibertate a mi~carilor.

Ve$mintele asigura 0 buna exi enta $i proteetie a intirriiffitii sexuale $i au, de
asemenea, 0 semnificatie aparte p ntru un grup, 0 ideologiesau lin statut social.
culturali permita mentinerea temperaturii corpului; pentru a impiedica
acumularea de caldura $i umiditate se vor purta ve~minte albe,
largi, ample, u$oare. in timp ce ve$mintele de culoare inchisa $i
groase mentin temperatura corpului in limite normale,
I Ve$mintele pot deveni elemen de prelungire a persona,lilaiii" alegerea unui
ornament, exprimand individualitate ,sentimentul de demnitate $i auto respect.
Lipsa de imbracaminte poate re rezenta 0 pierdere a libertatii (cand este obligat
impiedicand pierderea caldurii.
Statutul social. societatea, prin normele sale, impune indivizilor
sa poarte ceea ce nu-i face placere $i un mijloc de pedepsire; , un statut care-i obliga sa S8 imbrace $; sa poarte obiecte prin

I Din punct de vedere al psihiatril r, vestimentatia este un semn de sanatate. 0

imbracami~te bizara, stridenta. cu multe podoabe poate exprima chiar 0 boala
psihica.
care sa dovedeasca rangullor social. Dupa conditiile financiare.
pot aparea limite in alegerea $i purtarea Imbracamintei.
Munca: conditiile de munca pot, de asemenea, influen!a

I
.,'

alegerea $i purtarea ve$mintelor. .

in satisfacere?ilevo,ii Siguran!a muncii este data de echiparea cu obiecte speciale de
vestimentatie. protectiv impotriva accidentelor, frigului, ..
I
cf.llul, contrar animalelor, are n voie de haine cu care' s~~e imbrace, pentru a
se proteja de rigorile c1imei; preoc pat de sanatatea sa;el~'t$i alEi'geve$mintele zgomotelor etc. I
1 adecvate circumstantelor $i necesit tilor proprii. , ,"~
Ve$mintele atesta integritatea i dividului $i ii protejeaza intimitatea' Sexuala. in
;i'i
Cullum, p'in vc,minto so poate cont,ibui la conse"'a,"a
traditiilor $i, de aC,eea,oamenii adopta imbracamintea care Ii va
I
plus, imbracamintea, din punct de edere estetic, contribuie;ia,,expreSia corporali'! distingede ceilalti (portul popular). ,.

1 $i participa. in mod semnificativ, la omunicare.

n~eaza satisfacerea n~voii

Manifestari de independen~a

~ .• 't.-.~"-: -,4.-' • , rJ:: :.•'''' . ,,. ~t;::.. ';, ., ;". ~'~n:n.ifi~li.a",;. ::~~$n:i{1t~:tqt~~ac£1 ac~.ryl corpul.uillan, i1.9scund.e. $id.1
I' Biologici :- ~~rsta~ ~empe a!ura co:puluivariaza in 'f~~ctie.de varsta; L.
\!""'_~

mdlVldull$1 proc ra ve$mmtele adecvate pentru a se proteJa

"~.i _ la. 1'..

I : ve!;anmtelor proteJeaza . . __ ~~
- ele sugereaza apartenenta sau neapartenenta la un grup
impotriva variatiil r temperaturii mediului ambiant.
social, profesional, cultural, religios etc.
1 - Copiii mici $i p rsoanele In varsta au'temperatura corporala
"

mai coborata dec t persoanele adulte, decHrebuie sa utilizeze

ve$minte mai c" Iduroase (copiii au tendinta mai mare de
Alegerea
personal a
1-
"

ve$minte alese dupa gust $1 circumstan!e (personalitatea

individului. ocazii festive, protejarea corpului de intemperii,
pierdere a tempe aturii datorita unui sistem de autoreg!are mai preferinte vestimentare, modal
1 labil, fiind in dezv Itare, iar varstnicii, datorita diminuarii functi!ior
organismului). Sortarea - adecvate functiilor psihologice • in concordan!a cu importan!a
- Talie, statura:
aleg v8$mintele i
i1 vederea asigurarii star,ii"de bine, indivizii i$i
functie de talie $istatura.
ve~mintelor acordata Imbracamintei $i tinutei personale

1 - Activitate: pent
functie de activita
u confort $i libertatea In mi$care, indivizii in
e poarta ve$mintele adecva,te.
Calitatea
ve~mintelor
- adecvate c1imatului,statutului socio-cultural

236 237
I
 Proprietatea - reliefeaza nivelul socio-economic, statutul social incapacitatea extrinsec,
ve~mintelor - obstacole ce impi~dica mobilizarea membrelor superioare
Purtarea de
obiecte
semnificative
Exig~nte in
- pune In eviden1a rangul social, insemnatatea personala (prin
medalion, talisman), functie religioasa, secta religioasa,
calitatea de functionar de stat, ritualuri etc.
moda, norme sociale; ordonat, curat tot timpul,lri orice activitate
(aparate gipsate, sistemje de imobilizare - chingi, benzi adezive,
pansamente, plagi)
d~zechibre
- durere '
"'"I
intimitate - functionala, estetica . - - slabire
~ •._e-
Capacitatea
fiziea de im-
'; .< . .,. "-:.. ,.
,.

- mobilitate articulara, tonus muscular, maturitate

~i;. ~ ;_
psiho-motorie
, ,
"'..} . - fatigabilitate
, :- tulburari de gandire
~-
I
braeare ~i -'-anxietate
dezbraeare ".:' - stres
Talie ~i
statura
- varsta, sarcina, grad de dezvoltare a tesutului adipO'setc.

}, ...•
:- pierderea imaginii de sine
-:-pierderealseparatia
'~~ituatie de criza
I
- Interven~me asistentei - - e:;;ecuri
.-'-conflicte
- saracie
I
Mentmerea independentei 'pier'clerea cuno$tinlei
- invata persoana sa-:;;i aleaga imbracamintea corespunzatoare climei,
temperaturii mediului Inconjurator, activitatii, varstei " '
- insuficienta cunoaftere de sine, a celorlal1i :;;ia mediului
TnConjurator I
- exploreaza gusturile :;;isemnificatia ve:;;mintelor la fiecarepersoana -'- insuficienta cunoa:;;ter$ de sine, a mediului inconjurator
- Incurajeaza perSOafl':\pentru a-:;;ialege singura imbracamintea, prnamentele,
accesoriile dorite
I
prez~nta~ doua probleme de depe

II. Dependenta in satisfacerea nevoll 1. :Dificultatea de a 5 irnbraca~i dezbraca

I
de a se imbraca $; dezbraca 2. De~'nteresulpentr ~inuta vestimentara
. Problemele de dependenta In satisfacerea acestei nevoi sunt:
1. Dificultate de a se imbraca ~i dezbraca
Manifestari d dependen~a 1
~.
2~Dezinterespentru' tin uta vestimehtara ,. ,
. 3~Neindemanarein a-~i alege hailie potrivite (anexele 2 ~i 3)
~ •..- .""}j,,.' ',. ••• ::L.'.-::..•..
;.~. " ••
D.ficultateal i - Dificultatea de a-91Inc eia 9i descheia nasturil
.~~

incapaciti:m~a 1-_ Dificultatea sau inCa acitatea de a-$i mi:;;camembrele su-

de a se perioare
:4"," ... ," .. ':;W:-Y '. ......~

-'.1. .

imbraea ~I . - Dificultatea de a se inqalta 9i descalta

De ordln flzie
Surse de dificultate

incapacitatea intrinseca
dezbraea
:.-Apatie In a se Imbrac
.1
- Acces de melancolie
- fezarea fizica (fracturi, arsuri, plagi)
- diminuarea motricitatii membrelor superioare (slabiciune,
paralizie, hipotonie, pareze) ,
- absenta unui membru superior sau unei portiuni din mem-
" Refuzul deai .
se imbraea ~i
!.
I
bru (bont) dezbnlca

238
-
23 I
"'"i

I
"I
I - Imbrckamima exc!gerata, caraghioasa, coafuri bizare {iliibr.~«:~rea_~i1lez6i"aC'i'rea": paciEmtu lui~
Alegerea
inadecvaHi ,-- -------~
I de ve~minte
Ve~minte
inconfor-
- Neadecvate talieil masei corporale
Seop
Interventiile
asistentei
- protejarea corpului $i asigurarea intimitatii
- alegerea lenjeriei in functie de:
- sex (ci'tma$a de noapte sau pijama)

I _
.tabile
._.~.~'--
Dezbracare
continua
~ ------------~-- - temperatura rnediului"
....oJ g.t. vatsta' , .. - -
- talie ~i statura (sa asigure lejeritatea mi$carii)
- de integritate fizica $i psihica a pacientului (comoda $i cu

I
mod simplu de incheiere)
- Interven~iileasistentei - - pregatirea lenjeriei la indemana pacientului
- explicarea tuturor gesturilor ce urmeaza a fi efectuate
Pacient cu dificultate de a se i~braca ~I dezbraca
- incurajarea pacientului sa participe, pe cat posibil, in functie
de capacitatea $i Iimitele sale fizice
I OBIECTIVE
Pacientul sa
INTERVENTIILE A ISTENTE/, AUTONOME $1 DELEGATE
- educa pacientl privind importanta; vestimentatiei in
- felicitarea pentru fiecare progres .
-ajutarea pacientului in efectuarea tehnicii sau efectuarea inte-
grala a tehnicii (Ia nevoie, se efectueaza de catre doua
cunoasca identificarea perso a1itatii ', asistente).
I importanta
satisfacerii
de a se
- noteaza zilnic i teresul persoanei pentru a seimbraca $i
dezbraca
- supravegheaza c ce se imbraca ."::' i: II DE RET/NUT:
- explica legaturile dintre tinuta vestimentcl'r,a.limagirye$i stima
I imbraca ~i
dezbraca in
termen de...
~~M

-.,.incurajeaza paci ntul ~;.'0

.. . -':In::ca~!mfectiu nilopla:iiiveiul.-rhemorefor-supe.rioare;: se:inGepe'cu.aezbracare~;
(memb(Uluirsanams~irnb'facarea..rncer,.a:nd~cu :memotUl:-a:fectat:;J
- In cawl afectiunilor la membrele inferioare, nu se recomanda pijamaua
- sustinim~amembrului paralizat.
Pacientu/ sa - identifica capacit tea $i limitele fizice ale persoaneiirigrijite
I se poata
imbraca ~i
- ii acorda timp uficient pentru a .se imbrika $i dezbraca;
recomanda, daca mete$te, sa se imbrace in fotoliu $ezand
- sugereaza aparti atorilor sa-i procure pacientului haine largi,
- acordarea de trmp suficient pacientului pentru a efectua tehnica
- abordarea pacientului cu rabdare $i calm

dezbraca

I singur in
termen de...
U$orde imbracat, c mod de incheiere simplu; incaJtaminte fara
$iret
- face zilnic exercit i de motricitate fina cu pacientul descriindu-i
" Viafa este ansamblul funcMor
care rezista mor/Ji "
(Bichat)
gestica necesara i bracarii
I" =~. ~~ - asistenta imbrac ~d:ezbr.aca pacientul in :G~z: dE;:parA1i4.ii"ilJ~
me.r:nQr~or,,sustin. mt m~l11brulparalizat in timpul irnbracarii;
incepe imbracareacu membrul paralizat $i apoi cu cel sanatos
.~-.
••••

7. NEVOIADE A,.M.e.NTlNE TEMPERATURA'

CORPULUI-iN- LIMITE NORMAlE
0,

•....~

$i dezbr,icarea in od invers.

I Pacientul cu
tulburari
- evalueaza grad I ~ confuzie $i observa schimharile de
comportament, ori ntandu-I regulat in timp $i spatiu
Defini1=ie
Mentinerea temperaturii in limite normale esle necesitatea organismului de a
psihice - solicitapersoan- sa se imbrace, vorbindu-j. c1ar, distinct, cu conserva 0 temperatura la un grad aproximativ constant, pentru a-$i menline starea

I reca~tiga respect $i rabdare, respectand ritmul acesteia

independenta -: explica gesturil pe care trebuie sa Ie faca pentru a se
de a se imbraca, in Iimbaj i teligibil
de bine.

imbraca $i - a$aza obiectele 10 camera in aceea$i ordine tot. timpul, iar

I. Independenta in satisfacerea neva;;
I dezbraca in
termen de...
. hainele in ordinea f Icsirii lor $i solicita paciefltuiuila dezbracare
sa Ie puna in ordin inversa
Temperatura corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre
termogeneza $i termoliza. Menlinerea echilibrului este asigurata de func!ionarea
centrilorte\moreglatori, situati in hipotalamus.
240 241
 In producerea de dildura - termogeneza - interVin procesele biochimice
caldura fiind rezultatul proceselor oxidate din organism, mai ales prin activitate~
musculara $i glandulara.
In pierderea de caldura - termoliza - intervin mecanisme fizice, caldura
pierzandu-se prin piele, plamani, rinichi.
- Exercijiul - In tim~UI activitatii musculare foarte intense,
temperatura eorpului pate cre9te cu 2,2-2,]0 C peste valorile
normale, dar revine c nd activitatea Ineeteaza. Temperatura
cbrpului scade In timp I inactivitatii.
:
Pierderile se realizeaza prin:
• I -Alimentajia - ingesti de alimente, In special proteinele, ridica
temperatura corpului.
- Variafia diurna -:-tern eratura corpuJ';k.,'ariazaIn funcpe d9 ora
I
_ e~'aporare, care reprezinfa pierdereacaldurii datorita.(~ jnarii transpiratiei.;;i
zilei: este minima Intre rele 3-5 dimineata (remisiune matinala),
evaporarii ei prin piele. Respiratia antreneaza a pierderede caldura $i, astfel
racirea corpului;
_ radiajie, care reprezinta pierderea dildurii sub forma de unde electromagnetice,
,
datorita diminuarii pro
este maxima seara, Int
valorile matinale sunt c
eselor metabolice In timpul somnului;
e orele 18-23 (exacerbarea vesperala);
0,5 C mai mici decat vesperale
0
I
I
atunci cand temperatura mediului Inconjurator este mai mica dedit temperatura - Sexul - la femei te peratura corporala Inregistreaza valori
corpului; ., .. peste 3]0 C In a doua jumatate a ciclului menstrual, In timpul
_ conducjie, care reprezinta 'pierderea caldurii prin contactut direct al corpului cu ovulatiei.
obiecte reci (bai reci, cuburi de gheata); , - Anxietatea
_ convecjie, care reprezinta pierderea caldurii printr-o circula!ie de, aer In jurul
corpului (evantai, vant rece).
-iEmojiJle puternice ppt determina
corporale
0 cre$tere a temperaturii
I
Temperatura mediului Inconjurator influenteaza termogeneza astl~l: _'ILocul de munca qu conditii de cre$tere sau scadere a
_ cand temperatura mediului Inconjurator scade, pe cale reflexa, se produce 0
cre$tere a activitatii musculare (tremuraturi) $i deci se intensifica ,procesele oxi-
dative; ~.'"::i'
temperaturii mediului lambiant pot determina dereglari ale
tE:)mperaturiicorpului I
_ cand temperatura mediului Inconjurator cre$te, se produce pecale r!3f1exa0
~::: - Climatul - umed 9i cald determina cre9terea temperaturii
..
'

diminuare a proceselor oxidative;"

In pierderile de caldura intervin mecanismefizice:
;'
Corporale, climatul r ce $i umed determina scad~rea
.' t~rnperaturii corpului ,:...
. ji~,_.iLocuinja - temperat ra Incaperii influenteaza temperatura
I
;1; 'coqJt'Hui. AsHel: cam ra supralncalzita produce cre$terea
_ vasoconstricjie, In caz de frig, deci pierderi redusede caldura;
_ vasodilatajie, In caz de temperatura crescuta a mediului,. decipierderi mai
.. : temperaturii corpului pr n radiatia aerului catre individ, Acela$i
. \ fenomen, In sens invers se Intampla cand temper~tura locuintei
este scazuta.
I
mari de caldura.
Echilibrul dintre termogeneza $i termoliza se nume$te homeoter,mie.

~_.,
Manifestari del independen~a I
'Pa"ctoriici:ii'i"e influe~.:!aza satisfacerca nevcii ---"~-'-
Temperatura IC .:.;

Factori
biologici
i _ Varsta. Nou-nascu;ul $i copilul mic ~u'termoregla~ea fragila:l
datorita imaturitatii centrului reglator, de aceea temperatura lor !
corporala '
,- nou-'nascut $i copilul
-'-varstnic 35-36° C
36,1-37,8° C
- adult 36-3]0 C obtinut" prin masurare In cavitatea axilara

'- Prin masurarea temp raturii In cavitatile Inchise (reet, vagin,

I
corporala este U$or influentata de cea a mediului ambiant. cavitatea bueala) valoril sunt eu 0,3-0,5° C mai mari decat cele
Temperatura corpului la nou-nascut este cuprinsalntre 36, 1 ~i
37,8° C: Piele
axilare.
:- culoare roz, temperat ra calduta
I
- transpiratie minima
_ Adultull$i mentine temperatura corpului Intre 36-3]0 C
_ Varstnicul, prin diminuarea proceselor nervoase, este pre-
dispus la temperaturi In jur de 35-36° C (prin diminuarea
Temperatura
mediului
- senzatie placuta tala e frig sau ealdura
-18-25 0
C I
proceselor oxidative). ' ambia!"!t

242 I
 I
I Interven~iile asist.!!ntei p~ntru men~in!rea independen~ei Manifestari de dependen~a
In satlsfacerea nevan Subfebrili- - mentinerea temperaturii corporale intre 37-38° C
I - cfmd temperatura m~diului ambi~nt este crescuta, inva.ta pacien.tul: .
tatea

.'I
- sa reduca din alimentatiel alimentele cu valoare calorica mare; de ' Febra - mentinerea temperaturii corporale intre 38-39° C
exemplu, grasimile
- sa consur:r:ll:~,-'ichid~
~i alim nte recI _ .'''».
moderata _. . I
-- _.- " - .'-' ~~,
- sa aiba 0 buna ventilatie in incapere, fa locul de munca .-
0
Febra - mentinerea temperaturii corporale intre 39-40° C '
- sa aiba imbracaminte lejer ,ampla, de culoare alba ridicata
- cand temperatura mediului ambi nt este scazuta, invata pacientul:
- sa creasca cantitateade alim nte, in general, ~ia celor'calorigene,in special Hiperpirexie - mentinerea temperaturii corporale peste 40° C
- sa ingere lichide ~i aliment calde
Frisoane - contraetii musculare puternice
- sa aibi'l in incapere temper tura de 18-25° C
- sa poarte imbracaminte cal uroasa Piele ro~ie, ~ pielea, la inceput, este palida, apoi ro$ie, calda $i transpirata

I II. Depeden~ain sat;s~acerea nevo;; de a men~;ne

calda, umeda
Piloerectia - piele de gaina, senzalie de frig I
constanta temperatura corpf.'lu;
I Sindrom ~ grup de semne: eefalee, curbatura, tahicardie, tahipnee,
J:.:

Survin doua probleme de depen febril inapetenta, sete, oligurie, urini concentrate, convulsii, I
1. Hipertermia halucinatii, dezorientare
2. Hipotermia

I Sursele de dificultate ale Jcestar probleme' ~~.'dep~nden~a

EruPti~". .
cutanat~
Fel>fii .
- macule, papule, vezicule, Intalnite in bolile infeclioase

- menlinerea temperaturii corporale in perioada de stare a bolii

Surse de - dereglari function Ie ale hipotalamusului, provocate de ano- continua peste 3]0 C eu diferenta sub 1° C Intre valarire inregistrate dimi-
I ordin fizic malii cerebrale, d substante toxice piretogene (bacterii,
droguri)
- imaturitatea siste ului de termoreglare
Febra
neata $i seara
-' .diferenta de e~Hevagrade intre valorile inregistrate dimineala
- supraincarcarea: aldura sau frigul excesiv la care este expus
intermiten'ta $i seara in perioada de stare a bolii, cele mai mici valori scazand ../
I corpul I.

- dereglari hormon Ie: hipo- sau hiperfuncpa tiroidiana sub 37°C

Surse de
ordin
- anxietatea
-mania
Febra '---'-
diferenta de cateva grade intre valorile inregistratedimineata I
1- psi,,!ologic
.Surse de
ordin
~-~-----
ratura ridicata din mediu
eratura scazuta din mediu
remitenta

Febra
$i seara, In Perioada de stare a bolii, dar eele mai mid va10rinu
-scad~ub 37° C-- .'.--' k. ,h_ •

- perioade febrile de 4-6 zile, ce alterneaza cu perioade de

- "

sociologic - calitatea necores unzatoare a ve~mintelor recurenta afebrilitate de 4---6zile, trecerile faeandu-se brusc

I Lipsa
cunoa~terii
- cuno~tinte insufi iente despre mediul inconjurator, despre
sine Febra
ondulanta
- perioade febrile, ee alterneaza cu perioade de afebrilitate,
trecerea facandu-se lent

:1 Prezentam cele doua probleme e depen~enJa

1. Hpertermia In evolutia oriearei febre (hipertermie) se disting trei perioade:

- perioada iniliala (de debut)
Problema de dependentaconsta n ridicarea temperaturii corpori:lIe deasupra . - perioada de stare

I
,1.:1"

~}
limitelor normale: 37° C la adult.
Hipertermia poate constitui un me anism de aparare a organismului, pentru ca,
in momentul invaziei microbiene,
cre$tere a metabolismului.
termina produce rea de anticorpi printrco
- perioada de declin
Perioada de debut poate fi de cateva are - debut brusc - sau de cateva zile -
debut lent.

244 245
II
 I
In evolutia oridirei febre (hipertermie) se disting frei perioade: Manifestari -Iedependen1:a
- perioada initiala (de debut)
- perioada de stare
- perioada de declin
Hipotermie:. : - valori ale temperatu ii corpului sub Iimita normala: 36° C I
Hipotensiune - scaderea tensiunii a eriale
Perioada de debut poate fi de cateva ore - debut brusc - sau de cat eva zile -
debut lent.
Perioada de stare poate sa dureze zile sau saptamani, aspectul curbei febrile
arterlala
Cianoza - coloratie vinetie a bu 7elor, unghiilor, urechilor
I
'c',"" fiind diferit, In functiede boali'i. '--,....,. Eritem' .'7".--.-'
Perioada de declin poate fi scurta - declin in criza - sau de cateva zile - declin
In Iiza. Edem
generalizat
-:'~ro':;;eatafetii, urechilc r: mainilor,

. -:,tumefierea intregului corp I

fi> •
L:-. "

Paeient eu hipertermie
- Interven~iile as!stentei - Durere

OboseaJa "
- la nivelul regiunii exp use la frig
' -stqr~ de epuizare mLsculara
I
Tulburari de . - vorbire lenta
OBIECTIVE
Pacientul
INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELI:'~ATE
- aerise:;;te Incaperea
vorbire' , I~

I
sa-~i menJina
temperatura
corpului in
- asigura Imbracaminte lejera
- aplica comprese reci, Impachetari reci, punga ,cu,gheata,
frictiuni
Somnp1enta
Deger~~uri
,.~X
:;1:'
';~:t
. "
- nevoie erescuta de s mn
-Ieziuni de necroza fa ivelul pielii, determinate de temperatura
scazuta I"
,
','
limite - incalze:;;te pacientul in caz de frisoane
Apatie " - 'indiferenta
fizi610gice - administreaza medicatia recomandata de medic: antitermice,
I,
,

'...r!ntibiotice Pareste~jJ , ill, {-senzatie de amorteli i furnicaturi In regiunea expusa la frig

<':,.'

Paeientul sa - calculeaza bilantul ingesta-excreta pe 24 ore "

"

fie eehilibrat - serve:;;te pacientul cu cantitati mari de Iichide' r

hidroelec-
trolitic
! OBIECTIVE "
" ~
, Pacient cu hipotermie
I>
INTERVENTlILE ASI TENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
Pacientul sa - schimba des lenjeria de pat $i de corp
Paeientul,sa '
aiba 0 stare
de bine fizic
r ~i ~il1!~.c, _
- mentine igiena tegumentelor
- pregate~te psihic pacientul, Inaintea tehnicilor de recoltare :;;i
examinare
aiM tempera-
tura corpului
,
- incalze~te lent pacien ul cu paturi. termofoare
- ere:;;tetreptat tempen tuta mediului ambiant
- recolteaza sange pe tru cercetarea glicemiei, hemogramei,
I
',,:1.. '- .. .' In limite hema.tocritului. . .- . t..- . ..-•. i

2. Hipotermia
fiziologice - pregate~te pacientul r entru EKG
Pacientul sa' . - adiministreaza lichic e u:;;or caJdute, In cantitati mici, la I
fie eehilibrat ,intervale regulate de tilTp

Hipotermia reprezinta scaderea temperaturii corpului sub limite normale,

cauzata de un dezechilibru Intre termogeneza ~itermoliza. Este mai putin nociva
hidr-oelectro- ' :....ealeuleaza raportul in esta-exereta pe 24 ore
Illie

Paclentul
I
decat hipertermia. - pune extremitatile pac entului In apa calduta de 37° C
In copilarie, hipotermia este cauzatade lipsa de maturitate a mecanismelor de
termoreglare; la adult - de expunerea prelungifii la trig, de deregliiri endocrine, de
abuzul de sedative $i alcool; la persoana varstnicii, cauza este incetinirea acfivifii/ii
sa-~i pas-
treze integri-;.
tatea tegu- ,
- maseaza extremitatile
- administreaza tratan entul prescris: antibiotice, corticoizi,
analgezice
I
mentelor
sistemului nervos.
246 24 I
;
I
I Tehnici de evaluare $i in rijiriasociate nevoii de a - se introduce bulbul termome-
men~inetemperatura c rpului in limite normale trului in rect, prin mi:;;caride ro-
I Masurarea emperaturii
tatie :;;iinaintare
- termometrul va fi tinut cu mana
tot timpul masurarii
Seop - evaluarea functiei d termoreglare:;;i termogeneza
..,.se mentine termometrul 3. mi-
I Loeuri de
masurare
J~xila"plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin .i. i~ nute '"
- dupa terminarea timpului de menti-
nere a termometrului, acesta se Fig. 52 - Masurarea
Materiale - termometru maximal lemperaturii in cavitatea
scoate, se $terge cu 0 compresa
I neeesare -
-
-
casoleta cu tampoanle de vata :;;icomprese sterile
recipient cu solutie d6zinfectanta
tava medicala
- se cite:;;te gradatia la care a ajuns
mercurul termometrului
bucala

- lubrifiant - se spala termometrul, se scutum

I Intervenliile
asistentei
I - spalarea pe maini
-
-
alcool medicinal
ceas
- pregatirea materialelo langa padent
- se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta (sol.
c10ramina 1%)
- se noteaza valoarea obtinuta, pe foaia de temperatura
- notarea unui punct pe verticala, corespunzatoare datei $i
~ pregatirea psihica a acientului
- se scoate termom~rul din solutia
dezinfeetanta, se elate te :;;ise :;;terge
timpufui zilei, socotind, pentru fiecare linie orizontala a foii,
doua diviziuni de grad
- se une$te valoarea prezenta cu cea anterioara, pentru obti-
nerea curbei termice
eu 0 eompresa, se se ura (Fig. 50)

I - se verifiea daca e te in rezervor

mercurul
a) pentru masurarea H" axila (Fig. 51)
~
Fig. 50 -" Scuiurarea
termometrului
, ,'!.;
- in alte documente medicale, se noteaza cifric
- interpretarea curbei termice

- se a:;;aza padent I in pozitie de

I decubit dorsal sa in pozitia :;;ezand

- se ridica bratul p cientului
- se :;;tergeaxila pr n tamponare cu prosopulpacientului
,
• DE RETJNUT:
• in mod curent, temperatura se masoara dimineata, Intre orele 7 $i 8; $i
- se a:;;azaterm trul tu rezervorul de mercur'in centrul dupa-amif1za, intre orele 18 $i 19

I axilei,'paralel eu acele
- se apropie bratul e trunchi, cu antebratul flectat pe supra-
fata anterioara a oracelui .i
<a temperatura axilari'l reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5
zecimi.degrad mai joasa' decal cea central a
.1
_
masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la cOpii, la
- daca pacientul e e s1abi,t,agitat, precum $i Ia copii, bratul
I: •....•...,::
._ , va ftmentinut in eastapozilje de,catre asistenta
--:-.:.termometruTse npne timp 'de 10' mrriufe
b) pentrumasurarea i {;avitatea bucala (Fig.'52):
'- .,
pacientiiagitap, !a eei cu afectiuni ale cavitafij bucale; rnciinte cu 10 minute ge
ifltroduc~rea-tef'AlOlI!etrUltrittl cavitatea buca!'a, paCientul'nu va consuma lichide
.reci sau calde $i niei nu va fuma
- se introduce term metrul in eavitatea bucala sub limba sau • t.g~peratura masurata rectal este mai mare decat cea masl Jram axilar cu

I pe 'latura externa a arcadei dentare

- pacientul este ru at sa inchida
gura :;;i$a respire pe nas ~;~~ .
0,4-05
~area
0

temperaturji fR Feet eS~indicata la pacientii agitati $i la cei cu

- se mentine term metrul timp de ~. , afectiunirectale; pentru masurarea rectala, copiii mici sunt a$ezati In decubit

I 5minute_
c) pentru masurarea r ctala:
~ selubrifiaza term metrul
""" '0 '.

' . \:..-,~
, , I
dorsal, cu picioarele ridicate, sau In decubit ventral
• masurarea temperaturii in vagin urmare$te acelea$i etape ca la masurarea rec-
tala, introducandu-se termometrul in vagin; este contraindicata in bolile aparatului
- se a:;;azapadent I in decubit la- ," "
genital feminin; valoarea ei este mai mare cu 0,5 decat cea axilara
I
0

teral, cu membre e inferioare in '- ..L

.••••.
s~miflexie, asi urandu-i inti- Fig. 51- Masurarea
• pentru masurarea temperaturii corpului se rnai pot utiliza termometre cutanate
mltatea lemperalurii in axila
$i termometre electronice.

'1 249
 ~.
I
.,
i
NOTAREA GRAFICA A TEMPERATURII

.•t.
CURSE TERMICE
I
40"
. 4t'L
' I
't
.,;
•
I
i
•
•
.dlm"' ••

I
... ..•
; . I' .
ar
71 81 91 101 111 121 131 14 I ,.
40'
~
Ziua
'I
, .. -j'~
41 51 61 .t. ~c~ : .•.. : :

A'A.A'A A.A a.'

Zile de boa/a 1 2 3 4 5 6 7 's 9, 10 .11 37' v v v Y VV'vVI
as'
0 R T.A. P T OS os OS [ S OS os os cs OS [S D a.
'.'
a) subfebrilltate
n
H'
.
.•. ,. ,
(I

. -.. I'
.-••
, .
": .•t. ,
b) febr4 iriversA
3000 60 30 160 41°
i ,:
Jk::~
:'
4to

40"
I :,.-:

••
I.
I

II u.
25 140 \I A
.-
2500 50 40° ar
1,.1 , ,I :ta" .".

,
','
..., ,j: \J~j ~ ~: • ' .7'
c) febrl interniltentl ..••r-I ly.I \..l "'v\l \f\.

2000 40 20 100 38° ~

oW
; '~
HO
d) fabrA inlennitanl4 periodicA
,
I:.
.
a- Mf\1. Ali
1500 30 15 ;00 38° .~
NY' V\A I'v I
1000 20
~.
10 80 37°
..
I" "
~. ..•. ~ .-,- . ~
3r
~; H--: V'V'J
L. ...,.•
.

;
. ,j

~'!W"\N
.~ lebI:~r.ecure~.
J
f"4

.'. ._
~,

~ .1
"
; .'
.'

~-I(""
- <."".-
"" c.
'."

.' " r_-,~'~

IV
...
40-
500 10 5 60 36° .... "

~ 1\ A

i as- V V'-4.A ~ itA I

0 0 0 40 35° I ' V'1 ;J v r
I
If 37- .' A

"" ,;
,i
........
'Ho 'I\.f.r\../
f) febrfl ondulanta
Y, '/\ A I,
VV""
A ,. f'J
v~
I
250
tF~:
(

!
251 I'
.C
! "! •..:••

'""1
' ,

l
I
I
i
.Rana daca se deschide anevoie se ;nchide.•
(proverb roman esc)
Factori - EmoJii/e. Pot cre$te sudoratia; pielea esle acoperita de
transpiratie $i necesita masuri specifice de igiena
psihologici

I DE A 8.PROTEJA
NEVOIA DE A I CURAT, iNGRIJIT,
TEGU ENTELE $1 MUCOASELE
- Educajia. In functie de educatie, indivizii au deprinderi igienice
diferite, unii acordandu-Ie 0 atentie deosebita, allii mai putin.
Factori - Cu/tura. Importanta curaten[ei difera dupa nivelul de cultura.

I . Defini~e: """1l- ;
A fi curat, ingrijit $i a-ti proteja tegumentele $i mucoasele sunt 0 necesitate
sociologici " Indivizii au obiceiuri .de)~;)na
frecventa $i manifestare.
$i Guratenie Gare variaza ca

- Curentu/ social. Apar obiceiuri deigiena $i curalenie dupa

pentru a-ti mentine 0 tinuta decenta $il pielea sanatoasa, a$a incat aceasta sa-$i
moda (coafura, produse cosmetice etc.)
I poata indeplini functiile:

I. fa
Independen~a sat;sfacerea neva;;
- Organizarea socia/Ii. Obiceiuri de igiena In functie de conditiile
fizice, materiale sau de promiscuitate.

I Datorita alcatuirii sale variate, piele indepline$te 0 serie de functii, $i anume:

_ apara organismul impotriva agentilor atogeni, impiedicand patrunderea acestora
_ il apfml impotriva unor radiatii (ultrav olete), prin pigmentii pe care ii contine
Manifestari de independen1=8
- lungime, suplete, stralucire
_ receptioneaza excitatiile termice, tac ile $i dureroase

I _ participa la excretia substantelor rezultate din metabolism: prin glandele

sudoripare, elimina apa, dorura de so iu, uree, glucoza, corpi cetonici
_ participa la termoreglare atat prin te moliza, cat$i prin mentinerea temperaturii,
urechi
nas
-'-configuratie normala, curatenie
- mucoasa umeda, tose nazale libere
prin stratul adipos ce are rot de izolato termic

I _ participa la absorbtie (unele medica ente pot fi absorbite pri[lpiele, intrand apoi
in circulatia generala)
_ participa la respiratie, 0 cantitate ica de O2 poate intra prin pielella fel, se
cavitate
bucala
- dentitie alba, completa, fara carii
- mucoasa.bucala umeda $i roz
- gingiile aderent!3 dintilor $i roz
elimina 0 cantitate mica de CO2, .

I
- curate, taiate scurf, culoare roz
Pentru a indeplini aceste roluri tr~bUie ca pielea sa fiecurata, sa~atoasa $i
ingrijita. Pielea se prelunge$te prin ucoase care acopera fif,iciile ~,nas,oc,hi,
0,
- curata, neteda, catifelata, elastica, pigmentata normal
urechi, vagin, rect), care la randul J r trebuie sa fie curate$i ingrijite pentru a
asigura binele individului $i bun a funct onare a organelor respective. ' - baie, dU$ (frecventi:l, durata)

I Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii

- spalarea dintilor (frecventa, periaj corect, produse folosite)
- spalarea parului (frecventa, produse folosite)

_,:- Varsta La COPil1i persoanele iri \larsta, pielea este mai

I i
F~tori_
'ma1
bioiogici
la
. '''sensibilA, puti rezistenta variat~'dErtemperatura, la
microbi $i la infectii. n urma imbatranirii, dintii pot sa slabeasca
l~,t~f~Jl~iile.'asistentei ,pent...u m.en.~ne~eajndepend~ntei
, in sa:tisfacerea nevoii
- exploreaza obiceiurile pacientului
in rezistenta $i cad parul devine mai puti'ri rezistent $i la fel
- planifica un program de igiena cu pacientul, in functie de activrratile sale
I
, .
unghiile.
-c Temperatura. Da orita variatiilor de temperatura, pielea se I -:-il invata masuri de igiena corporala

usuca, se deshidrat aza. CaM temperatura este prea ridicata,

n. Dependenta in satisfacerea neva;;
I
pielea participa la termoreglare prin glandele sudoripare,
eliminand 0 cantitat de sudoare (transpiratie). Cand aceasta nevoie nu este salisfacuta, apar cinci probleme de dependenta:
cestea amelioreaza circulatia $i faciliteaza
_ ExerciJii/e fizice.
1. Carenfe de igiena

I
2. Alterarea tegumentelor $i a fanerelor
eliminarea de$euril r din organism prin piele.
3. Dezinteres fala de masurile de igiena (vezi anexele 2 $i 3)
_ Afimentalia. Abs btia unei cantitati suficiente de Iichide da 4. Dificultate de aurma prescripJiile de igiena (vezi anexa 2)

I
, elasticitate pielii 5. Alterarea mucoaselor (vezi anexa 3)
\
252 253
 I
Surse de dificultate cavitatea - absenta dirtilor
Surse de
ordin fizic
- insuficienlii intrinsecii: .
- slabiciunea sau paralizia membrelor superioare
bucala -
-
-
carii dentare
culoare galbena a diltilor
proteze dentare neln rijite
I
- lezare fizica
- circulatie inadecvata
- insuficienlii extrinseca:
- orice pied,ica a,mi9-cariie .•••.
-
-
-
prezenta tartrului pe inti (depuneri dure $i adezive)
halena fetida (miros eplacut al gurii)
limba Incarcata
I
~ fisuri'ale blizelor I'd ••••.•
- imobilitate
- puncte de presiune
- dezechilibru:
unghiile - netaiate
-murdarieacumulata I capatul unghiilor
I
-durere
-gri sau neagra, in an mite locuri
- slabiciune
- dezechilibru endocrin
- barba murdara
'- aspra
I
Surse de - tulburari de gandire
- nu se spala
ordin
psihologic
-
-
-
anxietate, stres
pierderea imaginii corporale
situatie de criza
'-"',nuse piaptana
-:-dezinteres fata de mapurile de igiena
-.degaja miros dezagraabil
I
Surse de
ordin
sociologic
- saracie
- e~ec
- conflict - Interven~iileasistentei -
I
." ~~.
Lipsa
cunoa~terii
- lipsa de cuno~tinte
- insuficienta cunoa~tere de sine, a altora ~i a mediului i'!i;on-
jurator OBJECTIVE,
Pacientcu carenJe igienice

INTERVENTIILE ASI$TENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

-:"1'> I-
Prezentam doua probleme de dependenl8

1. Carente de igiena
Pacientul,sa
prezinte
tegumentele
- ajuta pacientul, In f.unftie de starea generala, sa I$i faca baie
sau 00$, sau Ii efectue a toaleta pe regiuni
- pregate$te materialel pentru baie
I
~i mucoasele - pregate$te cada
Neglijenta In masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra curat, fie din
cauza bolii sau a sJabiciunii, fie prin refuzul de a se spaJa, are .drept consecinta
aparent<;LOen,eJi'igrijitI.egumente:1e....liW1t
murdare 9llqsa goarta desd'lisainfeqiJlor.
curate - asigura temperatura c merei (20-22° C)~i a apei (37-38° C)
,...ajuta pacientulsa imbrace, sa se pieptene. sa-~i faca
I,
"::'.1'
,"lioaleta ca'.rnatiibucale~' a-$i taiEt'anghiil~' •... ,." ..~.

Manifestari de dependen~a
- pentru efectuarea to letei pe regiuni, pregate$te saionul $i
materialele, protejeaza pacientuJ cu paravan ~H convinge cu
tact 9i cu blandete sa a cepte
I
parul - murdar ~i gras, In dezordine

urechile
- pediculoza
- murdarie acumulata In conductul auditiv extern
.,

Bolnavul
sa-~i redo-
- efectueaza toaleta ca, itatii bucale la pacientii incon$tienti

- identifica, Impreun v cu pacientul cauzele $i motivatia

preocuparii pentru aspe tul fizic ~i Ingrijrile igienice
I
- pavilioane murdare
- murdarie retroauriculara bandeasca
stima de sine
~ ajuta pacientul sa-9i s himbe atitudinea fata de aspectul sau
fizic ~i fata de Ingrijirile i ienice I
.•.....•...
'1_'
nasul - rinoree - con$tientizeaza pacie tul In legatura cu importanta men!inerii
- cruste
curate a tegumentelor, entru prevenirea imbolnavirilor
254
. "-,
" .
I
,
,;i
:j
2. Alterarea tegL mentelor !ji f'anerelor vitiligo - leuco-melano-dermie de natura, probabil, neuroendocrina,
caracterizata prin pete acromice, marginita de 0 zona

I Leziunile la nivelul tegumentelo pot fi cauzate de diminuarea circulatiei

sanguine in punctele de presiune, prir iritatia produsa de ve~minte (haine necores-
punzatoare) $i prin acumulare de mur ::larie. ..
ulceratii
hiperpigmentata .

- pierdere de substanta rezultand dintr-un proces patologie ce

actioneaza asupra pielii; poate fi superficiala (eroziune) sau
Organismul uman, prin functia c e aparare a pielii, este protejat impotriva
I~ agentilor externL Totu$i, aCB$tia rel $esc;uneori,' in functie. de gradul,.(".10vul-'
nerabilitate. sa provoace leziunL escare
-= ., prqfunda (exulceratie $i ulceratie propriu-zisa). .,<~

- distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala -

o presiune exercitata un anumit til np asupraunei regiuni, prin tulburarile trofiee de obicei, prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua;
pe care Ie determina, produce apariti, escarelor sau ehiar necroza tesutuluL
I Murdaria acumulata la nivelul pieli i produce cruste ce pot degenera in ulceratii.
Orice leziune a pieIii este 0 poart de intrare a germenilor patogeni, de unde
se pot produce $i prln actiunea directa a unor factori infectio$i
sau prin toxinele lor, sau sub actiunea unor substante chimice
caustice
rezul~ importanta mentinerii integrita i eL
edeme - acumulare de liehid seros in tesuturi
I Manifestar de dependen~a varice - dilatari permanente ale venelor superficiale, insotita de
insuficienta valvulelor peretelui venos; sensul circu/atiei
eritem - pata congestiva d torata vasodilatatiei venoase este inversat in ortostatism

I excoriatii - pierdere de sub tanta superficial a, aparuta in urma unui

traumatism (frecven dupa prurit)
hemoroizi - afectiuni ale plexurilor venoase anale ~idin partea terminala a
rectului, constand in dilatarea acestor vene, eu aparitia de
cruste -Ieziune elementar Ii secundara, datorita uscarii unei serozitati proeese inflamatorii $i trombotice

I provenite dintr-o ulc ~ratie {vezicula. flictena); se prezinta ca mici

depozite de fibrina. brovenita din plasma sanguina ulcere vari-
~6ase
- erodare a tesutului pe teren varicos
vezicule r~ - ridicaturi ale epidE rmului (ba$ic~ rotunde, ~~ dimensiuni mici,
pline cu lichid dar ~i de cele mai multe ori insotite. de prurit ~i
I alopecie - lipsa paritiala sa", totala a parului

,
durere
. .
i"
pustule - abces minuseul la suprafata tegumentului. IOfalizat la
radaeina firului de iPar$i constituind a~a-n4mitele leziuni de - Interven~iile asistentei -
foliculita (CO$uri);pc t fi primitive sau secundah3, prin Infectarea
veziCulelor care se ustulizeaza .. . .., Pacient cu alterarea tegumentelor ~i fanerelor
\;

I ,~o i
•••
papule
1.". '::,;;.:-::..i_
-Ieziuni caracteriza e printr-o ridicatura circumscrisa $i solida la
supraJat~ ~felii~_ea .~ ~Q~!or~$te~, unei ingro$a.ri ,a. gj~lii
(hipertrdfie, fie:une mftltratll apoase(~dert1locat)
.OB.IECTJvE .
, .
JWERvENTlJL!i ..AStSTEN"lE{AUTONOME $1 DEEEGATEc ,

'j'i
Pacientul ~sa - ia masuri de prevenire a infectiilor nosocomiale
fisuri
descuamatie
- intreruperi liniare ~Ie continuita.tii tegumentului
- desprinderea eel lelor cornoase, superficiale, din epiderma
nu devina -leziunite care s-au suprainfectat vo< Ii protejate eu pansament I
a,
(furfuracee, pitiriazi( lamelara sau in lambour) sursa de ill- efectuat in conditi; de perfecta asepsie, atat a tegumentelor,
fecJii nosoco- materialelor cat $i a mainilor persoanei care II executa I
acnee - pustuladeterminc a de un agent patogen specific
miale - pansameDtul se va face cu blEmdete, pentru a nu distruge
furuncule - infectie specifi a folicuh..ilui pilosebaceu, produsa de
tesuturile nou formate prin procesul de vindecare
stafilococul auriu

r intertrigo - micoza cutanat[ " situata la nivelul plidlor ~i interdigital,

caracterizata prin eritem pruriginos, apoi, ..decolorare epi-
- desfacerea pansamentelor se va face bland, umezindu-Ie la
nevoie
dermica, secretie ~i depozit albicios, prin macerarea epidermei - supravegheaza ca pansamentele sa nu fie prea stranse,
cornoase cu fisurar a fundului pliulu; pentru a nu impiedica circulatia sanguina

256
I 257
 ~ -
I.
Pacientul sa - multe dintre leziuni sunt determinate de hipersensibilitatea • Principii:
fie echilibrat
nutriJional,
pentru favori-
organismului fata de unele alimente; ca urmare, asistenta
indruma pacientul sa consume alimente neiritante $i neexcitante
- controleaza alimentele provenite de la apartinatori
- se apreciaza starea genera/a a bolna ului, pentru a evita 0 toaleta prea lunga,
prea obositoare .
- se verifica temperatura ambianta, pe tru a evita racirea bolnavului
I
zarea cicatri- - invata pacientul sa consume legume, fainoase, fructe $i - se evitacurentii de aer prin inchidere geamurilor $i a u$ilor
zarii
leziunilor
zarzavaturi
- con9tientizeaza pacientul 9; familia in legatura cu rolul nociv aI
- se izoleaza bolnavul (daca e posibil rintr-un paravan) de anturajul sau
- sepregatesc in apropiere materia/el necesare toaletei, schimbarii lenjeriei
patului $; a bolnavului $i pentru prevenirea escarelor
I
~
:..' .. cutanate , I aleoolu!ui, caf-elei, <condimentelor, ,alirpentelor pr?jite,,1' - bolnavul va fidezbracat complet ~i s' vaacoperi cucear$af ~i patur~ -

Pacientul sa
conservelor, afumaturilor

- incurajeaza pacientul in permanenta (leziuniie sunt

suparatoare prin pruritul pe care II produc, prin aspectul
" . - se descopera progresiv numai partea care se va spala
- Se stoarce corect buretele sau manu$ de baie, pentru a nu se scurge apa in
pat sau pe bolnav
I
aiba 0 stare -se sapune~te ~i se c1ate$tecu 0 mana ferma, fara brutalitate, pentru a favoriza
de bine tizic
~i psihic
dizgratios prin posibilitatea de a lasa cicatrice)
- ii explica necesitatea interventiilor ,
, ,

- preleveaza prod use specifice pentru investigatii de laborator

circulatiasCinguir1a.
- apa::c~ldatre~uie sa fie din abundenfa schimbata de cate ori este nevoie, fara
a sa las.f's~pi.JnLlrlnapa
I
(cruste, puroi, fire de par, unghii) - se insrsta la pliuri, sub sani, la maini ~ in spatiile interdigitale, la coate ?i axile

Tehnici de evaluare $i ingrijiri asociate! nevoii

- se mobiliz,eazaarticulafiile in toata mplitudinea lor $i se maseaza zonele
predispuseescar€llor
- ordinea in care se face toa/eta pe regi ni: spalat, datit, uscat
I
- se muta mU$amaua ~i aleza de prot ctie, In tunetie de regiunea pe care 0
de a fi curat ingrijit de a proteja ' spalam.
tegumentele$i mucoasele
J J
• Etapele toaletei
Se va respectaurmatoarea succesiune: incepe cu fata, gatul ~i urechile; apoi,
I
bratele$i mainile;partea anterioara a tora elui, abdomen, fata anterioara a coap-
~~
Toaleta pacientolui
Generalita~i
se/or; se intoaree bolnavul in decubit lateral i se spala spatele, fesele ~ifata poste-
rioara ael28.pselor, din nou in decubit dors I, se spala gambala $i picioarele, orga-
nele genitale externe - ingrijirea parului, to leta cavitapi bucale.
I~
Igiena cavitatii bucale la bolnavul incon tient $i comatos ~i preveilirea uscarii
Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile acordate
de asistenta medicaJacu scopul de a asigura confortul $i igiena bolnavului.
Consta Tn menpnerea pieHi in stare de curatenie perfecta 9i in prevenirea
aparitiei leziunilor cutanate, fiind 0 conditie esentiala a vindecarii.
corneei --t vezi "Breviar de explorari tunct onale ~i de ingrijiri speciale acordate
bolnavului" - LucreJja Titirca, Editura VJ la Medica/a Romfineasca; Bucure$ti,
1994. . I
Toaleta pacientului poate fi:
- zilnica - pe regiuni
- sAptamfmaJasau baia generala
In functie de tipul pacientulu~acesta: ~"".::;.
• DE$TIUT:
- inajnte de a incepe baia pe regiuni, aSist~ta va colecta date cu prjvire la starea
Rqf~l!tului - puis, te.nsiuOG,re.sph:a.1ie <;E.re mobiliz.are i se permite. in.qiua.
I
~, .' :.: n-are nevoie de ajUtor' ~ ',". •••• :"A--.:l .~ •.

respectiva, daea se poate spala singur, pe are parte a corpului;

- are nevoie de sprijin fizic$i psihic
- are nevoie de ajutor partial
:....necesita ajutor complet
_. toaleta pe regiuni a pacientului im bilizat la pat permite examinarea
tegumentelQr $i:.observarea unor modifica i-de exemplu, ro~eata. iritatie - ~i
I
luarea unormasuri terapeutice;
.Obiective:
- indepartarea de pe suprafata pielii a straiului cornos descuamat $; impregnat
cu secretiile glandelor sebacee $i sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi
de dejectii $i alte substante straine, careadera la piele
- pentru activarea circulatiei sanguine, f,dupa spalarea intregului corp, se
frictioneaza cu a/cool mentolat indeosebi re iunile predispuse la escare;
- pacientii care se pot deplasa vor face aie la dU$ sau la cada, sub supra-
I
- deschiderea orificiilor de excrelie ale glandelor pielii vegherea personalului de ingrijire.
- inviorareacirculaiiei cutanate $i a intregului organism
- producerea unei hiperemii active a pielii, carefavorizeaza
anticorpilor
mobilizarea
II DE EVITAT:
- in timpul baii pe regiuni a pacientului imo~i1izat la pat, udarea aparatului gipsat,
I
-Iini$tirea bolnavului, crearea unei stari pl,\cute de confort. a pansamentului.

258 259 I
.( :'
 .
.",',

Executarl a ingrijirilor - se reintroduce sonda gastrica, iar sonda pentru oxigeno-

terapie se poate reintroduce in cealalta fosa nazala

I Seop
iNGRIJIR A OCHILOR

- prevenirea infeetiilo oculare ingrijiri

- se fixeaza sonda

- Se controleaza functionalitatea sondefor dupa curalarea mu-

- indepartarea secret ilor ulterioare coasei nazale •

I- Pregatiri ' .,7"., .materiale

- apa, prosop, tam oane
'': ."

din tifon, comprese, manu$i de baie

," :.I~~~ . - se suprayegh.eazaJespirapa pacientului - - -

• pacientul • DE EVITAT:
I Tehnica
- se informeaza (i il9rijirea se face in cadrul toaletei zilnice)
- se indepa.rteaza sel retiile oculare de la comisura externa spre
cea interna, cu ajutor f unui tampon steril
'J

- contactul mainilor cu secretiile nazale

- se spala ochii cu m~na acoperifa cu mfmu~i. se Iimpezesc ~i fNGRIJIREA URECHILOR.

I se ~terg eu prasopul urat
Seop -' menlinerea starii de euratenie a pavilionului urechii $i a
conductului auditiv extern

I • DE $TIUT:
-Ia paeientuf incon$tient, prin !ipsa reft xufui palpebral, pentru a mentine supfetea
eorneei, se picura .Jacrimi artificiale" in fiecare ochi; iar daea ochiul ramane Pregatiri
- indepanarea depozitelor naturale (cerumen) sau a celor
patologice
• materiale
deschis (comeea se usuca), se aplief comprese imbibate in ser fiziolo~ie $i sa
- tampoane sterile, montate pe beti$oare, tavita renala, apa,
I indeparteaza in mod regulat secretiile oculare. sapun, manu$i3.de baie, prosop
• padentul
- se-irifOtfueaza
iNGRIJlRiAM 'rJCOASEINAZALE
I Seop - mentinerea permea pilitatii cailor respiratorii superiaare
- preventrea escaref r, inf.ectiilor naza/e, in y.azuJin care pa-
Tehniea
- se intoarce cu capul pe partea opusa
. - se curata conductul auditiv ~
exlem cu lamponul uscal' ~
.
/'
. -In
. d
ex
t"\

-•-.
cientu1 prezinta sond ~ introduse pe aceastacale (pentru oxi- ~ se spala pavilionul urechii I ----

ell mana acoperita cu manu$a de •

genoterapie, pentru evacuarea continutului gastric).
bumbae co sapun, curiWnd cu (t;J ~ ~ediu

V'
i
Pregatiri • rnateriale atenpe $anturile pavifionului $i .,,-.. "
'--tampoane steril , montate pe bastona$~; ser, fiziologic, regiunea retroauriculara ...z' -.- police
. . "I., H20'~'tl:iltlatii,"tfu ~arenala, matfusi de cauciU'c'" .. ',._"" -." . ~.f
•." .•..•.
-s&fjmpe~~$te, se usuc.~~ .' . Ii"""" -: ••.•.
'"
~,;
prosopul pa~I!lonul urechll $1 Fig_ 53 _ CuraJarea conductului
(~
(i
• pac/entUl" conductul audltlv extern auditivextern
- se informeaza, i seexplica ne.cesitatea tehnicii, i se

I
L;

1 1 Tehnica
intoarce caput u or intr -() parte

- se eurata fosele na7ale, fiecare cu cate un tampon umezit in

ingrijiri
ulterioare
- se introduce in conductul auditiv extern un tampon de vata
absorbant

I I

•II
ser fiziologic I
- daca pacientul pre~ nta 0 sanda:
- se dezlipe$te ro Inplastul cu care este fixatii .OE$TIUT: II DE EV!TAT:
t;;
I • fiecare ureche se curata cu un tampon • introdueerea tamponului
- se retrage sond 5-6 cm

t
- se eurata tubul u un tampon de urmele de romplast
- se indepiirteaz crustela dupa mucoasa nazala cu tam- I 'separat
• daca prin conduetul auditiv extern S8 scurge Ipestelimita vizibilit,Wi (pericol
de lezare a timpanului) I
I
ponul umezit in apa oxigenata diluata I.e.r. sau sange, va fi informat medicul
f;;
~,:.

\1 '60 261
 ~lNGRLJjB:E.A7;)J. vITA fji}iiJcAl!E ~
{Seop. - oblinerea unei stari de bine a pacientuhJI
- profilaxia cariilor dentare
~. ~, - oblinerea unei apa~nlelngrijite a pacientului
- Indepartarea depo~itului subunghial, care conline germeni
I
patogeni

Pregatiri
- profilaxia infecliilor cavitalii bucale

• materiale ."",
- evitarea leziunilor utanate prin grataj la pacien!ii cu prurit ;;i
.de asemenea la pad ntii agitali
I
- pentrurpai;jJJiJtuU:6h$tieii# periula;: past~Lde dinli, prosop" Zilnjc:;,u'J~me se sp a cu ap~~i,s.iipun,;;iGu periula deunghii.
tavila renala, pahar cu apa
- pentru pacientul incon~tient: comprese, tampoane sterile
Pentru s'pafarea picio ului, acesta va fi introdus Intr-un lighean
cu apa, dupa care se va face taierea unghiilor. I
din tifon, instrumentar steril (deschizator de guia, spatula ~ materiale
linguala, pensa porttampon), glicerina boraxata 20%, tavila
renala, manu~i de cauciuc sterile
.pacientul
- apa, sapun, periula~ forfecula de unghii, pila, prosop
• pacientul
- se informeaza, s ~eaza comod, relaxat
I
-V;Oh$tient?J este a~ezat In pozitie ~ezand sau'in decubit
lateral stang, cu prosopulln jurul gatului
- incon$tient: pozilie In decubit dorsal, capullntr-o parte, cu
- se taie unghiife cu a enlie,fa niveluJdegetului, pentru a degaja
parlile laterale spre nu se aduna murdaria, apoi, se pilesc;
mana sau picioruf se a~aza pe un prosop pe care se aduna
I
prosopul sub barbie incorect corect I fragmentele taiate

Tehnica -fll.clc[entI.JJ.~on$ti.ent_este servit, pe rand, cu materialele ~i ajutat

sa-~i fadi toaleta cavitatii bucale
I
• DE $TIUT= • DE EVITAT:
- pacientul incon$tient:
- se introduce deschizatorul de fjiifa Intre arcadele dentare
- se ;;terg Iimba, bolta palatina, suprafala interna ~i externa
- instrumentele
dezinfecteaza
dupa utilizare se - lezarea lesuturilor adiacente (rise de
hembf-agie la hemofilici, rise de infectii
- panaritii - la diabetici)
I
a arcadelor dentare cu tampoane Imbibate In glicerina boraxata,
cu mi;;cari dinauntru In afara
- se ;;terg dintii cu un alt-tampon
I
- la sfar~it se ung buzele
Scop - pentru starea de bin~ a pacientului
\lngr1lfri:l
•uJterioare~
- se strang materialele
- se a~aza pacientul in pozitie confortabila
- igienic
., - sp.a.la~ela una-~ua saptamani, fa pacientul cu spitalizare
I
r~,,~-,
I
-- ~"'" •... -.:..... u'ldel~ngat~ . ~, , ._C_
- distrugerea par . Hilor
-pregatirea pentru ex meli E.E.G.
'I ~
- pregatirea pentru op ralie la fata, nas
• DE $TIUT: RDE EVITAT:
• la pacientii incon~tienli, care prezinta proteza
dentara, aceasta se va scoate, spala ~i pastra
intr-un pahar mat cu apa
• contactul mainilor cu secrelia
salivara a pacientului sau cu.
materialul folosit
~ fracturi ale craniUfli, traumatisme mari, pacienti cu stare
generala alterata, febr Ii, cu boli ale pielii capului
Zilnic: se face perier a, pieptanarea ;;i, eventual, lmpletirea
I
• toaleta caviUllii bucale la pacientul incon- parului
~tient se poate face ;;i cu indexul accperit cu
un tampon de tifon, mana fiind Imbracata In
,
'te ,. Pregatiri • Gondijii de mediu:
- temperatura 22-2~oC
I
manu;;a

262
- inchiderea ferestr1efor,evitarea curenlilor de aer
,I
I
t.. I
I
I

I • materiale
- pieptene, $ampon,lsapun insecticid (daca este cazul), uscator, - igienic
TOALETA INTIMA

Seop

I , lighean, apa calda, ~u$ama, aleza, pmsoape

• pacientul
- mentinerea unei stari de confort fizic
Partile intime ale corpului sunt expuse infectiilor, ulcerelor de
presiune, mirosurilor neplacute, avand in vedere anatomia $i
- se informeaza

I . • t ., • ~ .1'

- pozitia se aleg in functiede star'ea sa (Fig. 54):

- $ezand pe un scaun
~!~
•. . '. :;,:, .. fiziol()gia lor (pliuri ale pfelii, orW~ naturale ale corpului, -glande; -
organe excretoare).
Se executa de mai multe ori pe zi la pacientii incon$tienti, cu
sonde vezicale, inaintea interventiilor chirurgicale in regiunea

I - $ezand in at
- decubit do sal in pat, cu salteaua indoita sub torace
- decubft do sal, oblic in pat
anala, organe genitale sau pe diile urinare $i in perioadele
menstruale.
Dam pacientul este ifldependent, i se pregatesc materialele
pentru a se ingriji singur.

I
ritt.
Pregatiri • materiale
- paravan, doua bazinete, tampoane sterile din vata, pensa
porttampon, cana cu apa calda, sapun Iichid, prosop, manu~a

I de cauciuc, manU$a de baie, mU$ama, aleza; se controleaza

temperatura apei
• pacientul

I =
.:.."
~
d
- se informeaza, se asigura intimitatea
- se pregate$te patul cu mU$ama, pacientul fiind in pozitie
ginecologica <~
- se serve~te un bazinet pentru a-$i goli vezica urinara

I
;j
~.
Fig. 54 - PW'Zi/ii/epacientului pentru spa/area parului
a) $8zand pe scaun;. $8'Zand in pat; c) decubit dorsal (s<lffeaua indoita, Tehnica
- ramane in pozitie ginecologica cu al doilea bazinet curat
sub regiunea sacrata
- se imbraca manu$a de cauciuc, apoi cea de baie

I acoperita cu mU$<1ma, . /igheanul pe somierii); d) decubit dorsal, obHc in pat - se spala regiunea dinspre simfiza pubiana spre anus, turnand

,
apa $i sapun lichid
" - se Iimpeze$te abungent
Tehniea - se pregate$te tul $i se protejeaza cu mU$ama $i aleza - se scoate bazinetul-
. .c:..'S£3' umeze$tt'r-p ul, se $amporreaia . .-- 'C,. ~_ .. ~'se usuca"feg;unea genitala anaJa,'pliurife ,- ~--c._ .~-~
,.:'.'!

- sa maseaza u or pielea capului cu pLJlpaaeg~tului, se - S8 pudreaza cu talc pliurile

•I
spala de doua-trei 0 . Ingrijiri - se 'indeparteaza materialele, se aranjeaza patul
~ ulterioare - pacientul este a$ezat comed
- se Iimpeze$te p rul din abundenta, se acopera cu prosopul
uscat
- se usuca parul, sa piaptana cu blandete • DE$TIUT: .DE EVITAT:
• spalarea organelor genitale externe se • contaminarea regiunii geni-
I poate face cu tampoane de vata montate pe tale cu microorganisme din
~

•
Ingrijiri - se acopera caPt pacientului cu 0 basmaluta pensaporttampon regiunea anala, prin mi$cari de

~f:
ulterioare - se reinstaleaza
- obiectele folosit
acientul in pozitie confortabila
se dezinfecteaza I • la barbat, se degaja glandul de preput $ise
spala cu prudeR.ta (se previne piHrunderea I
. sapunului in uretra) I I
spalare dinspre anus spre
simfiza pubiana. I
it
,'1
264 1-
:-:
265
 I
Escarele de decubit
"I
",f'l
SISTEM DE EVAL UARE A RISCULUI

pefinilia. Nota Stare Stare Stare Capacitate Incontinenla Stare

Es<:~rele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse intre doua p/anufi dure (os $i generals nutrltionals psihicli de mobilizare cutanata
pat). -.,; •.
'"-cauzele potfi:
a) generale sau determinate, de exemplu:
.~paralizii ale membrelor .
0 BUNA
fara pato-
logie curisc
BUNA aport
alimentar $i
de lichide
BUNA
- participa I,
activita~ coti
INDEPENDENT
- merge singur
(carje, carucior)
INDEPENDENT BUNA
- I
. .•J"'.6&
1"'- .; ,i :,.,-,
suficient diene $ii~1 - se ridica singur
I,- .• :.j$

: iD:,~
- stari de subnutrilie
- obezitate
-varsUi
,-'
accepta
beaJa
- se poate mi$ca
in pat I
- bolnavi adinamici cu ateroscleroza 1 MIJLOCIE . L1MITATA MIJLOCIE SEMIDEPENDENT INCONTINENTA DESHI"
b) locale sau favorizante. in evitarea carora intervine asistenta medicala:
- mentinerea indelungata In aceea$i pozilie
- cute ale lenjeriei de pat $i de corp
\
I J'i\ PERIODICA DRATARE
CUTA"
NATA
I
- patologie - aport de ~deprimat - are nevoie de - mai pulin de -piele
- firimituri (biscuili, paine, gips)

I
cu rise calorii, pro- lara motiv ajutor pentru mers o data de pe zi Imbatra-
- igiena defectuoasa crescut teine $i Ii- - are nevoie $i activitati coti- nita
-B,ggl1;!.ni eXRyse.:::- -ca$exie chide Iimitat de stimulare diene
Efucarelor (Fig. 55) CD OSUlOCClPlTAl
-

- obezitate 1 1/24h pentru acti-

@ SCAPUlA

I
-apjecuoit" dorsal $i anu- ([l COLOMIA VERTEBRAtA vitali coti-
me: @ COTUl diene
- regiunea occipitala @ CREASTA IlIACA
@ SACRUM
2 PROASTA PROASTA PROASTA DEPENDENT INOONTINEN" P.IELE CU
~ omoplali
-;-£oate
-"j:egiunea sacrococcigiana
(j) lSCHlONUl
@ TENDONlllLUI ~CH~ ~,
-" -fie palo-
logie neuro-
-aport - confuz sau - mobilizare din
rA URINARA ERITEM
. I
@ CAlCAlUl alimentar agitat (tre- pat in fotoliu cu
- calcclie @ URECHEA logica, cu insuficient buie supra- sau lara ajutor
b) Decubit lateral @ UMARUl pierdere de (prost com- vegheat per- - nu poate sta
- umar
- regiunea trohanteriana
- felele laterale ale genun-
@l SPINA ILJAcA
ANTEAlOAAA
TROHANTERUL
sensibilitate
- sauaso-
ciere depa-
pensat)
- alimenta-
lie paren-
manent pen-
tru activitap
cotidiene)
decat In pat sau in
fololiu I
COAPSA Iologli cu rise lerala
chilor
~ maleole
c) Decubit ventral
PORTIUNEA UEDIANA
A GENUNCHIUlUI
@ PORTIUNWATEIWA
"A GENUNCHIlJLUI-
3 F. PROASTA F. PROASTA F. PROASTA IMOBILIZAT

-- - .- ..
INCONTINEN-
TADE URINA
DURERE
iN RE-
I
-tample
@ MA!.EJ)LA MEclAlA
-
$1 FEOAIE mONEl\"
~ umeri
- creasta iliaca
~genunchi
@l MAlEOLA LATERALA
@ PORTIUNEA LATERALA
A TAlPIl
-fie pato-
Iogie neuro-
logica, cu
- nu se
hrane~te
-alimentalie
- semicon-
$tient
-coma
- nu parase~te
patul mai mult de
EXPtJsA
I
o ora pe zi
~ degetele picioarelor pierdere de

I
parenterala - stare sta nemi$cat
Riscurile sunt determinate sensibilitate paliativa letargica
de: starea generala, starea $i motrici!ale
nutrilionala, starea psihica, '- fie starnu
Fig. _55 - Regiuni expuse escarelor -:" terminal

f I
capacitatea de mobilizare,
incontinenla, starea pielii (vezi
-MODERAT de la 61a 8
sistem de evaluare). Evaluarea riscului la escare se face Iii internarea bolnavului in
RISO -MARE dela91a12
spital $i la fiecare 8 sau 10 zile, Tnfunclie de evolulie (se pun note).

I
I-F, MARE de la 13 la 18

266 26 I
i:~,
; ,,1
 ,"
'il.....
t
I
, II.,.
• PRECIZARE:
Pe baza notelor acordate (de la lla 3) pentru fiecare criteriu, se poate face
Folosirea
nrllfefilll"elor
«<.2m~~men--
Se pot folosi:
"""'-=saltele speciale (eventual, blana de oelie)
--perne aeolverse dimensiuni Si forme (pentru genunchi,

,
aprecierea riscului in functie de totalu obtinut, care poate varia intre 0 Si 18. tare, nece- ' ''tenaonurrLir;ll;cl1i1e)
o alta grila de evaluare a risculu de escare este grila lui NORTHON (vezi sarepentnr - colaci de cauciuc
nBreviar de explorari funclionale $i ingrijiri specialti' ed. a II-a, autor Lucretia
~venire~-":- - pentru ungerea pielii, oxid de zinc cu vitamina A+D2
Ti~i{~lt., ....., ""':_"~" i't!!$carelor.
",-_ .....
--'00::-'_.
. ;--talc
-
pe panza_ .4.~.

S --- subiective - usturime -durere AlimentaUe ~i Alimentatia trebuie sa fie bogata in proteine - [2entr,!!.,a
emne hidratare tavorTZacicatriz~2i in y~e, tinand cont Insa de varsta
--- obiective -mctema - plaga
e~ia

,*
~i greutatea bolnavului. In ceea ce prive~te hidratarea,
(superficial) - ulceratie piele
k necesarul de lichide se va completa cu 1,5 - 2 Iia 24 de ore.
- alingere de ':ulceratie muschi
epiderma - ulceratie p€ma la os /
FavQrizarea .~n masaj__
sau derma ~.----"""-"--
vascut!d~ Obiective:
(profund)

I Stadii ---------------~ Stadiull--~ Stadiulll------_~ Stadiullil -_.

Jiei in zonele
..;.---_._--
comprimate
- javorizeaza vascularizatia profunda ~i superficiala
- Indeparteaza celulele descuamate $i destupa glandele
sebacee
- rehidrateaza pielea (masajcu unguent hidratant sau apa ~i
sapun) .
MIJLOACEIDE PRE VENIRE

I - favorizeaza starea de bine Si confort, Inlatura durerea,

a:nX1etatea~i ajuta la regasirea tOftel ~r energTe'l-.-----
In<;iif;ajii: .. - .

I flj. Schimbarea - evita imobilizarea

-~s:; la
face 2 sau 3 ore; la nevoie, mai des
...:"
pentru toti boinaviiimobilizati care prezinta factori de risc
-In momentul schimbarii pozitiei, pe toate regiunile expuse
Principii:
- se face intotdeauna Poepielea curata,. dupa ce bolnavul a
lost spalat si i s-a schimbat a$ternutul

t,..":'
depozifie ~
=----~
.,... - este necesara 0 foie de supraveghere a escarelor, in care se - se face cu un unguentpe mana goala, in direetia circulatiei
noteazfl: _on ----. ---- 'oeiiitoarcere, de jos in sus, iar la ceafa ~i umeri - invers,
-'::"orele de schim are Si pozipa: 14 - DO de sus In jos, Si circular spre exterior
----16-0LS - se face pe 0 zona mainiare decal sURrafata interesata
-18~ no" .;...masajl1t'nu~tfeb(.Ii"esa fie dDreros, potitia oofnavului sa fie
20 - OLD confortabila, iar durata sa de aproximativ 15 minute.
Contraindicajii:

t
-._aspectul cutantL.
- zonele de mas j - nu ,se face bolnavului cu febra, suferind de cancer, cu
----- ------ infectii ale plelii sau cu septicemie.
Asigurarea Materiale necesare:
, COilfOrtU1ui ~i - unguentul
'.! .. mentinerea Instalarea pacientului:
l:)olnavOlul_, - se Inchid ferestrele, se a$aza bolnavul Intr-o pozi!ie
'I:
ilili~~iii~~EL variabila, In functie de zona Si, in acela$i timp, confortabila
deigienL pentru asistenta medicala.
" ".
.!~
--_.
perfecta • ~~area alternativa de cald $i frig
~ se face In loc de masaj
1>,..1'..
,
I ,.
268 [I 269
"
 I'.
Obiective: 2. termice: - cal ura, frig, electricitate
- favorizeaza revascularizatia tisulara, provocand, alternativ,
o vasodilatatie $i 0 vasoconstrictie locala (se'face de mal
multe ori).
3. agenti ioniza ti: radiatii
4. agenti chimic : acizi, baze, saruri
Dupa circumstan/e e de producere pot fi:
I
Indica/ii: a) accidentale - de munca, de circulatie, casnice
- escare stadiul II
Pozi/ia bo/navu/ui:
...••.-Gala masaJ
\
-
~

;-.~~~
b) intentionale suicid, agresiuni
c) iatrogene - i erventii chirurgicale, injectii, punctii
pupa timpu/ sr;urs.e /a,producf}(e:
I
-,uateria/enecesare: - recente (sub ore)
- cuburi de gheata $i apa calda
Tehnica:
- se aplica compresa cu gheata de mai mLJlteori pe iocul
- vechi - care epa$eSC6 ore de la producere; acestea se
considera pia. i infectate
Dupa profunzime:
I
escarei, pentru a obpne 0 vasoconstrictie

I
- superficiale; p ofunde
- apoi, se Tncalze$te $i se usuca zona prin tamponare, pana Dupa straturi/e an tomice interesate - pentru cavitati naturale
se obtine 0 vasodilatatie (abdomen, torace, raniu), pot fi:
- se face de 3-4 ori
- nepenetrante cand nu depa$esC inveli~ul seros
Tratament:
a) Local, Tnfunctie de stadiu
- pentru stadiuJ I, masaj, unguente, violet de gentiana
- pentru stadiul II, cald $i frig, pansament gras (cu
- penetrante - se refera la lezarea seroasei parietale
(peritoneu, pi ura, dura mater); plagile penetrante pot fi
simple sau p t interesa $i un viscer parenchimatos sau
I
zahar), bioxiteracor cavitar = pe orante (vezi capitolul "Traumatisme"
..:-pentru stadiullll, pansamente
b) General
Se retera la alimentatie, tratamentul cu antibiotice $i al starii
Urgenle med o-chirurgicale - Lucretia Titirca) .
Dupa evo/u/ie pot fl'
- necomplicate; omplicate
I
generale.
Complica/ii: . ""
- infectii Ibcalecaie plagii
- septicemie
Plagi/e prin taiere:
- au margi~ii!e egulate, limitate, se vindeca repede. Cele
operatorii sunt de obicei, aseptice
Plagile prin in/epali :
I
Definifie
[NGRIJIREA PUG/LOR
- sunt cele mai recvente $i cele mai in$elatoare, gravitatea
lor este Tn r ort cu adancimea, sediul $i gradul de
infectare; plag Ie limitate'adanci favorizeaza dezvoltarea
I
germenilor an erobi; plagilor prin Tnteparecu creion chimic
Plagile sau ranile = leziuni traumatice, caracterizate prin intreruperea
continuitatii tegumentelor sau a mucoaselor (solutie de continuitate); leziunea pieIH
sau a mucoasei poate-fi cu sau tara leziuni tisulare de protunzime.
~~
Ie trebuie aco data 0 atentie deosebita, mai ales cand in
plaga, raman fragmente de creion, deoarece substanta
chimica conti ua sa aclioneze $i sa distruga tesuturile;
I
Tn1epaturilem inii pot produce leziuni inftamatoare. '
Criterii de
clasificare
Du{Xl tipu/ df!ac/iune a agentu/ui vu/nerant (agentului traumatic)
p/agi/e pot fi:
1. mecanice:
- determina pan ritii
P/agi/e pr/n contuzi .
- in cazul unor 'contuzii profunde se pot produce leziuni
I
- prin taiere , distructive, d ci plagi ale organelor profunde: creier,
- prin iniepare, arme albe, insecte etc.
- prin contuzii, prin lovire
- prin strivire
mU$chi, ficat, plina,rfnichi, intestin etc., fara sa existe 0
plaga a pielii
P/agile prin mU$catlra de animate:
I
. - se suprainfect aza cu regularitate; pot fi poarta de intrare
- prin arme de foc ' ,
_ prin mU$Catura de animale salbatice, de animale'domes-
tice
pentru turbare mU$caturile de vipera prodUc fenomene
generale toxic .
P/agile prin arme cJ, foc:
I
- prin inu$catura de $arpe, vipera - se caracterize za prin distructii mari, sunt foarte comp/exe

270 271 .'1

.,
.••II'''

',';'
 Simptomato- Simptome locale: - plaga sa fie protejata de factorii nocivi - termici, infectio$i
logia plagilor - durerea este variabila ca intensitate, poate ceda spontan din mediul Inconjurator
sau dupa an ialgice; reaparitia cu caracter pulsatil atrage - sa fie asigurat un repaus al regiunii lezate
atentia asupr dezvoltarii infectiei Tratamentul local af plagilor sa se faca cu ajutorul
- impotenla tv elionala este partiala sau totala $i are drept pansamentelor{vezi: "Tehn;ca pansamentelor" In Urgen.te
cauza dur rea sau lezarea elementelor musculo- med;co-chirurgicale, de Lucretia Titirca) .
.articulare, 0 a&~3,u nervoase ,~
Semne obiective: . Oriee plagci'~~identala seconsid~a~onta~inata cu microbi
- prezenla un i solulii de continuitate; in plagile mari, chiar din momentul in care s-a produs. in primele 6 ore de la
a$a-numitele plagi cu mari dilacerari, ..se pot observa produce rea unei plagi, fortele proprii ale organismului combat
distrugeri ma i atat de piele, cat ~i de vase, mU$chi, nervi, efectul nociv af microbilor, distrugandu-i (prin diapedeza,
fragmente e oase sau diferite organe situate in fagocitoza). Dad! nu s-a tratat 0 plaga In primele 6 are _ I
profunzime; neori, parti din aceste organe pot sa iasa prin microbii, atat cei aerobi cat $i cei anaerobi, se dezvolta foarte
mull. Piagile netratate In timp uti! devin purulente, se pot
I
marginile pia H; aceasta de nu~te evisceraJie.
- hemoragia e e variabila, ca $i abundenta sangerarii, In complica cu gangrene gazoase, flegmoane, abcese, septicemii.
functie de va ul lezat. De aceea, este necesar un prim ajutor la locul accidentului.
Semne generale: Ingrijirile plagilor la locul accidentului sunt descrise la
- pulsuJ poate fi rapid - tahicardic - In plagi Insotite de capitolul "Traumatism' in Urgen.te medlco-chirurgicale _
hemoragii ex erne sau interne sau de $OCtraumatic. Lucretia Titirca.
- tensiunea art riala - daca scade- denota prezenta unei Aici, yom mentiona, pe scurt, cateva masuri de prim ajutor:
hemoragii sa a unui $OC traumatic -hemostaza
- febra poate avea semnificatia debutului infectiei sau - aplicarea unui pansament protector
resorbtia uno hematoame - transportuf accidentatului la 0 unitate sanitara
Vindecarea - se poate realiza rin vindecare primara; vindecare secundara, - calmarea durerii.,- c"
plagilor vindecare tertiara - toaleta locala minutioasa, procedEmdastfel:
Vindecarea pdrrl,ara (.per primam" sau .• per primam - daca plaga este Intr-o regiune cu par, se rade parulfn jurul
intentionem"): plagii pana la 0 distantade 6 cm de marginea plagii
- este Vinde]caa ce se obpnede la Incaput, fara complicatii; - se spala pielea nelezata din jurul plagii eu apa $i sapun,
este v:inde ea ideala pentru arice p1aga operatorie; apoi cu ser finologic
vindecarea s produce in 6-8 zile -. S8 dezinfecteaza cu
Vindeearea secv dara ("per secundam~ sau .per secundam . J alcool sau cu tinctura deTc;'d'"
intentionem"): = Aienjiet PIeJea dJrijurul
•..:-:-)n acest tip qe. Yindecar:.e_~~ intotdeauna pr~n~ "-I plag;; ~edezJnfecteaza p(in '
. . infectia, spre osebire de vindecarea primara
badijonare, care Incepe de
Vindecarea ter/iar. ("per te~iam intentionem"):
langa plaga $i se Indepar-
- se produce a unci cand 0 plaga evolueaza un timp pe Iinia .
teaza de aceasta (Fig. 56).
vindecarii se undare ~ apoi se sutureaza In scopul
~t scurtarii evol tiei
Se curata, apo;, p/aga cu
~ rivanol 1%0, c10ramina 4 %0
11',I
iii
Tratamentul
local al
Tratamentul va iaza In functie de niveiuf lei care se acordil
asistenta (Iocul ac identului, la dispensar sau la spital).
dor activ sau, mai bine, cu
apa oxigenata care antre-
~~ plagilor Indiferent de ni elul la care se intervine, pentru a Ingriji 0
,~(. r;-eaza la suprafata micii
r~ plaga in mod core punzator sa cere ca: corpi straini prin spuma pe Fig. 56. P/aga aseptica
v - Ingrijirea sa s faca in conditii de asepsie perfecta care 0 produce; apa Se-curaja sau dezinfecteaza in
- sa se asigu e, prin pansament, 0 bljna -absorbtie a
secretiilor I
L_
oxigenata are $i actiune
hemostatica.
spira/a, de /a interior spre exterior_
Germenii din zonele invecinate
sunt astfel indepartaJi.

272 273
 ~ I r
ObservaJie: extragerea corpilor straini din plaga, precum ~i
excizarea ~i indepartarea tesuturilor devitalizate sunt realizate
de medic; daca este cazul, va face hemostaza prin legatura
As/tel: Plagile ve hi, infectate, secretante, nesuturate se
aseptizeaza prin sp lari cu solutiii antiseptice, pansamente
locale umede cu clo amina ~i rivanol sau solutie de antibiotic
I'
vasului ~i sutura plagii; aceste plagi se pot vinqeca .per
conform antibiogram i. Pansamentul umed se mai nume~te
primam".
Atenlie! Este interzisa explo-
rarea instrumentala oarba a unei
microclimat umed ~i e realizeaza intr-o tavila renala sterila, Tn
care sa imbiba do a-trei comprese cu solutia indicata.
I
plagi . in afara unui .!'~rviciu Compresa umE1~~,.J.',.,fi acoperita. cu" ur,,~-,doufi;.cor:nprese

Plagile vechll
chin..irgicalde specialitate.
Plagile care dep~esc 6 ore de
la accident se considera infectate; Ii
se face acela~i tratament descris
mai sus, insa plaga nu se sutureaza
primar.
De reJinut: La plagile septice,
uscate, apoi se 'tix aza pansamentul, lie prin Tnfa$urare
(bandajare), fie fixan compresa care acopera pansamentul cu
leucoplast sau cu 9 lifix; piagile vechi se panseaza ~i se
I
controleaza zilnic.
Ag. 57. Plaga septica.
Foarte importanti
profilaXia tetanosufui,
Obligatoriu, in ambele cazuri, se face
conform Ordinului ministrului sanatafii,
I
Se curii/ii circular, de fa exterior aprobat cu nr. I.M./67 0 din 02.03.1995 (vezi schema de "Con-

I
pielea din jurullor se curata circular,
de la exterior spre interior (Fig. 57/
spre interior, pentru a evita
antrenarea germfmilor din plaga..

Tipuri
duita profilactica $i ter peutica in cazul plagilor tetanigene").

Plagi prin intepare pu spini vegetali:

I
MINISTERUL SANATATII
particulare - spinul trebuie ex1ras complet, la nevoie, recurgEtndu-sela
I
APROBAT CU NR. LM./6730 din 02.03. 95
de plagi incizie chlrurgicala
CONDUIT A PROFILACTlC/i. $1 TERAPEUTIc/i. iN CAZUL PUGILOR
- daca el nu s-a ex~ras,este posibila dezvoltarea unei infecfii
TETANIGENE
(abces, flegmon)
STAREA DE
IMUNITATE
CUR.A.TIREA
CHIRURGICALA
:;>1 ASEPTlZAREA
TRATAMENT CU
ANTIBIOTICE
VTA
SAU
efT
SER
J1£:TEROLOG
ANTITETANIC
Profilaxia antitetanls este obligatorie.
Plagile prin infep re plantara (cl1j,~sarma) favorizeaza
dezvoltarea unor infe tii virulente; se trateaza chirurgical In
I
pLAGII
servicii de specialitate.
VACCINAT
COMPLETSAU
DA PENICILINA 600.000-
12001>00 u.i. SAU
1 DozA
0,5m! LM.
NU* Plagile prin intep tura de insecta (albine, viespi), prin
inoculare de venin, pr uc fenom~ealergice: prurit, hiperemie,
I
REVACCINAT MOLDAMIN SAU edem local sau. une ri, edem glotic cu crize de sufocare,
ERITROMIClNA IN
DOZE CORESPUN-
zATOARE
frisoane, convu1sii,:;>ocanafilactic sau colaps.
Tratamentul este, n general, ~a indicatia medicului (vezi
lJrgenle.medico-chi rfjicaJe - Lucretia Titirca.
I
~.,..-

'1'"
~:..:...
NEVACCINAr' DA PENICrUNA601J.OOo- 3-'DOZ£:' ~ 3,000-20:000 U.A.i.
1.200.000u.i. SAU . xO,5 mlI.M. DUpA DESENSIBI.
j~grijj."ea. F'.
MOLDAMIN SAU (PRIMA LlZARE
ERITROMJCINA IN IMEDIAT ,,;'
'llnei plagi
DOZE CORESPUN- DupA
zATOARE . RANIRE,
IAR URMA.
TOARELE
LA INTERVAL
~
I
DE 14 ZJLE
* Exceptie, cazunle de Politraumatisme grave, cu pierderi masive de sange, ~ipersoanele infectale.
HIV, la care se va adminislra LM. in doza unica ser antilelanic (3.000-20.000 U.A.L, in raport cu
varsta ~i riscullelanigen).
I
V.T.A. = VACCIN TETANIC ABSORBIT; d. T. = BIVACCIN DEFTERO TETANIC TIP ADULT

274 215 I
I .';

• V;a}a'omulu; este un razbo; .

impotriva rauta};; omulu;, •
i._,.

i;-' Factori - EmoJii/e $i anxietatea pot provoca la individ utilizarea

psihologici mecanismelor de aparare ce permit conservarea integritatii fata
(Gracian)

I 9. NEVOIA DE A IEVITA PERICOLELE

de agresiuni de ordin psihologic
- Stresul - fiecare stare de stres poate influenta adaptarea
individului la toate formele de agresiune stimulate de
mecanismele de aparare

I Defini~ie: ~1'~.,..
Factori
sociolbgici
~ Sa/ubritatea 'mediu/ui " , '1-~"

Un mediu sanalos este esential persoanelor pentru un trai fara

pericole.
Nevoia de a evita pericolele estel 0 necesitate a fiintei umane pentru a fi

I protejata contra tuturor agresiunilor interne sau externe, pentru mentinerea

integritatii sale fizice ~i psihice.
Sunt necesare urmatoarele conditii:
- temperatura ambianta 18,3° - 25° C

I
I. Independents i, satisfacerea nello;;
Viata oricarui individ poate fi ameninlata la un moment dat de osuferinta brusca,
- umiditatea mtre 30%-60%
- lumina - nid prea Intunecoasa, nici prea luminoasa
- zgomot - a carui intensitate sa nu depageasca 120 decibeli
. - mediul ambiant sa contina un minim de microorganisme,
produse chi mice, fum
care II va aduce Intr-o situatie critidi. - condiN de securifate (precautie atunci cand se folosesc

I De-a lungul vietii, oamenii sunt cohtinuu asaltati de stimuli veniti din mediul
inconjurator 9i anturaj.
Organismul uman este protejat c-on~aagresiunilor de toate felurile (agenti fizici,
aparate, obiecte care ar fi surse de accident)
- Rol social. in functie de exigentele locului de munca $i ale
muncii lor, indivizii trebuie sa utilizeze masuri de protectie
chimici, microbieni sau din alte moti e), pentru ca poseda numeroase medii Impotriva tuturor perico/elor.

I naturale ca: parul la nivelul orificiilor,

agenti10rexterni.
cretiile pielii, ca obstacole de penetrare a

:r"" EI este capabil isaJ$i mentina in~egritatea prin mecanismele naturale de •

Astfel, salariatii trebuie sa aiba un mediu inconjurator $i conditii
de munca care sa Ie permit a satisfacerea nevoilor de munca; cei
cu un post cu responsabilitati trebuie sa foloseasca perioada G!flbc
destindere pentru a preveni stresul 9i surmenajul.
autoaparare. '
I Factorii care influen~eaza satisfacereanevoii
- Organizarea socia/a. Societatea prevede masuri legale care
trebuie luate pentru protectia individului contra perico!elor; in
toate societatile sunt /egiferate masuri de prevenire a
accidentelor, de prevenire a imbo!navirilor; In p!us,societatea

I' Factori
biologici
- Varsta
Persoana adulta are bilitatea de a se proteja
se ocupa $i de bunul mers a/ individului pe parcursuf ani/or de
viata, prin masurile de proteetie ~i de asigurari sociale.
Aceste masuri vizeaza: prevenirea imbolnavirilor $i mentinerea

1..,--,-- Are cunQ9tinte despr sine 9i dezvoltarea sa

s. CqpiJiJl pemepe . nsltJ., •.,pericolutui 9i In fUr:!9!!ede_ri.tfQ9J'-J
dezvoltarii sale mintal ,descopera putin celte'putin autoprOte<::tiq
starii de saniitate-, folosind un evantai multiplu de metoda de
,~uc~ie.)!Jformatii, publicitateetc. ., =, ,_,-,~
- Clima. In functie de c1ima, individul Lttilizeaza rne-tode de
'-...',

contra pericolelor, pa a la varsta adulta autoaparare fata de conditiile nefavorabile c1imatice,ln locuinta
sau in locurile colective. '

I - PersoaneJe In vars • prezinta diminuarea funcjiilor senzoriale

9i motorii ~i,In conse inta, trebuie sa-9i ia masuri particulare de
autoaparare
- Religia. Practicarea unor religii este 0 preocupare ideologica
ce permite individului sa-$i mentina securitatea psihologica.
- Cultura. Masurile de protectie contra pericolelor sunt variate in
functie de cultura, ele sunt reliefate In traditii, fiind masuri socio-
I - Mecanismu/ de aut aparare. Individul posedamecanisme de
autoaparare Innascu e (exempiu: termoreglar~~) sa:ui~su~ite
de-a lungul experient i sale; rezistenta la Imbolnaviri eSIe data
economice ale unei societati.
- EducaJia. Parintii informeaza copilul In ceea ce prive$te
masurile de securita:te ce trebuie luate in lunga perioada de
de protectia sa imuni ara naturala sau dobfmdita, prin crearea - cre~tere; $coala se ocupa de educatia copiilor, adultul
I de anticorpi specifici In urma unor imbolnaviri infectioase sau
I
socialmente este obligat sa cunoasca posibilele pericole pentru

I'
prin vaccinare. a stabili masurile de prevenire pe care sa Ie apliee.

I 76 277
 Securitatea
fizica
Manifestari de independen~a
Masuri de pre venire a:
- accidentelor
;,i"'7

< probleme.
II. Dependenta in Isatisfacerea
Cand nevo,ia de a evita pericolele ~u este satisfacuta, pot surveni mai multe

1. Vulnerabilitatea fa.ade pericole

neva;;
T
- infectiilor
- bolilor
- agresiunilor, agentilor fizici (mecanici, termici), chimici (arsuri
2. Afectarea fizica Si psihica -
3. Anxietate
I
,- chimice, intoxicatii), agresori umani, animale ~i autoagresiuni 4. Durere
,....
'(mutifari,'suicid) ""'F"
I
(~

5. Stine" depre-sfva .
Stare de Iini~te a individului care se simte la adapost de toate 6. Pierderea stimei de sine vezi anexele 2 ~i 3
Securitatea
psihologica pericolele. 7. Pierderea imaginii de sine
Individul poate realiza control liber asupra mediului inconjurator. 8. Pierdere, separare
Masuri
- metodede destindere, de relaxare ~ide control al emoliilor;
- utilizarea mecanismelor de aparare in diferite situalii;
9. Frica
I
- raspuns eficace ~i adaptat la agent stresant; Sursele de dificultate sunt ~omunecelor doua probleme

Securitatea
- practicarea unui obicei, crez, religie
Mediu sanatos: Surse de
de dep.nden~a
Insuficienlii intrinsecii
I
sociologica - salubritatea mediului
ordin fizic - deficit senzorial
- calitatea ~i umiditatea aerului 30%-60%
- temperatura ambianta intre 18,3°,25° C
- fara poluare fonica, chimica, microbiana
- Iipsa de sensibilitate
- atectare tizica
I
- mediu de siguranta Dezechilibru
- masuri de protectie social a
'.,. : ",.
- durere
- dezechilibru meti:iboli
- dezechilibru electroliti
I
Interven~iile asistentei pentru men~nerea independen~ei
Surmenaj
Pentru mentinerea unui mediu sanatos:
- educa pacientul pentru evitarea poluarii atmosferei cu praf, tncarditura
- saturatie senzoro-per~eptuaUi I
microblana prin ~tergerea umeda a mobilierului ~i aerisirea incaperilor - tulburari de gandire
- indeparteaza sursele cu miros dezagreabil '.
- participa la programe de propaganda ~i control, de educatie a populatiei
pentru mentinerea unui mediu sanatos, in comunitate, unitati de invatamant
.'- anxietate
- stres I
Pentru prevenirea accidemelor: '., ',.. .,- ,""',
-face edueatie pentru prevenirea accidentelor, verifica dadl sunt ,respectate
normele de securitate a muncii, normele ergonomice in unitatile cu activitati cu rise
- pierdere - separatie
- pierderea rmaginli coiborafe
- situape de criza
tJI. .•....;:"-.

'.I~
de accidente
_ exploreaza pericofele reale ~i cele potentiale la locul demunca;;i la domiciliu - insalubritatea mediulu
Pentru prevenirea infectiilor:
_ supravegheaza daca sunt respectate :normele de igiena,salubritate,
-
-
-
poluare
conditii deficitare de niunca (absenta masurilor de protecfie)
Iipsa amenajarilor sanjtare
I
dezinfectie, dezinsectie, deratizare ;;i circuitele functionale '
_ asigura implicarea popu1atiei in aplicarea programelor pentru mentinerea ~i
promovarea sanatatii " ,,' ,
_ supravegheaza starea de sanatate a populatiei ~colare' prin controale lipsa •
- saracie - promiscuitat

- insuficienta cunoa~t~re de sine, a altora ~i a mediului

I
periodice; face controale periodice persoanelor cu risc crescut la infectie cunoasterii inconjurator
t
Ii
- organizeaza - efectueaza imunizarile obligatorii
278 I
MI'

I
I
I Prezentam in continuare doua probleme: - l!1terven~iileasistentei -

I 1. Vulnerabilitat:ea fa1:a de pericole

Susceptibilitatea individului de a fi rfectata integritatea sa f.iZica.$i psihica. .
Pacient cu vulnerabilitate

OBIECTIVE
fala de peri cole

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

Pericolul de infectii, accidente, bo i este mare la organismele slabite, obosite,

I surmenate .. "";i~ ".' . '7. '~-'

Manifestari de dependen~a
Pacieot~~'i .
beneficieze
;-.asigura conqiliil~, de m-,ediuad~cyate, pentrua, evita p~ric.oleJe
prin accidEmtare . .
- amplaseaza pacientul in salon in functie de starea, afectiunea
de un mediu

I Predispozilie
la accidente:
- Neatenpa poate fi responsabila de accidente rutiere, de
munca sau alli age itraumatici, fizici, chimid . ,.
de siguranJa
fara
accidente $i
$i receptivitatea sa
- ia masuri sparite de evitare a transmiterii infectiilor in cazul
imbolnavirilor cu boli transmisibile - prin izolarea pacientilor,
respectarea circuitelor, masuri de igiena spitaliceasca (conditii
I raniri
caderi
- Tegumentele pot i lezate prin contact prelungit cu substante
iritante, corozive, in ipsa echipamentului de proteqie
- Aparilia de leziuni a nivelul spatiilor interdigitale, plici data rate
infecJii
de cazare, microclimat, alimentatie, aprovizionare cu apa,
indepartarea reziduurilor, sterilizare, curatenie, dezinfectie)
- urmare$te $i apreciaza corect potentialul infectios al pa-

I umezelii, caldurii, i bracaminte neadecvata

- Deshidratarea, ed malierea predispuri tegumentele la lazare.
cientului, receptivitatea sa $i aplica masurile de izolare a
surselor de infectie
- alege procedurile de investigatie $i tratament cu risc minim de
- Neingrijirea core~punzatoare a acestor infectii poate da

I PredispoziJje
la infecfii:
gripa
complicalii mai m~ri (pulmonare, cardiace, ale sistemului
nervos, septicemie)~_
o
infectie
- informeaza ;oi stabile$te impreuna cu pacientul planul de re-
cuperare a' s'ta:i'iide sanatate $i cre$tere a rezistentei orga-

I
i
abces etc.

PredispoziJie Imbolnavirile fre vente favorizeaza scaderea rezistentei

nismului, efectueaza imunizarile specifice $i nespecifice
necesare

•
organismultJi de au aparare Pacientulsa
, - favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu
la:
- Fatigabflitate - sla ire fizicai adinamie, lipsa de forta. fie echilibrat - creeaza un mediu optim pentru ca pacientul sa~$i poata
imbolnaviri
, - Surmenaj - fatig bilitatea excesiva care influenteaza orga-
psihic exprima emotiile, nevoile .
frecvente,
- ajuta pacientul sa-$i recunoasca anxietatea ).
fatigabifitate, nismul; apar.ein ur unui exces de efort flZic, psihic - mundi
- f,!r'1tzfta~?mijloace de cOl]-lunj~re ~d_ecvate .s..tariipacienwJui;
~.:4-_
surmenaj" "extehuai'ita "c ~...""'"
fumiz:e?za infoimi3.tiilede care are neVoie
- furnizeaza explicafii clare $i deschise asupra i'ngrijirilor
Comporta- - Comportamentul ~ate fi modifi.:at cu tendinta spre depresie programate
sau agresivitate in f arte multe boli psihice;bolnavul poate avea - invata pacientul tehnici de relaxare
ment
tentativa de sinucid re sau poate deveni agresiv fala de cei - face masaj al spatelui, mainilor $i picioarelor
depresiv $i
- incurajeaza pacientulla lectura, activitati etc., pentru a inlatura
agresiv din jur.
starea de anxietate
In unele forme inst~bile in cadrul unor psihopatii, bolnavii pot
~ - asigura legatura pacientului cu familia prin vizite frecvente

I
face acte antisocial - incel'ldieri.
In alte cazuri; bol avii pot face actiuni impulsive - crima,
automutilare, sinuci
Il I
- invala familia pentrua ingriji pacientul. cu boli psihice,
degenerative, daca este necesar, in vederea reintegrarii safe I
I
w

i 280 I
I
sociale

281
.
 -I-
2. Alterarea integrita1=iifizice sau psihice Tehnici de evaluar $i ingrijiri asociate
ori amandoua; efectul unei boli
sau al unui stres, la nivel fizic sau psihic
nevoiide a e ita pericolele I
Factorii e mediu
Manifestari de dependen1=a Sanatatea, ca ~i boala, recunoa~te 0 serie de factori care 0 determina ~i pot fi
considerati factori etiologici ai sanatatii. i se pot grupa in factori interni $i factori
I
Semne
.....
Se;t';;Nilele
inflamatiei: -
.-
~ .- -- externi. Dil) il1t.E'Jrelati.a
factorilor interni a celor e.xtE:!rni
sepoa_te rn~ntinE!staT!~a
inflamatorii - durere
-ro~eata local a a regiunii respective
-tumefaqie (marirea in volum)
de sanatate "'s1tt! se' poate de"cla;-f~a.st rea" de boala, rolul hotarator revenind
factorilor ecologici.
Factorii externi care actioneaza asup organismului se mai numesc factor; de
mediu sau factori ecologici..
I
- limitarea mi~carilor segmentului afectat

Semne de
insecuritate
- caldura locala
-
-
agitatie
iritatie
.

Dupa natura
CLASIFICAREA FAC ORILOR ECOLOGICI

fizici . ra, umiditatea, radiatiile

I.
- agresivitate
lor chimiei chimice - 02,substantele naturale sau
psihologica
-
-
-
neincredere
frica
idei de sinucidere
biologici
sociali
sintetizat de om
bacterii, irusuri, paraziti, fungi
I
rezulta di interrelatiile dintre oameni
natUraii
- Interven1=-iileasistentei -
Dupa
provenienJa
Dupa
. artificiali
sanogeni
apa, aer I, solul
imbraca intea, locuinta, alimentatia
au actiun favorabila asupra mentinerii ~i intaririi
I
Pacient cu alterarea integritatii f.izice ~i psihice
influenJa sanatatii
OBIECTIVE
Pacientul
INTERVENTilLE ASIST-EtnE1, AUTONOME ~I DELEGATE

- ajuta ~i supline~te pacientul in satisfacerea nevoilor-orga-

asupra starii
de satJatate
patogeni ducJ;l pr~ducerea de boli, la alterarea starii de
san~tate
I
sa-$i
satisfaca
nevoilein
nismului
- determina pacientul sa participe la luarea deciziilor privind
ingrijirile
CONSECINTELE ASUPRA ORGANISMULUI
PRIN ACTIUNEA UNOR FACTORI PATOGENI I
functie de - administreaza tratament medicamentosantiinflamator, Factorul co.". secinJele Masuri
starea de
sanatate ~i
k~radulde
antiinfectios -
- aplicamasurile de prevenire a complicatiilor septice
-'"7 fojgse$te ;.metQ.dftderelaxare
i -
i

pa;;iva;"pe e.x.emp!l,I,
J~api~
Aerul
. e9_p.logic

- scaderea con-
a1cJiunii
hipo e, tulburan aerisirea incaperilor
I
.,. ",,-c~ntratiei.dg Q2 .sen riede,motom, 0'-.. - o;.;:.""-~ ~

, dependenla

Pacientul sa
muz;icala, masaj

- asigura un mediu de protectie psihica adecvat starii de boala

.
~ prezenta CO in
aerul inspjrat
con Isii, moarte
hipox e, crize angi-
noas ,cefalee,
verificarea instalaliilor
de incalzire din
I
beneficieze a pacientului, prin inlaturarea excitantilor psihici - aplica tehnici dispn e, pierderea locuinte, ~coli, spitale,
de siguranla
psihologica,
de psihoterapie adecvate
- asigura conditiile de mediu adecvate (camera izolata, aerisita, Umiditatea ~ creseuta
cuno tintei, moarte
scad rea evapo-
rarii ei prin piele
instituFi
I
pentru temperatura adecvata, semiobscuritate)
- incurajeaza pacientul sa comunice cu cei din jur, sa-~i exprime I
- erescuta, a50- senz tie de discon- folosirea instalatiilor
inlaturarea
starii de
anxietate
emotiiie, nevoile, frica, opiniile
- invata pacientul sa foloseasca. mijloacele de autoaparare
ciata cu cre~terea fort p in 'expunere
temperaturii prelu gita, poate
apare $ocul termie
de eonditionare a ae-
rului, pentru a reduce
umiditatea
I
I
(pentru persoanele cu rise sporit la pericol)

282
-.J

il
• Ecologia - ~tiinta care se ocupa de re'atf'e dintre organisme ~i mediul de viala
28 I
I
Ii:
L
I _"."''''"''''''''''''~.''"':'
'"

r
,!

:.
Mediul securizant !ji de protec~ie
".'1:

.,l

Temperatura - crescuta ir solatie, arsuri evitarea expunerii pre,

lungite la soare
Mediul securizant este mediul care reduce la minimum riscurile de ranire,
- scazuta h potermie, dege- incalzirea optima a accidente, infectii, reaetii nedorite la tratament, asigura intimitatea pacientuluL
r turi, risc crescut locuintelor, locurilor de Mediul terapeutic de protectie are rolul de a crea 0 ambianta placuta, care are
:": p~ntru copii $i per- munca, spitalelor actiune favorabila asupra sistemului nervos central $i izoleaza pacientul de
..
,;1 "C, ',.",

Luminozitatea -diminuata
" '
s~an~IA var~tnice
f(~tor de risc pen-
'

, '.
asigurarea iluminatului
. ,~ - ,-
conditiile negative ale mediului, ~~!bil suprasoliCita[]Vsau epui?ant ai, scoartei
, cerebrale, ' ,
t ~ eaderi, in cazul public, al locuintelor Caracteristicile Efectele asigurarii unui mediu
p~rsoanelor varst- mediului securizant securizant
nce
- nevoHe umane pot fi Tnspital:
Zgomotul - cre$terea inten- tl Iburari ale auzului de ordin urbanistic; de satisfacute -, reducerea duratei de spitalizare
sitati1$i a timpului o oseala, insom- ordin educative - riscurile fizice, - diminuarea frecventei accidentelor
de actiune ne, H.TA chimice sunt diminuate asociate tratamentului ~i riscului de urmari
- riscurile de transmitere judiciare
Alhnentatia - reducerea pro- n asigura nevaile verificarea calitatii a agentilor patogeni $i parazitari -reducerea numaruluide i'mbolnaviri
n Jtritive ale orga- alimentelor,
j
1einelor, lipidelor, sunt minime profesionale
glucidelor n smului - avitami- pastrarea Tnconditii - masurile de igiena sunt - scaderea costului global al serviciilor de
- poluata chimic nne, hipoprotei- igienice, Tnfrig1dere, respectate sanatate
, - contaminata cu n3mie congelatoare - poluarea este minima la domieiliu:
ir toxicatii acute sau spalarea fructe!or, - reduce rea riscului de accidente $i Tmbol-
germeni patolo- .,'.
naviri, de apelare la serviciile de sanatate
zarzavaturilor,
,.
gici c on~e,tulburari
g'lstrointestinale, preilffsrarea igienica a
;-
~,' -
promovarea saQ.,atatii

boli infectioase alimentelor

Apa -lipsa iod gU$a endemica asigurarea conditiilor Asigurarea mediului terapeutie de proteelie presup1Jne:
-Iipsa i1uor cadi dentare de potabilitate a apei, -crearea unei ambiante placute in spital- holuri, coridoare, saloane aranjate cu
flori, curate
- poluare chimica if toxicatii acute" fiemerea ei
- inlaturarea exei1anli1orauditivi, vizua1i, olfactivi
- contaminare cu c onice
- pregatirea psihiea a pacientului inaintea efectuarii oriearei tehnici de nursing
germeni micro- epidemii hidrice - asigurarea odihnei pasive $i active a pacientului
bien.i ....
- prezenta permanenta a asistentei Tnpreajma pacientului
to.colnfa' , -lirnf n anifestari alergic-e,"aslgurarea condittilor --c" ,,,,-,.atitudine:a>€lebunavointa,
solicitudine,rasj:x:lflSj3fOmpt la ehemarea paGientului
b oli reumatismale; . igienice '$1de confort $i famifiei acestuia.""
- igrasie
- aglomerari accidente, caderi, din constructia locuintei
- improvizalii in e ectrocutare, arsuri Masuri in vederea asigurarii mediului securizant
instalatif ri ~c crescut pentru pentru pacientul spitalizat
- suprafatcl redu- v 3.rstnici,copii
sa Ii )sa confortului so- CONSTRUCTIA $1 FUNCTIONAREA SPITALELOR
leal
Spitalele se eonstruiese in zone nepoluate, in sistem monobloc sau pavilionar,
Factorii - bacterie bbli infecto-conta- ventilajie, curatenie, ferite .de zgomot, ineonjurate de zone verzi, in afara centrului ora$ului, dar cu
biologici - virusuri 9 oase sau parazi- indepMarea rezidu- mijloace de transport $i comunicare cu ora$ul; functionalitatea lor asigura conditii
- parazili t re, cu poarta de urilor, dezinfectie, dez- superioare de igiena,
- fungi ir trare respiratorie, inseclie, deratizare, Spitalele au Tneomponenla:
d gestiva, cutanaia sterilizare 1. serviciu de primire - loc de prelucrare sanitara a pacientului (baie,
, deparazitare, imbraeare cu eehipament de spital) $i a hainelor sale
284 285
r
I
.;~

(dezinfec!ie, deparazitare, pastrare); -Ioc de intfllnire a pacienlilor cu diferite ente impermeabile, marcate cu diferite c lori; fiecare spital este dotat cu crematoriu
af~c!iuni! ceea <?eJmpu,:!e~vitarea ra~p~n<;firiiinfec~ii1or,prin servicii proprii de
pnmlre In sectille pedlatne, obstetnca-glnecologre; seclia boli infeclioase
(amplasata intr-o construclie separata) dispune, in cadrul serviciului de
primire, de un serviciu de triaj;
pentru de$eurile (reziduurile) considerate infectate; transportul acestora in spital se
face cu Iifturi destinate special;
- reziduurife lichide se indeparteaza rin releaua de canalizare;
I
- resturile de alimente provenite de fa pacienli se indeparteaza dupa ce au fost
2. sec/ia cu paturi - unitate funclionala de baza a spitalului care cuprinde
25-100 de paturi
- in spitalele monobloc, la nivelurile inferioare, sunt amplasate secliile de
chirurgie.,,,pbstetrica, ortopedie, uro!og~ {in secliile <;Ie opstetricase
fierte, pentru a distruge eventualii germe i patogeni;
- recipientele, containerele colectoare de reziduuri se spala $i se dezinfecteaza
dupa folosire;
I
~ - de$eurile reciclabile $i curate .~.. "':i.iii, fUme radiologic£<,ambalaje; mase
diferenliaza unitati de ingrijire pentru na$teri fiziologice $i patologice
pentru nou-nasculi); .
- in secliHe de pediatrie se diferenliaza unitali de ingrijire pentru copii de
diferite varste $i pentru mame;
'
plastice, de~euri metalice - se aduna in ontainere speciale.

·[~re~eijireainft;!ctn~er.
.~~p;"-~~~~~"'"
i6t;r~I~Risijll~~j;~J~
I
DefiniJie:
- sa/onu/, locul de ingrijire a pacientului:
- orientat de preferinta spre sud, sud-est, sud-vest, pentru a fi insorit;
- de preferat, cu numar redus de paturi;
Infectiile intraspitalice$ti - sau infecliiJe nosocorniale -sunt imbolnaviri de natura
infeclioasa, manifeste clinic, eontractate n spital $i care apar in timpul spitalizarii
sau dupa externare.
I
- cu mobilier redus, U$or de intretinut, estetic;
La aceste infectii, care apar la pers anele asistate, se adauga $i infectiile
- perelii vopsiti in culari pastel ate, lavabili;
-iluminare naturala buna, artifidala difuza, indirecta sau semidirecta;
- dotat cu apa curenta;
contractate de. personalul medical, in ti
doua mari categorii:
ul acordarii lrigrijirilor. Ele se Impart in

- bali transmisibile, contractate in spit f ~i determinate de germeni patogeni;

- temperatura: 18-20°C, ziua; 16°C, noaptea, pentru adulp;
2Q-22°C,pentru copiii mici, $i
22-24°C pentru sugari;
- ventilatie U$or reglabila prin ferestre;
- suprafala $i cubaj de aer pentru 0 persoana, in funclie de specificul
secliei $i numarul de paturi din salon (6-12 m2/persoana); " g~nera:le.
3. seiViciile de diagnostic $i tratament - prin dotarea de care dispu~1~curteazii
timpul de spitalizare; este necesara planificarea padenlilor pe ore, pentru a evita
intalnirea pacienlilor din diferite seclii $i a$teptarea pentru examinare;
4. anexele gospodare$ti au 0 mare importanta in asigurarea condiliilor
superioare de igiena: .,,{,'
- blocul alimentar asigura circuitul igienic al alimenteloi', circuital fiind astfel
dirijat incat in nici un moment sa nu se Intalneasca alimentele brute cu cele
semipreparate sau finite;
- pregatirea alimentatiei sugarului se face in bucatariile de lapte;
- spalatoria asigura circuituligienic allenjeriei din spital; in seqia de spital, se
pastreazanuhiarlenjenacLimta; cea murdara 'seifansporta'l~'S'pafa.tOfie, in sad"
impertPeabili; aid, lenjena contaminata cu secrelii, excretii sau prcivenind din
I
- infectii cu germeni .conditionat pat eni", care apar la grupuri cu rezistenfa
scazuta la infeqie (nou-nasculi, varstnici, olnavi cu bolicronice, bolnavi cu defecte
imune), la cei expu$i unor proceduri medi o-chirurgicaJe precum punet;i, examinari
endoscopice, perfuzii, transfuzii, dializa; a e$ti germeni care, In mod obi$nuit, sunt
I'
nepatogeni, condilioneaza factorii enu erali, determinand infecfij locale sau
_ .•.•
Pentru prevenirea infecpilor Intraspitali e~ti, masurile care' se'iau tin seama de
etiopatogenia, frecvenla $i gravitatea or, cat $1 de particularita!ile clinico~
epidemiologice.
Transmiterea infectiei de la 0 persoan. la alta este un proces in lant. Aeest lant
compor':tf'$aSeYerigi, conform schemel at turate. Fiec;are etapa a lanfului depinde
de succesulreali:iarii etapei precedema aca se reu$e$te sa se rupa acest lant,
boala nu se mai propaga. Soliditatea lant lui depinde de soliditatea verigilor sale.
Prezentam cateva masuri ce deter ina intreruperea lanlului procesului
intectios, actionand ,. asupra verigilor sale.
£<;.,.--".

Miisuri de preve ire' a irifec~iIIor . cry'

secliile de bali infecto-contagioase se dezinfecteaza $i, apoi, se spala mecanic; CIRCUITELE FUNCT/o !,4LEALE SP/TALULUI
lenjeriacurata ~i cea murdara se pastreaza in incaperi separate.
Circuitul funclional reprezinta sensul de drculalie, in interiorul unitalilor sanitare,
• Alimentarea cu apa a spitalelor - apa distribuita trebuie sa inc;leplineasca
condijiile de potabilitate ,
- sa fie distribuita in mod continuu, pentru a 'asigura necesitatiJe de igiena a
ale unor materiale $i instrumente:
- circuitul septic este sensul de circu ~e care fndica introducerea germenilor
patogeni generatori de infeclii, in interiorul unitalii sanitare
I"
pacienlilor $i personaiului, cat $i menlinerea curaleniei in c1adire $i lagrupurile - circuitul aseptic este sensul de cire lalie care asigura conditii de protecfie
imRotriva infecliilor, in interiorul unei unital sanitare. .
sanitare.
• fndepartarea reziduurilor $i de$eurilor:
_ reziduunle solide, colectate din saloane, cabinete, sali de pansamente, opera-
In interiorul spitalului, seimpune respe area urmatoarelor eircuite funclionale:
- circuitul de intrare ~iie~ire al per onalului
- circuitul de primire a bolnavului i spital
I
!ii, sali de na~tere se indeparteaza dupa fiecare interven!ie; se colecteaza in recipi- - circuitullenjeriei
286 I
 EPIDEMIOLOGIC AL INFECTIEI - circuitul alimentelor ~i veselei
- circuitul instrumentelor ~i materialelor
'ZOlarea bolnavilor . - circuitul vizitatorilor.
11_ respectareacircuitelor functionale Circuitele septice trebuie sa fie separate de cele aseptice.
~ _ V_d_i_n_s_pi_ta_'_.......
,
:i.4!;(J :~)\H~E~l~FE;~:f.!F'
< CURATENIA

.~ ~... ,~
'.pacien~ul
. .
.• personalul
medical
..•.~ .. CiJratenia repreiihta indepartarea tbtaJa a prafului,a riltfraariei' ~i a produsel~r
• alimentel • echipamentul stralne.
de lucru ~ ,A.c~astaeste etapa obli~orie inaintea aplicarii metodelorde dezinfectie$i sterilizare.
'lichidele a) In intretinerea general~ a incaperilor (saloane, cabinete, grupuri sanitare, bai;
contaminate

\ .:;:~~'
Izolarea sali de pansamente, sali de operatie), curat~mia se face zilnic ~i consta din:
persoanelor dezinfec-
-curatarea patului, a saltelei, a pernei, a mobilierului, a peretilor, a chiuvetei
cu rezistenta {. ~acAi-
-materiale folosite - carpe, galeti,detergenti, spalator de podele
scazuta mica
a produ- -:-se incepe cu spatiile curate
CaJirea ~ selor - se face zilnic ~i ori de dUe ori este nevoie.
organismului " \.Iecale .' bi~IO~ice b) C~ratenia pacientului cbnsta in baiafacuta in mod regulat cu apa, sapun,
Tratarea ..-1'(
rncme-
spalarea parului, schimbarea lenjeriei.
bolii "-a/ \ sange ~ c) Curatenia personalului sanitar presupune spalarea mainilor ~i curatarea
I rarea
Vaccinare w::> • diverse 5ecret
.
ii pro-
duselor
echipamentului de protectie.
'rl.

• aeru\ exp irat biologice .SpALAREA MAINILOR

\
.. ~ \
~.-C'!fiIE'I1:t,q, .'.
t """'-_~.,.~

Spalarea mainilQr este cea mai importanta procedura pentru prevenirtEl;;

'~tY infeclii!br intraspitalice$ti, pentru camana este principal a cale de transmitere.
"bacterii Tipuri de spa/are a mainilor:
a) spalarea igienica de baza
b) spalarea pentru decontaminare
utUiza-
rea I c) spalarea chirurgicala - mai putin i.Jtilizatade asistenta.
teh- ~. dige5\i'la
a) Spalarea igienica a mainilor
nieilor
aseplice " cutar'a\a
Indicatii - J~~inte $i dupa contactul cu un padent sau unobieet cu care
_. \." a~_~, ~,_. s~JtlfJru~paoentuf """'.. .... . , .' ~o. .~. ,c ,:c._:
- tnatntea fblosirii materialuLui steril
- mamtea InterventiilOr asupra corpului pacientului (injectii,
penuZll, alimentatie)
- dupa atingerea unej parti a corpului, posibil contaminata cu
igiena personalului, microbi
a echipamen- =aupa manuirea secretiilor si excretiilor pacientului (urina,
tului de protectie fecale, sange). . -
- du a scoaterea manu~i1orde iucru
-las ar~ltul programu ui de munca
Tehnica ~ se folose$te apa CUrenta,sapunul, periuta; spalarea dureaza
de spalare 003. minute, se face pe toate suprafetele mainilor, inclusi~
--.. Sensul de propagare a infecliei a mainilor spapile interdigitale .
.:...uscarea mElinfise face cu prosep de unica fo!osinta sau, de
I'
11~ c> Masuri care intrerup lanful proc~sulul infeclios aclionand asupra verigilor lanJului
preferat, cu aer card cd hartie absorbanta
ik
'II 288 289
~t:
 b) Spa/area pentru decontaminare _

Indicafii - se face dupa ingrijirea pacientului cu boli infectioase

- aiJj5a contactul cu material infectat (urina, fecale, sange, sputa
Chimice:
• substante
cu actiune
I
sau alte secretll) . oxidanta:
- dupa activitali de curatare a instrumentelor (e bine sa se
foloseasca manu~l)
-<~Ioros
(25% Cla"Ctiv)
- ~tergere . avimentul • peretii - solutie 20 g%o
I
Cl faianta, uleiati (O,s:goJoC::-eFaCti\'f)-
Tehnica de
)spaJare ..
- se executa spalarea de fond a mainii cu apa, sapun, ~eriul~ ~i
se usuca;, apOI,;sa ?plica 2 x 5 ml soll:.flieoezlI:lfectanta a COO) . ~,. ~_d .-
- amestec cu
• 'prodds~le .-'-
. r9du~~le PCitolpgi<,;e
.-'---
suspensie 200.',-
aupa care nu se mai usuca mana -
- de~~ia maiRilGf---tl:@hllie
vizita ori 9i de paeienti
__
facuta de personalur medical, de
•
-spalare,
~tergere
(s uta, urina, fecale) g%o(5 g% CI activ)
. V.C. - solutie .4D~~Qg%o
(1-=1-;25g°70-CI"iCtiv)
I
(DE2TNf;ECTlA7
- submerjare2 ore
(dupa spalare) .
• r losca, urinarul
( Iitele
- solutie40 g%o(1 g%
CI activ) 1 volumsolu- I
~:ae~' lie pentru1 volum
obrect
Definilie
Dezinfectia reprezinta distrugerea agentilor patogeni (virusuri, bacterii,
protozoare, fungi) sau conditionat patogeni, de pe tegumente:;;i obiecte din mediul
- subme~are2 ore . / njeria alba -:~ie1 0-15 g%o
(0,25-0,37g% CI ac- I
extern. . tiv) supernatantul se
folose~te
Mijroace
forosite
Procedee de
aplicare
-
Ce se dezinfecteaza
c
(25% CI activ)
,

o v

~tergere .p avimentul - solufie 20 g%o

• I eretii cu faianta, (0,5 g% CI activ)
I
Mecanice - spalare cu apa .Ienjeria -'i
• UIE iati
:;;isapun
_. ~~.~":'

- indepartarea
• tegumentele pacientului
• mainil~ personalului
• suprafetele meselor
....:. lir,. - :;;tergere '-. c iuvete
•b i
- solutie 10 g%o
(0,25 g% CI activ)
I
, ~ 'J:, .c dite

I
.•:: i
prafului (~tergere • patul '. \:':

eu carpa umezrra • noptierele ~i alt mobilier -~tergere • n u~amale din cau- - solutie 5 g%o
sau aspirare) • masa de operatie spalare ciu (0,25 g% CI activ)
• pardoseala • j~ carii din material
Rzice - radiatiile
ultraviolete
• suprafelele: masa de operatie, de pan-
samente, patul - submerjare
pIa tic
• te mometre - solutie 5 g%o
I
:::..,= •. ...... ~..:. .. . ~aeru,J~n i~ri ~
.. ~ .•.... ~. ".,;;;....; _. dupa spa/are •••' , ~ '~ ..
,0 •... (O,125 g% CI aotiv)=
'- dlrdura uscata
.•InCInS
lenjeria de pat ~i corp prin ca/care cu fieru! • pi ~gile -
.-~ - spalare ..:.solutie 4 g%o
- • de~eurile: de pansamente, produsele
'-..,I
..
(O,100g% CI activ)
- Javel - solid - submerjare • VE sela
anatomopatologice, obiectele de unica
folosinla (seringi, perfuzoare) prill incinerare
in cuptoare speciale
.
3,5g/tableta

- pulberizare pe
• Ie ~jeria
• pc viment
solutia de lucru:
1-2 tablete la 10 !itri
de apa
I
1- suprafete 1 tableta, elibereaza

I
cloldu," umeda • lenjeria, vesela, tacamurile prin jierbere 30 • suprafete mese 1,5 9 clor activ
de minute din momentul inceperii fierberii
• pEreti
• hainele, salterele, pernele Cll '(apori de apa
sub presiune .fa tani
.'. _.

290
Ii
• pi~cine

29 ~
I
I
rl "' 'C"'_~" ""'"

"

1 -apa - spalare .llagile - solutie3% (prepa,

Pentru eficienfa dezinfecfiei se respecta:
- ~impul de actiune (care depinde de produs)
oxigenata rata din perhidrol -- concentratia dezinfectantului (mai mare pentru zonele cu incareatura mare
I - perman- - spalare. . lagile
• lucoasele
30%)
. - solutie 1 g/10 000
. microbiana)
. - temperatura .
- inactivarea dezinfectantelor (impiediearea asocierii a doua dezinfeetante care
ganatul de
,I potasiu
• substante
.~•... ;J~ ,. ....... .-
!
,.
se inactiveaza reciproc)
. - rezist~h1r~eli11enilorfatadeamimitedeiinfectante (de ex., sporii rezistc'i"la'
alcool) saurezistenta secundara (prin utilizarea frecventa a unui produs, germenii
, care produc devin rezistenti la el).
hidroliza: Pentru prepararea $i aplicarea solutiilor dezinfectante se utilizeaza manu$i din
I - soda
de rufe
- spalare
$tergere
., esela
• tacamurile
• (u$umeaua
- solutie 1-2 g% cauciuc.
Dezinfectia se executa conform ordine/or 190/26 mai 1982 $i 984/23 iunie 1994
" ale Ministerului SanatatiL
• substanle
I care produc
coagularea
proteinelor:
{!2EZ/NE~PJlAJ5!:./~J
At i'~~~~

Dezinfectia pielii este 0 etapa obligatorie inainteaexecutarii unor tehnici precum:

- aleooJul - badijonare, • egumentele -ateooI70° injectii, pynctii, intervenlii chirurgieale.
I $tergere • uprafata mesei de
o~eratie
• I:tmpa scialitiea
Schema in trepte, pentru dezinfecfia pie/;;

I • saruri ale
'metalelor
grele: . - niJ~oasele -1 g/5000 Tehnica
TIP I (risc redus de infectie)
IndicaJii . - injectia intradermica, subcutanata, intravenoasa, recoltari de sange
- se aplica dezinfeGtai~ul pe piele eu un tampon imbibat, durata de
- oxicianura - spalare
actiune fiind30", pana cand se evapora dezinfectantul

I de mereur
• iodolori .••
- septozol
-badfjonare . egumentele - septozol
- tinetura de iod Indicatii
TIP II (risc mediu de infectie)
..:..cateterizarea venelor in vederea perfuziei continue, injectia
- ioduJin (2% iod) intramusculara, recoltarea sangelui pentru hemocultura

I solutie apoasa
sau alcoolica
- alcool iodat
- benzina iodata
Tehnica - se curata pielea cu tamponul imbibat in dezinfectant, apoi cu un
tampon steril

"'--betadine - badiJonare te ~umente:

(1% iod) - se aptica inca 0 data dezinfectantul $i se $terge pielea cu tamponul
steril, durata .dea<?!iunefiiod de cca 30" _ .

I ~~: ;Mi:J

-
~ ",'I""~.'
.. - ".
~ inainte de injaclii" ""S9Il,1fi'e JO",-mglml.
p neW,operaW 1-2 min.
in tratarea plagilor solulie 1/1a
. . 'oS! t ,. ~1f.?:4n(rise mare de infeqie;) -,~ .•. .~ . .c:..•..•••.
IndicaJii - - operatii, punetiiarteriale; punctiile unor cavitati (pleurala, articulara,
osoasa etc.)
in ectate

I • formolul
- submerjare,
- bai dezinfectante solutie 11100
..
enjeria colorata - solutie 2g%-5 g%
Tehnica - se curata pielea cu alla $i sapun, se epileaza, se degreseaza
- se aplica dedoua ori dezinfectantui, ia interval de 2'30"; durata
totala de actiune este de 5 minute
pulverizare,
vaporizare . ncaperi (saloane) - 10-15 g/m3 solulie
altele, paturi aldehida formica Persoana care executa dezinfectia poarta manusi sterile.

I - Desogen - submerjare .. esela solutia de lucru 0,5%

50 ml Ja10 Iitri de apa
(amoniu - pulberizare
euaternar, glu- - aerosolizare
.. )ahare
uprafete de lucru sisteme desprayere
DEZ/NSECTIA

I taraldehida,
glyoxal,
spumanti)
.. erul din saloane
ali de operatie
)ansamente
cu picatura fina Dezirisectia reprezinta totalitatea precedeelor de prevenire $i distrugere a
inmultirii insectelor care au rol in transmiterea bolilor infectioase (muste, gandaci,
paduchi etc.).

I : 92 293
 ~
- Dezinseclia profilacticc!i consta in masurile igienico-sanitare ale locuin1elor echlpamente medicate este
ale subsolurilor $i in masuri individuale ale persoanelor, pentru a impiedic~
dezvoltarea insectelor.
- Dezinseclia de combatere se reafizeaza prin procedee fizice, chi mice ~i
I
biologice.
Procedeele fizice - constau in indepartarea mecanica a insectelor: pieptanare
periere a parului, scuturarea lenjeriei, calcatul cu fierui
incins.. . .." .. . .. .. _ ..
I
Procecieeie chimice - se ~tiir~~a substan1e chimIce sub form"ade pulberi, solU1ii,
aerosofi, gaze cu efect imediat sau remanent una-doua
saptamfini sau luni, urmarind distrugerea insectelor.
Procedee Ce se
sterllizeaza
I Parametrii de
sterilizare
Observa~jj
I I
flambare trecereprin nuare eficienta I
DERATIZAREA
Prin deratizare se in1elege totalitatea procedeelor f%site pentru prevenirea ~i
distrugerea rozatoarelor care au rol in transmiterea bombr infec1ioase ($oareci,
f1acara pentruinstru-
mentarulmetalic
I
$obolani etc.). ~r caldura incalzirefa indi/zire pana se sterilizeaza
- Deratizarea profilactica consta in masuri luate inca din construc1ia c1adirilor,
pentru a preveni patrunderea rozatoarelor.
uscata ro~u la rci~u inainte~i
dupatolosire I I
- Deratizarea de combatere consta in folosirea unor procedee mecanice etuvacu aer 180°C-60 min valabilitate24 h,
(curse), chimice (substan1e raticide ce patrund pe cale digestiva S;:lU inhalatorie,
producand moartea) $i biologice.'
cald 160°C-120 min daca nu au tost
deschisecutiile I
STERlLlZAREA

Definilie c

Sterilizarea reprezinta procesul de distrugere a tuturor microorganismelor vii

~,,:.~\ ~ ca.ldu.ra
uHleda
fierbere ,,:---.1
100°C-30 min valabi[itate3-6 h,
din momentul dacatrusa nu a
inceperii tost deschisa
I
(bacterii, virusuri, inclusiv spori) de pe instrumentarul medical, materialul moale, fierber;i
echipamentele chirurgicale $i de laborator ce vin in contact direct sau indirect cu
pacientul.
Eficien1a procesului de sterilizare depinde de pregatirea materiafului
. autoclavare 134°C-2,4 atm valabilitate24 h,
10 min in cutii metalice
I I
contaminat inainte de a fi supus sterilizanL (vezi anexa 1) sau casolete,

I
daca nu au fast
deschise I I
121"C-1, 1 alnilval~""at'24ii; I
20 min . dacacutlile
(vezi anexa 2) nu au fast
deschise
I
oxid de
etilen
(E.T.O.)
autoclavare
I"ale
pia tice,
en.oscoape
50o-60°C-4-6 h sterilizarease
face numaiin
ambalajspecial
I I
gaz ter osensibile (pungi,
plastic,hartie)
valabilitate6 luni I
I
I
I Chimici - indicatori lichizi solutia este transparenta, incolora $i
pentru sterilizarea la vireaza de la incolor la brun cand

I abur (acid benzoic) sterilizarea este corecta

- indicatori Iichizi fiole cu 0 solutie chimica de culoare

I pentru sterilizqrea
"cu aer c~ld ' .
ro$ie,
verde
duoa .. sterilizare,
.. t: ~';-~~
-
' , '_ '.
solutia
. •. :.
vi(eaza
.~ ~ -
1;;1 ,
.,." _~

- indicatori stripuri banda de hartie imprimata chimic cu un

I marker martor $i un
culoare garbena sau incolora, care dupa
alt marker de

sterilizare vireaza la culoarea

I markerului martor.

- indicatori chimici

I impregnati pe
marginea pungilot
din plastic

I
:":::--
- banda adeziva test I se utilizeaza
pachetelor,
pentru
casoletelor
diferentierea
sterile
::'~.
de cele
nesterile. Demonstreaza' ~doar ca

I pachetul,
sterilfzare.
casoleta au trecut procesul de

I Biologici
(cea mai
- bacilul. stearo-
termophilus
se utilizeaza
fiola cu indicator
sterilizare,
pentru sterilizarea cu aburi,
- fiind mov Inainte de
I$i pastreaza culoarea,dupa
sigura

I Co;;ro'uF ;teriliza;/7~ste' Obli;;~~U ~ se fa~ ~u' :j~toru,i~~~~;t~~i1or fizid,

metoda de
c~ntroi~.
se face In
'4"~'~ ~"?-
sterilizarea
gall:1en,.nfi'
stei'i1izare.
corecta. Dadi vireaza
s-au~' auns"-parametrii
spre
de ..~
chimici $i biologici.

:1 Tip de
indicatori
Indicatorul Scopul utilizarii
indicatorului
$i transformari ale
fie..Clre
saptamfma
- bacilul subtilis se utilizeaza
$i cu gaz.
pentru
Continutul
sterilizarea
fiolelor
uscata
este de
culoare verde, ramane verde daca

I Fizici
termometrul
- manometruJ
tempe~atura de fierbere, temperatura
pentru 'autoclavare; presiunea din auto-
sterilizarea este corecta $i vireaza spre
galben, daca nu s-au atios parametrii de

I','
..
',
clav pentru sterilizareadiferitelor mate-
- imprimante riale; etapele procesului de sterilizare la sterilizare.

II grafice autoclav (Indilzire, evacuarea aerului, ~

I:.'.....
"

-diagrame sterilizarea ~i uscarea materialelor)

Nota - Metodele de dezinfectie $i sterilizare sealeg tinand cont de tipul de
(vezi anexele 1 ~i 2)
instrumente, de modul de utilizare ~i de recomandarile producatorului.
..,
'I ~96 297
 Categorie de Exemple Mod de sterilizare
instrumente DIAGRAMA ISTERIUzAR/I

Aparatql sterivap
I
Critice - patrund Implante, bisturie, ace, Aburi sub presiune,
in tesuturile
sterile sau in
sistemul vascular
alte instrumente
chirurgicale
$i stomatologice,
caldura uscata,
oxid de etilen,
aburi la joasa presiune
Pi? Universal
Start: 19:34 14.(.5.260:
Generator propriu
P4 Cauciuc
Start: 00:04 31.05.2001
Generator propriu
I
-. tormaldehida ",,_

'I
accesoriile ..l.~

endoscoapelor sterilizanti chimici: srirSlt evacuare 1 srlrsit evacuare I

Ceas 19:37 Ccas 00:07
glutaraldehida 2%, plmqX 12.0 kPa plmax : 13.5 kPa
acid peracetic plmin 9.1 kPa pl'min 9. I. kPa
diferite concentratii

Semicritice -care
vin in contact
Edoscoape flexibile,
laringoscoape, tuburi
Dezinfeqie la nivel inCllt"
cu glutaraldehida 2%, acid
srirsit evacuare c
Ceas
plmax:
plmln:
19:46
20.6 kPa
11.1 kPa
srlrsit
Ceas
plmax:
plmin:
evacuare
00:11
20.S kPa
11.1 kPa
2
I
I
cu mucoasele sau endotraheale, echipament peracetic diferlte concentratii, Sfirslt evacuare 3 Sflrslt evacuare 3
Ceas 19:54 Ceas 00: 16
cu solutii de pentru anestezie $i Pasteurizare umeda plmax: 20.7 kPa plmax: 20.2 kPa
continuitate ale respiratie asistata (70 C-30 min)
D
plmln': 1'.GkPa plmin: 11.1 kPa
pielii Dezinfectie cu alcooletilic
Inceputul incalzlrij

I
lnceputul lncalzlril
Termometre (orale sau sauizopropolic 70.-90% Cees 19;55 Ceas00: 17
rectal e) lodofori, plmin : 129.7 kPa plmin : 119.7 kPa
hipoclorit de sodiu, 5,,25% tpceput ;!?ter 11 i:zare Inceput sterilizare
Cazi de baie .' Ceos 1.9:59 Cees 00:19

~1
L"

p2 = 318.2 kPa p2 : 222.0 kPa

---tr pI : 311.7-kPa pI : 210.6 kPa
Non-critice - care Stetoscoape, bazinete, lodofori, T = 134.1 0C T : 121.3 oC
vin in contact suprafata meselor, Solutii pe baza de clor
srirsit'aterilizare Sflrsit'sterilizare

1
numai cu pielea pavimentul Timp de contact 10. min CCClS . 20: 09 Ceas 00:39
intacta Timpul ~tcrillzerji Timpul sterilizari i
0~: Ul ;\J2 00/20101
p2 322.3 kPCl p2 : 217.8 kPa
plmax 314.0 k.PCl plmax : 213.0 kPa

P"esi(!Jl?
?(!C;;<__
kP4 .
PLA TOUL STERIUzAR/I
10 min.-Sterilizare program 2
plmin
Tmax
Tm!n :
310.7
135.9
134.1
kPCl
oC
oC
plm!n
Tmax
Tmln -=
209.6
123.1
121.3
kPa
OC
0C
I
JItj
31[J . universal

1..'.;:•
_.- ---_. . . --.. ,'/ III 20. rnff1:-Sterilizare program 4 I ncepl.ttuL.uscar.1 i. 1
Ceas 20:;6
Inceputul
Ceas
usoar'i i 1-.
00:43 .....
pI : 10.5 kPa pI : 1~.~ kPa :
....

I T : 90.9 oc T : 70.4 oc
.ill' - -
sr Irs itul uscar i i 1 Sfirsitul uscarli 1

119L~~---
1291- - - - - - -"
Ceas
p1
20:24

srirsit. program
Ceas
: 5.3

20:26
kPa
Ceas
pI
Sflrsit
CeBs
:
00.51
6.3 kPa
program
00:53

Wk~nl
..:==-~
40J

~3 ~-=
-
--~-'--
'-
3'
•

12/
-==-
') M

It-

21/2.1' 25'
I

-=-- -=-:---= ~
B5' 1ft iffi' fo'
Lunglme progr.0D:51:47
Sarja 01281

Fara eroare
Lungime
Sarja

Fara
progr.00:48:S6
01516

eroare

298 29

1-
 I - daca oconsidera nemeritata sau ca pe 0 amenintarea
vietii sale, 0 va exprima usor

I Durerea -
o
-
Este considerata 0 ~enzatie cauzata de un stimul fizic sau de
disfunctie organica
este un motiv free nt de adresabilitate la medic
- cultura
- unii raspund cu stoicism in fata durerii (indienii, chinezii)
- altii tind sa reactioneze expresiv (popoarele latine)

I t-f~

Prejudecali $i
-
-
este problema cea ai des intfdnita in practica madicala
aredreJ:)t eJect.suteinta ,-,.,

- daca sursa durerii u poate fi precizata (deci, nu are 0 baza'

- mediul
~ reactfa'pctcientfilui difefaiJ1funqie
acasa, 14 Iocul de munca, in spital
de Ibcuj Tncare se afla:
~
.~ ..•.

- rolul avut in dinamica famiHala

I idei false de- organica). exista teninta de a ne indoi de realitatea ei ~i a

- 0 mama singura, cu trei copU, ignora durerea, fiind nevoita
spre durere considera persoana T cauza ca pe un pacientdificil. vaicaret,
sa mearga la serviciu pentru intretiJ1erea familiei
plangacios
- prezenta unor persoane "cheie"-suport
- suprafata tesuturil~r lezate este un indicator al intensitatii

I
- un pacient pentru care sustinerea altoraeste importanta va
durerii
simti cu adevarat nevoia de a semnala deschis durerea
- un pacient cu dur re. cronica ~i prelungita sutera mai putin
- toleranta la durere (pragul de la care nu mai poate suporta 0
decat unul cu durere cuta de scurta durata
durere mai intensa sau de lunga durata):
- membrii personalul i de ingrijire sunt mai bine calificati pentru

I Reaclia
a defini natura durerii unui pacient

- sustinerea partii du eroase

1) este influentata de vointa persoanei ~i de convingerile sale
2) persoana cu toleranta ridicata poate suporta suferinte
intense, fara ajutor
pacientului la - pozitie antalgica 3) persoana cu toleranta scazuta cauta sa-si aline durerea

I durere -
-
-
grima,Se, gemete, plans, maxilare crispate
adreseaza trecvent ~ntrebari
agjtatle~
I inainte ca aceasta sa apara (cere algocalmin)
4) uneori. asistentaeste tentata sa se ooupe de pacientul a
carili' toleranta la durere este crescuta, neglijand pe cel ce nu
poate suporta chiar durerea u~oara

I - imobilitate
-capacitate de atent*' redusa
- evitarea raporturilor sociale
Plan de ingrijire pentru pacientul cu durere
- uneori. aceste ma ifestan lipsesc, ceea ce nu Tnseamna ca

I Factori care
-pacientul nu sufera

'- factorii care dimin eaza nivelul de con$tienta (anestezice,

I. Colectarea
date lor
j' -reactia pacientului la durere
- caracteristicile durerii
influenleaza afectiuni neurologice) - debut $1durata

I percep-lia •du-
rerii $l"h~aC';'
lia pacleh~
-lipsasomnului am~ifica perceptia'cfurerii
~ experiente dureroa e aritYiioafe: .' -.'~~'
.. - .:.:un padent poat avea dificultati cand suporta prima oara
~. , ~...
- locaJizare $i ;radiere
.:..intens/fate .
- caracterul ei
"",' =~.¥ ~'",".

tului durerea -factori declan$atori sau agravanti

I - 0 durere care i-iost

- un pacient c
aJinata it tace ,sa fie mai bine pregatit
pent-ru a lua masuri eicace Tn situatii sirnitare
experiente dureroase nu accepta,
-
-
-
masuri luate pentru ameliorare $i etectul terapeutic al acestora
influentci durerii asupra activitatii cotidiene
semne Si simptome care insotesc durerea:
i ~or -cefaJee

I
obligatoriu, durerea
- anxietatea - greturi
- persoana cu enlotivitate stabila tolereaza mai bine du- - ameteli
rerea - mictiuni frecvente

~I - valori atasate durert' .

- daca pacientul considera durerea ca' pe 0 slabiciuna
- resurse de adaptare:
...:.sustinerea afectiva

,
r
,
l
I

I
personaia sau 0 pede psa meritata, soar putea sa nu 0 exprime

I - sustinerea spirituala

301
--.J
 ~
;:
II. Analiza $i
interpretarea
datelor
-
-
-
durere legata de fractura, traumatism
disconfort legat de durere
anxietate legata de durere nealinata
- promovarea unui co
- incurajarea pacie
- implicarea pacien
ept de sine pozitiv:
tului la arice progres obtinut
ului in efectuarea ingrijirilor sale
I
- alterarea mobilitatii fizice, legata de durere - reducerea intensitalii durerii:
-
-
-
deficit de autoingrijiri, legate de durere
perturbarea conceptului de sine, legata de durerea cronica
insomnie legata de durere ..
- tehnici de relaxar
- administrarea
medic
tra
(reduc $i starea de anxietate)
amentului medicamentos preseris de I
III. Planificare
~~j
I -pacientul
. J. .

sa resimta scaderea intensitatii durerii

- pacientul sa declare ameliorarea disconfortului
....•• I - acupunctvra ," .'.1. ~interventii
- anestezie local a
- asigurarea odihnei
- medicului
ale ...
I'i
- pacientul sa fie capabil sa-1;>iefectueze ingrijirile igienice - administrarea ana gezicelor inainte de culcare cu 30'
- pacientul sa cunoasca tehnici noninvazivede ameliorare a

IV. Inter-
durerii

- ajutarea pacientului sa descrie coreet durerea $i. sa sesizeze

-
-
-
pacientul declara am Iiorarea durerii
pacientul resimte sta a de contort
pacientul i~i poate ef ctuapartial ingrijirile igienice
I
venfii-execu- momentele de remisie sau exacerbare: - pacientul cunoa1;>te1;>iaplica corect tehnicile de relaxare
fie - se va manifesta intelegere fata de suferinta pacientului
- pentru localizarea durerii, asistenta
anatomice 1;>iterminologia descriptiva
va folosi repere
• DE RETINUT:
I
- pentru intensitatea durerii, va ruga pacientul sa utilizeze
termeni ca: u1;>oara,moderata, intensa, insuportab~a
- daca pacientul nU-1;>igase1;>tecuvinte pentru a descrie durerea,
II va ajuta dandu-i exemple, facand analogii
- interventiile trebuie individualizate
- se vor asigura diferite metode de al nare a durerii
- se va alina durerea inainte de a se ntensifica
I.,
- se vor folosi masuri potrivite la mo entul potrivit
- asigurarea confortului 1;>iindepartarea factoritor agravanti:
- a1;>ezarea p8.cientului in pozitie corespunzatoare
- intinderea cgar~afuritor " ..
- retragerea tubulaturii pe care sta culcat pacientul
- se va tine seama de dorinta pacien ului de a participa la masurile de alinare
- inainte de a abandonai6 masura lu ta, mai incercati 0 data
- chiar daca durerea a fost ~urata parti I, pacientul are nevoie de supraveghere
I
1;>iatenpe ,
- largirea bandajelor prea stranse
- schimbarea pansamentelor umede
- verificarea temperaturii apei de baie
- daca pacientul nu resimte u~urarea durerii, efortul asistentei de a-I invata
autoingrijirea 1;>imotivatia pentru a Ie pTa tica este zadarnic
- un pacient cu durere cronica nealinata poate daveni u1;>orprada celor care pre-
I
- respectarea regimului dietetic

I
- sustinerea inciziei chirurgicale in timpul tusei sau a scriu remedii ne1;>tiinpfice, sau se poate i drepta spre consum de alcool $i droguri
exercitiilor respiratorii - nu se vor. da false sperante in at nuarea durerii - dupa administrarea
- evitarea expunerii tegumentelor 1;>ia mucoaselor agentilor . tratamentului - iotrucat pacientu1 i1;>iva ierde increderea
iritanti 'urina, secretii, materiiJ.ecale}~ •~ . "'-'- •..
"I
~o ,;.-~

- prell.enirea retentiei urinare

- prevenirea constipatiei
Rolul asistenteiin amelior~rea reac~iilor emo~ionale
- 0 pregatire preoperatorie adecvata ~i comportamdntale la stres
- educatie postoperatorie
- este raspunsul organlsmului la acliunea unor factori interni
- stimulare cutanata:
sau externi
- aplicarea agentilor tizici 'c~ldura, trig)
- frectii . - poate avea consecintel fizice, emotionale, sociale
- masaj
Factori de - graviditate (fndfferent daca experienta e
- distragerea atentiei:
stres, in ex- - divort pozitiva sau negativa, ea poate fi
- meloterapie. carti, reviste, TV
perienJa de - pensionare un factor stresant)
.,... fixarea atentiei pe alte probleme decat ale durerii
viaJa
respective

302
I
I
I
I Factori de -
-
internarea pentru 0 oala care pune viata in pericol
pierderea unui orga ,a unei functii
- utilizarea tehnicilor de relaxare
stres in
- incurajarea pacientului sa dezvolte contacte sociale, sa

I mediul -' acceptarea unei int rventii chirurgieale

spitalicesc - explicarea inadecva a a tratamentului ~i a tehnicilor participe la activita1i recreative
- izolarea in cazulbo ilor contagioase - ajutarea pacientului in rezolvarea unei probleme de stres
- atitudinea indiferent a echipei de ingrijire

.1 .-

,-
-
prezenta ullof}bgln igrav in ac~la~i salon :",

prezenta unei apar uri necunoscute

;_ . .'
mediu necunoscut s u dezagreabll din punct de vedere estetic
imediat, in sensul perceperii realiste. a evenimentului $i a
utilii:~rit;rnecvate a mecanis~elor de adaptar~
. - explicarea tehnicilor ce urmeaza a fi efectuate
- schimbari in gradul e intimitate
- facilitarea vizitelor prietenilor, a familiei

I Reacfja
pacientului la
- cre~terea valoriJor funcpilor vitale (puis, tenslune arteriala,
respiratie)
- palme umede ~ ree
- cefalee
Exemple de interven~ii autonome
I stres
- modificari de apetit
- mictiuni frecvente
corespunzatoare prob/eme/or asociate nevoii de a evita perico/ele (exemple
selectate din: L. Grondin, RJ. Lussier, M. Phaneuf, L. Riopelle, P/anification des
- nervozitate soins infirmiers. Mode/e d'interventions autonomes).

I - modificarea obi~nu~1telor alimentare

- modificarea somnul i
- diminuarea stimei sine
Tn incheierea capitolului COrTsacrat etapelor procesului de ingrijire yom
exemplifica diferitele tipuri de interven1ii autonome pe care asistenta medicala
trebuie sa Ie desfa~oare. Am ales, pentru ilustrare, interven1iile corespunzatoare
- seaderea atentiei la detalii
problemelor de dependenta asociate nevoi; de a evita perico/e/e, intrucat aceste

I - pierderea interesulu
IntervenJiile
I asistentei
- lipsa motivatiei
- identificarea agenti or stresanti~(rajutarea pacientului sa~1
[ipuri de prob/eme (anxietate, durere, stare depresiva, frica etc.) se regasesc /a
toate nevoi/e prezentate $i sunt inta/nite in majorj&dea bali/or.
/ntervenjii/e sunt prezentate atat in funcjie de pioblemele [PJ identificate, cat $i
evalueze =
- incurajarea paeient lui sa formuleze propriile sale obiective
- identificarea resurs lor de adaptare a pacientului $i a modului
cum pot fi ele utilizate
TnfuncJie de diagnosticul de ingrijire (problema + eli%gie) [DI P + Ej.

IntervenJii corespunzatoare
- erearea de obI~ui te noi (in situatiile de stres, obieeiurile
I servese la eonservare energiei)
-evitarea schimbarii vor fi' acceptate sChimbarile necesare ~i
inevitabile; tensiunea creata prin mai mulle schimbiiri cre$te
AsiStenta:
- favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu
- identifica impreuna cu persoana cauza anxieta1ii$ilsau factorii
deda09atori: metode de investigare, tratamenteetc.
.1 0'1 •.••• ~ ..• \o
riscul stresuJui)
- aeordarea" timpu( I necesar •...
.

.concentreze asupra a entilor stresanp$i sa sa

.
Pentru ca. paciemttir'"sa 'sa
adapteze
-fumiz~il
programate.
expricatii. ~clare $i deSGhise .asup.;;:aingrijirilor.
_ .
'C"" ajuta persoana sa-$i recunoasca anxietatea
- modificarea mediu ui (fara surse de stres; un mediu de - creeaza un c1imat de intelegere empatica
siguranta)
I - educatia pacientului
- utilizarea eficien a a timpului liber (0 persoana care-$i
- asigura un c1imat de calm$i securitate
- respecta tacerile $i plfmgerile persoanei pentru a-i permite
sa-~i controleze emo1ii1e
utilizeaza eficac timpul trai~te mai putin stresul legat de - asigura un c1imat caim, de securitate, la ilevoie, veioza,
,I activitati sociale, amiliaTe);
- practicarea exer itiilor fizice (scade starea de tensiune $i
u$ureaza relaxar a)
clopotel, semnal de alarma etc.
- diminueaza stimulii auditivi $i vizuali: zgomote $i lumina
intensa
- alimentatia ratio ala (obiceiurile alimentare nesanatoase I - asigura activita1i distractive, la alegerea pacientului

II pot exacerba rea tia la stres)

- odihna suficienta (ajuta la controlul stresului)
1- pr~ve~e un. ti~P!. zil~ic~ pentru a permite pacientul~i s~-$i
I expnme Incertltudmlle $1sa fie sigur de prezenta noastra
- raspunde la intrebarile persoanei

II _ 305
 I
Precizare: ~ - asigura un climat cat ai personal posibil: obiecte personale,
- in timpul zilei, cel putin 0 data, asistenta trage s.cau.nul lan.ga
patul pacientului $i sta de yorba cu el
- Acest gest insufla un sentiment puternic, nca
... ,-
asistenta nu va
fotografii etc. aduse de casa
- explica toate tratamen ele viitoare $i masurile de luat
- furnizeaza explicatii si pie Tnacord cu nivelul de Tntelegereal
I
fugi Tndata afara pe u$a" persoanei
Pacientului Ti pareti mai disponibila $i mai interesata de
persoana sa I

- poar simplul fapt di altci.r~a Tntelege 0 problema pOflte 1i

- identifica cu persoa a apartinatorii care-i pot .servi de
sustinatori $i-i include
mentinere a san<\tati,i,....
ace~tia Tn programarea planului de
.
I .> :.

lini$titor, Tipoate oferi un selitiment de siguranla ; - aduce la cuno$tinJa, j" ainte de e~ternare, datele conlroalelor

[DI]: Anxie-
- Daca pacientul se simte Tnteles,anxietatea sa se va diminua.

- identifica cuno$tintele pe care Ie. are persoana pentru a-$i

medicale la spital sau di pensar
- recomanda un compo
sanatatii
ent pozitiv cu privire la conservarea I
tate mode- diminua anxietatea
rata cauzata
de lipsa de
cunoa$tere a
- II Tnvatatehnici de relaxare
- II determina sa practice 0 tehnica de reraxare de, .. ori/zi
- sugereaza persoanei iJtilizarea gi:mdurilor pozitive privind
[P]: Durere
acuta
- evalueaza caracteri ticile durerii: localizare, intensitate,
durata, frecventa, facto i care-i cresc sau diminueaza inten-
sitatea
- stabile~te schema a aritiei ~i diminuarii durerii pentru a
I:
mijloacelor
ajutatoare
evenimentele amenintatoare (Ia nevoie)
- verifica cum a Tnleles Tnvatamintele, informaliile date.
regrupa TngrijirileTncons cinta
- observa pozitia de prot clie adoptata de persoana
- plaseaza persoana Tnt 0 pozitie antalgica
I.
- utilizeaza mijloace sup imentare pentru reducerea durerii: bai

I.
[P]: Anxietate in afara interventiilor expuse anterior:
severa - diminueaza stimulii auditivi $ivizuali: radio, zgomote, lumina, calde, punga cu gheata au apa calda, daca este indicat
televizor etc. - recomanda persoanei sa semnaleze durerea de la aparilie ..
- sta In preajma persoanei, la nevoie (intarzierea face grea re ucerea durerii)
- determina persoana sa practice exercitii de relaxare: respiralie - asociaza medicatia nalgezica cu un masaj, 0 atingere
terapeutica
abdominala profunda., concentranducse asupra. Gxpiratiei ...
minute, de ... ori/zi lrI
- Tn caz de hiperventilatie, asistenta Ti spune persoanei sa
- determina persoana 5 practice 0 respkl';;ie abdominala 5-10
minute dupa administrar a medicatiei analgezjce I
I.
- arata persoanei ca se preocupa de ea cia un tot unitar, nu
respire in acela$i timp cu ea Tntr-unritm lent numai,de durerea sa
- explica faptul ca diminuarea respiratiei la un ritm de 10-12 - informeaza pacientuJ T termeni simpli
minute il poate ajuta - informeaza asupra evol iei durerii, a diminuarii ~i tolerantei ~i
-.0>

- permite unui membru al familiei sa stea langa persoana, pana acFunii medicamentului .
cand panica va ceda - ajuta persoana Tn ac ivitatile. zUnice, la .nevoie, penlru a-i

.~
- prevede 0 perioada de timp, zilnic, pentru a permite persoanei
sa-$i exprime sentimentele
- evita~.atinga persoanafara.permisiunoo eL
permite sa-$i conserve e ergia
- schimba pozilia in pat, a •.. ore
-;;:,~xplicaperso~ ~:i, ste perllJi,s,?-.ase pli:mga sau,saiJie
[eaina, sa-~i exprime rna ia sau frustrarea .
I
>.--"-'-.

- Tndeparteaza ..toateelementele
persoana sau altii
- tine mana persoanei, daca 0 dore$te
amenintatoare pentru
- Invata persoana cu sa-$i .a:dministreze medicamentele,
efectele lor secundare ~i urata de actiune
- pentru diminuarea dure ii ajuta persoana Tnactivitatea zilnica:
I:
-face masaj aJspatelui, mainilor $i picioarelor ... minute, de ...
alimentatie, hidratare, igi na, mobilizare etc. ~i progresiv lasa

[P]: Dificul-
oritzi

- aJuta persoana sa identific:e factorii care-i altereaza

persoana sa Ie Tndepline sca singura
- evalueaza capacitatea izica a persoanei
in caz de capacitate fizic buna, pentru diminuarea durerii:
I
tate/ incapa- capacitatea de a-$i conserva sanatatea - ajuta persoana Tndepl arile sale, la nevoie
citate de a-$i
pastra
sanatatea
- face cu persoana un bilant al fortelor $i deficientelor sale
- face un plan zilnic de mentinere a sanatatii, cu persoana $au
cu un apartinator: alimentatie, Tngrijiride baza, somn, exer~itii.
- 0 determina sa practi e exercitii ale musculaturii, in limita
toleranlei, ... minute/ora, e.,. ori/zi
- administreaza analgezi ul cu 20-30 de minute Tnainte de a
I
eliminare etc. . faceexercitii sau activita:t

306 307
II
IIJ
[l
I - foloseste la aleger a persoanei, mijloace dedestindere:
1---
i iJ)I]: Pertur- -explica persoanei ca toate pierderile ocazionale (divort. somaj,
[P]: Durere
barea stimei
I eroniea ! retragere) cer 0 perioada de adaptare
I masaj, lectura, muzica tc.
- imobilizeaza regiune dureroasa
- programeaza activita ile tinand cont de Iimitelepersoanei
de sine, eau-
zata cie ne ..
- subliniaza ca fiecare adaptare aduce la inceput un sentiment
de insecuritate
adaptarea la - .ajuta sa accepte situatia, explicandu-i ca dependenta fizica
- sugereaza sa crea ca progresiv durata exe~citiilor Si miS-

I I . .; qlrilor, fara sa Elx.pgere.e. ' _ ,- )~'"

- face un masaj al spat lui, mainilor si/sau picioarelor, la nevoie .
o criza sau 0
situatie ;0
nu-i diminueaza \(jiloarea umana
..c'detennma paciehtul ~a partieipe, pe-'SID poslbil, lalngrijirile
sale pentru a-i da sentimentul de control al situatiei
- in caz de migrena, ugereaza persoanei sa se culceintr-o - planifica impreuna cu persoana ingrijirile cotidiene, asUelincat

I camera linistita cu 0 pu ga de gheata pe cap Si un servetel rece

pe ochi, la primele se ne ale migrenei
[P]: Pertur-
sa-i redea progresiv independenta

Definifie: perceptie negativa pe care individul 0 incearca

barea ima-
I [P]: Stare
depresiva
- limiteaza atentia a{;o
la timpul prezent)
- arata calm, caldura, ar fara exuberanta, penthJ a fi in acord
ginii de sine
privind aspectul fizic in urma pierderii unui organ sau a unei
functii, sau amenintare la adresa integritatii personalitatiL
/ntervenfii:
cu sentimentele perso nei - evalueazagradul anxietiItii care insoteste pierderea fizica

I - subliniaza necesitate
barba etc.
ingrijirii personale: coafura, manichiura, - permite sa-si exprime negarea, la inceput, pentru a 0 ajuta sa
se adapteze
-dopa calva timp, va limita negarea $io va readuce la realitate
- determina pacientul • practiceexercifii musculare ... minute,
cu abilitate

I J,~
de ... ori/zi
- felicita pacientul dac
- determina persoana
executa activitap
sa practice afirmatii despre sine: .sunt
- ajuta persoana sa se puna in valoare prin aspectul ei: coafura
noua, imbracaminte care-i sta bine '
-'explica persoanei ca e normal sa resimta manie. frustrare satr
capabila, sunt sanatoa a, sunt calma Si flexibfla"
I - sugereaza sa sei
aceeasi problema
talneasca cu opersoana care a trait
depresie in aceasta situatie
- 0 determina progresiv sa-si priveasca plaga, amputatia,
colostomia, mastectomia, arsura etc.

I I [P]: Pert~r-
barea stlmel
. Precizare: pentru ;ace diterenta intre: perturbarea stimei
de sinesi perturbarea i aginii de sine, dam.definitia fiecareia.
- 0 face sa pamcipe progresiv la ingrijiri: ingrijirea colostomiei,
pansament etc.

de sine Definijie: diminuar a sentimentelor propriei valeri Si a [P]: Friea - identifica, impreuna cu persoana, natura, intensitatea, cauzele

I~,,- competentei
..e;,../ntervenfif:..•..
~,'-- "~.:-

- dupa ce asculta per~oana,limiteaza expresi~l:sentj'mer'ltelor'

...:.;,;;,.
frieii, la nevoie
. ,...familia~~aza-persoona cu mediul nou .. =,
- furnizeazaexpJicafi[
~, ,. ~-'="
scurte, precise; a-supra'i'ngrijiriJor
programate

'.-
negative ,

I - identificacu persoan situatiile Si evenimentele care sunt cele

mai amenintatoare pen ru ea
- p1anificaCU 0 echipa de Ingrijire 0 perioada de ... minute zilnic,
in preajma persoanei

- exploreaza cu perso na mecanismele de adaptare pe care Ie

I
[TIl]: Friea - exploreaza obiectul fricii, pentru a identifica cu precizie ce
I folO5este pentru a. fa e fata- situafjilor: cerere de informatii,

I
pricinuita de
reflectare, confidente; paus, canalizarea energiilor In munca,
•..•...'!n,capacitatea
menaj, alcool, umor, dr g, medicamente, hipersomnie. " de a face tata
gaseste persoana ca amenintare In aceasta experienta:
m.ij/oace. ~e investigare, anestezie, interventie, chimioterapie,
radioteraple sau alte tratamente; frica de diagnostic gray, de

I - intareste mecanismel sanatoase de adaptare

- determina pacientu sa participe la activitati recreative,
educative, care sa-i pe mita recastigarea stimei de sine
.'
'. •
realitatii' ,'.
tratamamului'
durere, de a fi singura
- identifica nivelul anxief~Wipersoanei
- ciarifica perceperea eronata tala de obieciul fricii I
I •
I.
309
 - inaintea oricarei examinari sau tratament, aduce la cun09tinta [P]: Risc de - orienteaza persoana n timp, spatiu 9i anturaj, lafiecare ... ore
persoanei semnele la care trebuie sa tie mai atentc19i CS va
simti
accident - daca se manifesta 0 anxietate puternica sau panica, se
planifica interventiile p trivite
I
- spune persoanei ca nici 0 decizie nu 0 va Iud tara sa 0 - determina factorii e risc: deficite senzomotorii, confuzii,
consulte
- rrientioneaza rezultatele investigatiilor
- explica persoanei care se teme de singuratate ca un membru
'
hipotensiune ortostatic ,slabiciune etc.
- mentine urmatoarele mijloace de siguranta
• aparate de mobil tate: baston, carje, proleze, cadru de
I
al,~chipeLdelngrJlire va .ILia pi::;pozitia sa, la neV9.~ .sustinere pentru, ers, balustrade ;pe.f~ scari, -bare de
[DI]: Frica,
din cauza
- supravegheaza persoane cu halucinatii, la ... minute
- asigura un c1imat de securitate: ridica lateralele patului,
sprijin
• dopotel de apel
• mijloace de imobilil
I"
tulburarilor elimina toate obiectele ce ar putea rani persoana sau pe ceilalfj
• pantofi potriviti
de gandire - evita sa judece sau sa minimalizeze impresiile dezagreabile
cauzate de dezorientare, i1uzii9i halucinatii
- evita discutiile lungi asupra continutului halucinatiilor; Ii va
spune simplu ca nu este ceea ce ea percepe
• pardoseala uscatarcale de mi~care Iibera
- ajum persoana sa in pJineasca anumite activitati
- informeaza persoan asupra masurilor de securitate care
I
- stabile~te limitele comportamentului neacceptat: violente
verbale sau altele
trebuie respectate
- evalueaza forta musi'ara a bicep9ilor 9i a cvadricep~ilor
- propune exercitii de i tarire a acestor mU$chi
I
[P]: Refuz de - corecteaza la nevoie opiniile gre~ite - a9aza patul in poziti cea mai joasa (cu exceptia procedu'rilor
a se con-
forma trata-
mentelor
- identifica, impreuna cu persoana, elementele care intra in
conflict cu tratamentul: religie, cultura, mod de viata
- identifica, impreuna cu persoana, cetelalte cauze ale refuzului
de ingrijire)
- mentine blocate rotHel'epatului
- plaseaza in perma~enta la indemana bolnavului efectele
I
sau: frica, durerea, experientele trecute sau experientele personale ale acestuia
.-. L-~
apartinatorilor, lipsa de cuno9tinteetc.
- explica persoanei ca este normal sa-i fie frica, sa tie
depresiva, sa simta frustrarea sau mania in aceste circumstante
- asigura scaunul specIal de toaleta, la nevoie ,
- expJicapersoanei cu~ sa procedeze la transbordari (din pat in:-' 1<0,
scaun etc.)
I
- explica persoanei ca mania, frustrarea etc. fac parte din
evolutia normala a boJii
- manifestii 0 atitudine de "a nu judeca" tata de refuzul
tratamentului
- supravegheaza temp$ratura apei 9i alimentelor, pentru a evita
arsurile
- niJ lasa la indeman~ persoanei medicamente ~i substante
I
- 0 determinii sa se exprime asupra efectelor secundare
periculoase (chibrituri e c.)
dezagreabile ale tratamentului: greturi, varsaturi, stare
depresiva,somnolenta, diminuarea libidoului etc.
- daexplicatii precise asupra efecfelorsecundare ~ia metodelor
- aranjeaza spapul i conjurator al persoanei, impreuna cu
aceasta, pentru a evita biectele ~i situatiile ce ar putea genera
accidente
I
de"'a leljimitllla~ """,'0 ....,.. ., =, ~, 1- men1ine.~~Heincuiat1:'
' •.•• cheia, daca este r,evoie ~,,",•..,~,

I
C', .",

in caz de insatisfactie privind sistemul de ingrijiri: - nu lasapersoana in ada tara supraveghere

- permite exprimarea criticilor pentru a face modificarile posibile - asigura 0 iluminare corespunzatoare Tn permanenta-, cu 0
- ililesne~te intalniri cu autoritaliie, la nevoie veioza de noapte
- anticipeaza necesiUiti'e persoanei, la nevoie
- respecta interdictiile ~i regulile religioase
- acorda persoanei $i apartinatorilor suficient timp. pentru a
integra informa1iile primite in ;sistemul lor de valori $i cultura
- se asigura ca persoara baa $i mananca incet, penlru a evila
riscul de sufocare
I
inainte de a lua 0 decizie - evita alimentele usca* pentru persoanele care au tendinta de
- inaintea oricarui tratament, examinare, va ~pecificc.: lace
trebuie sa fie atenta :;;ice va simti
- nu-i comunica multe detalii care pentru persoana anxioasa ar
sufoc:are
in caz de crize convutsfe:
- supravegheaza accid ntele, pericolele de cadere
I
putea fi daunatoare - nu introduce nimic inte dinti, daca gura este inchisa

310
I -I
I