EPIDEMIOLOGICE ALE PRINCIPALELOR AFECŢIUNI ORALE CPITN Cod CPI TN Nevoie de tratament
0 Sănătos -
1 Sângerare I Educaţie pentru
la palpare menţinerea igienei orale 2 Tartru supra şi/sau subgingival II I + detartraj 3 Pungi parodontale I + detartraj + chiretaj până la 5 mm subgingival 4 Pungi parodontale III I + II + tratament mai mari de 6 mm complex Strategia de obţinere a stării de sănătate parodontală la nivel comunitar
• accentul trebuie pus pe strategiile care se adresează întregii populaţii;
• scopul major trebuie să îl constituie prevenţia, sau cel puţin reducerea ratei pierderii de ataşament. • prevenţia la nivel populaţional se adresează modificării amplasării pe scala riscului, în sensul reducerii expunerii la factorii de risc şi a ratei de progresie; • o mai bună conştientizare a populaţiei privind starea de sănătate parodontală şi necesitatea îmbunătăţirii igienei orale; • costurile unei campanii de promovare a igienei orale sunt relativ scăzute, iar efectele secundare negative sunt puţine. • periajul gingivo-dentar asigură menţinerea sănătăţii gingivale şi îmbunătăţirea aspectului estetic, fiind larg acceptat în cele mai multe părţi ale lumii; • campaniile de prevenţie să fie concentrate mai mult asupra populaţiei tinere, din 2 motive: - componenta preventivă din cadrul stilului de viaţă este mai uşor de indus şi de acceptat la varste tinere; - datorită imposibilităţii de a depista indivizii cu risc real încă de la varste tinere, trebuie consideraţi toţi indivizii ca aparţinînd grupului cu potenţial de risc. numărul de fumători din lume = 1,3 bilioane, din care peste 900 milioane trăiesc în ţări în curs de dezvoltare; prevalenţa fumătorilor = 29% (47,5% bărbaţi şi 10,3% femei – persoane peste 15 ani); fumatul reprezintă a doua cauză de deces în lume – unul din 10 adulţi moare din cauza fumatului, astfel încât la fiecare 6,5 secunde se inregistrează un deces în lume printre fumători; 4,9 milioane de persoane mor/an din cauza fumatului; se estimează că vor fi 10 milioane de decese/an în 2020, din care 70% vor fi în ţările în curs de dezvoltare; se estimează că în 2030 prima cauză de deces pentru 10 milioane de persoane va fi fumatul. cancerul oral; leziunile pre-canceroase; creşterea severităţii bolii parodontale; alterarea gustului; halenă caracteristică; coloraţii nicotinice pe dinţi, etc
Legătura demonstrată dintre afecţiunile cavităţii
orale şi fumat ne determină să ne implicăm în campaniile anti-fumat. Cancer de esofag Cancer laringean Bronhopneumopatie cronică obstructivă Cancer pulmonar Cancer de pancreas Ulcer stomacal şi duodenal Cancer de stomac Greutate mică la naştere Afecţiuni cardiace Afecţiuni circulatorii Protejarea ţărilor de a fi invadate (de companii transnaţionale de tutun); Protejarea populaţiei de a fi ucisă; Redobândirea pământului pentru a fi cultivat cu cereale şi legume; Îmbunătăţirea economiei; Protejarea mediului. Stilul de viaţă nesănătos ca fumatul reprezintă unul din factorii majori de risc pentru multe afecţiuni, unele dintre ele cu o rată de mortalitate foarte mare.
De aceea se recomandă abordarea globală a factorilor
de risc. (Carta de la Ottawa pentru Promovarea Sănătăţii, 1986) Programe de sănătate publică: depistarea cancerului oral şi a leziunilor pre-canceroase evaluate numai prin studiu prospectiv controlat aleator. Dificultăţi majore: • măsuri de ridicare a nivelului cunoştinţelor populaţiei şi profesioniştilor; • mărirea numărului de programe; • îmbunătăţirea colaborării în sectoarele vulnerabile ale populaţiei. Pindborg – 1977: • din punct de vedere al sănătăţii publice, afecţiunile cu maximă prioritate sunt cele mai periculoase şi determină cancerul oral; • cancerul oral este una din puţinele afecţiuni letale care pot fi diagnosticate de medicul stomatolog, care ar trebui să fie la curect cu: ✓ aspectul clinic; ✓ etiologia, ✓ epidemiologia; ✓ impactul asupra stării de sănătate; ✓ posibilitatea de control. Orice leziune ulcerativă sau proliferativă care nu are tendinţă de vindecare spontană sau în urma unui tratament antiinflamator nespecific se trimite la specialist.