Grupul (tema): Tema01
Începutul dezvoltării
Biochimia a apărut ca
ştiinţă în veacul
1. XIX
2. XVII
3. XVIII
4. XX
Biochimia statică studiază
1. Diversitatea chimică a
organismelor vii
2. Statistica varietăţilor
3. Componenţa chimică
4. Stabilitatea moleculelor
Biochimia dinamică
studiază procesele
1. Separate
2. Metabolice
3. Generale
4. Speciale
Asimilarea este proces de
1. Amestecare a
substanţelor
2. Sinteză
3. Păstrare
4. Asemănare
Desimilarea prezintă
proces de
1. Separare
2. Descompunere a
substanţelor
3. Răspîndire
4. Deconectare
Metabolismul substanţelor
prezintă proces de
1. Asimilare şi desimilare
2. Asimilare şi
dezasimilare
3. Aasimilare şi simulare
4. Ddezasimilare şi
stimulare
Formarea biochimiei 3.
funcţionale a determinat comerţului
legăturile ei cu 4. Începutul erei noi
1. Fiziologia Primul a folosit termenul
2. Biologia „biochimia”
3. Fizica 1. Baev
4. Filozofia 2. T. Mano
Biochimia funcţională 3. G. Mulder
studiază legăturile 4. Neuberg
1. Metabolismul Primul a sintetizat
substanţelor şi funcţionării substanţa organică
organismelor 1. M. Nirenberg
2. Proceselor funcţionale 2. X. Corano
3. Funcţionării organelor şi 3. Veler
organismului
4. D. Cnorre
4. Formarea funcţiilor
Legătura respiraţiei cu
organismelor vii
fosfolirarea a fost
Echilibrul dinamic în
descoperită de către
organism prezintă
1. Van-Goff
1. Stabilitatea compoziţiei
2. V. Engelgard
2. Echilibru substanţelor
3. D. Samner
organice şi anorganice
4. P. Kun
3. Echilibru reacţiilor
4. Dinamica proceselor Grupul (tema): Tema02
Metabolismul în Natura enzimelor
organismele vii are loc
1. Conglomerată
1. Periodic 2. Proteică
2. Permanent 3. Lipidică
3. Individual 4. Glucidică
4. Sezonier Enzimele nu :
Moleculele din care sunt 1. Reacţionează cu
formate organismele
substanţe organice
animate se supun legilor
2. Se Hidrolizează
1. Tuturor
3. Se dizolvă
2. Particulare ale chimiei
4. Se Oxidează
3. Deosebite
4. Generale
Procesele biochimice sunt
cunoscute de om din
1. Veacurile medievale
2. Antichitate
1
În rezultatul descompunerii Substrat este 2. Enzime
enzimelor de fiecare dată 1. Substanţă asupra cărei 3. Proteine
se formează influenţează enzima 4. apă
1. lipide 2. Product al reacţiei Proprietăţile principale ale
2. aminoacizii 3. Substanţă asupra cărei enzimelor sunt
3. grăsimi nu influenţează enzima 1. analitică şi catalitică
4. acizii graşi 4. Substanţă de rezervă 2. catalitică şi reglatoare
Enzimele În calitate de activator a 3. catalitică şi
monocomponente sunt enzimelor pot fi folosiţi
transportatoare
alcătuite din cationii metalelor
4. catalitică şi
1. Vitamine 1. Bivalenţi
transportatoare
2. Lipide 2. Monovalenţi Proenzime se numesc
3. Glucide 3. Tetravalenţi enzimele în
4. Proteine 4. Trivalenţi 1. Stare activă
Enzimele bicomponente Ca inhibitor a enzimelor 2. Stare ne activă
concomitent cu proteinele pot servi 3. Formă lichidă
includ şi 1. Sărurile metalelor grele 4. Componenţa celulei
1. Antioxidanţi 2. Sărurile metalelor Izoenzimele au acţiune
2. Antimetaboliţi uşoare 1. Accelerată
3. Apă 3. Sărurile metalelor rare 2. Încetinită
4. Cofactori 4. Sărurile metalelor cu 3. Aceeaşi
Cofactorul este valenţa variabilă
4. Diferită
1. Factor stimulator a l Constanta lui Mihaelis–
Menten marcheaăză Oxidorectazele catalizează
enzimei reacţiile de
concentraţia substratului la
2. Partener enzimatic 1. Hidroliză
care se atinge
3. Partea neproteică a 2. Transferarea
1. 1/3
enzimei electronilor
2. 1/4
4. Partea proteică a 3. Apariţia legăturii C – O
enzimei 3. 1/5 din viteza maximală
a reacţiei enzimatice 4. Transferarea grupelor
Enzimele există în două
4. 1/2 funcţionale
forme alternative
Transferazele catalizează
1. Pasivă şi alosterică Ştiinţa despre enzime se
reacţiile de
2. Activă şi alosterică numeşte
1. Cineticologie 1. Transferarea grupelor
3. Activă şi inhibatoare funcţionale
2. Fermentologie
4. Activă şi pasivă 2. Transportarea
Partea proteică a enzimelor 3. Enzimologie
substanţelor prin
se numeşte 4. Catalogie membrană
1. Aloenzim Istoria dezvoltăriii 3. Trecerea substanţelor
2. Angheoenzim biochimuiei- istoria dintr-o stare în alta
dezvoltării ştiinţei despe
3. Anoxienzim 4. Transferarea
1. Acizii nucleici electronilor
4. Apoenzim
2
Hidrolazele catalizează 4. Legăturilor chimice 2. Avitaminoze
reacţiile Principiul activităţii 3. Hipervitaminoze
1. Cu participarea enzimelor 4. Anghipovitaminoze
piroxidului de hidrogen 1. Tensiunii sau Bolile provocate de
2. Anexării moleculelor de corespunderii inductivă insuficienţa vitaminelor se
apă 2. Extinderii anormale şi numesc
3. Descompunerii corespunderii ne clare 1. Hipervitaminoze
substanţelor cu ajutorul 3. Întinderii şi 2. Anghipovitaminoze
apei corespunderii inductivă
3. Avitaminoze
4. În mediul acvatic 4. Tensiunii sau
Liazele catalizează
4. Hipovitaminoze
corespunderii ne inductivă
reacţiile Bolile hipervitaminozei
Principiul activităţii
sunt provocate de
1. Descompunerii enzimelor
hidrolitice a substanţelor
1. Nivelul scăzut a
1. Chee şi broască
vitaminelor în organism
2. Descompunerii litice a 2. Chee şi uşă
moleculelor
2. Nivelul mic de vitamine
3. Chee şi lacăt în organism
3. Descompunerii ne 4. Cu cît mai repede cu atît
hidrolitice a moleculelor
3. Nivelul sporit a
mai bine vitaminelor în organism
4. Formării legăturilor
chimice
4. Lipsa vitaminelor
Grupul (tema): Tema03
Izomerazele catalizează În organism vitaminele Vitaminele se folosesc în
reacţiile îndeplinesc funcţia zootehnie pentru
1. Formării enzimelor 1. Inhibitorilor proceselor 1. Accelerarea dezvoltării
biohimice animalelor
2. Modificării activităţii
funcţiunale 2. Modificatorilor 2. În toate cazurile numite
3. Formării izomerilor structurilor celulare 3. Sporirea productivităţii
4. Izolării grupelor 3. Activatorilor reacţiilor 4. Perfecţionarea raţiilor
funcţionale chimice Denumirea chimică a
Ligazele catalizează 4. Reglatorilor proceselor vitaminei B1
reacţiile formării metabolice 1. Acidul folic
1. Ionilor Bolile provocate de lipsa 2. Biotina
2. Grupelor funcţionale vitaminelor se numesc 3. Tiamina
1. Hipovitaminoze 4. Riboflamina
3. Biocomplexilor

3
Structura vitaminei 1. Acidul folic
2. Piridoxina
3. Acidul pantotenic
4. Acidul ascorbic
Structura vitaminei
1. B2
2. B1
3. B6
4. B3
Denumirea chimică a vitaminei B2
1. B1
1. Acidul pantotenic 2. B6
2. Pridocsina 3. B2
3. Timina 4. B3
Denumirea chimică a vitaminei B12
4. Riboflavina
Structura vitaminei
1. Cobalamina
  2. Acidul folic
3. Acidul ascorbic
4. Biotina
Structura vitaminei
 
 

1. B1
2. B2
3. B3
4. B6
Denumirea chimică a vitaminei B3
1. Piridoxina
2. Acidul pantotenic
3. Riboflamina 1. C
4. Tiamina 2. H
Structura vitaminei 3. B12
4. B9
Denumirea chimică a vitaminei B9
1. Acidul folic
1. B6 2. Biotina
2. B1 3. Acidul ascorbic
3. B2 4. Cobalamina
4. B3
Denumirea chimică a vitaminei B6
4
Structura vitaminei 3. Acidul ascorbi
4. Cobolamina
Denumirea chimică a vitaminei P
1. Citrina
1. H 2. Timina
2. B12 3. Citrolina
3. C 4. Rutina
4. B9 Structura vitaminei
Denumirea chimică a vitaminei C  
1. Cobalamina
2. Acidul folic
3. Acidul ascorbic
4. Biotina 1. Citrulina
Structura vitaminei
2. Riboflavina
 
3. Timina
4. Rutina
Denumirea chimică a vitaminei A
1. Citrina
2. Citrolina
3. Retinol
4. Rutina
1. Acidul ascorbic Structura vitaminei
2. Cobalamina  
3. Biotina
4. Acidul folic
Denumirea chimică a vitaminei H
1. Biotina  
2. Acidul folic 1. D
3. Cobalamina 2. K
4. Acidul ascorbic 3. A
Structura vitaminei 4. C
 
Denumirea chimică a vitaminei D
1. Ubihinon
2. Calciferol
3. Tocoferol
4. Retinol
1. Biotina
2. Acidul folic

5
 4. E
Structura vitaminei Denumirea chimică a vitaminei Q
  1. Tocoferol
2. Filohinon
3. Calciferol
4. Ubihinon
Structura vitaminei
1. A
2. D
3. E
4. K 1. Q10
Denumirea chimică a vitaminei E
2. D
1. Retinol
3. A
2. Remina
4. E
3. Tocoferol
Acţiunea biologică a vitaminei A
4. Calceferol 1. Participarea în reacţiile de transaminare
Structura vitaminei
2. Participarea în reacţiile recepţiei luminii
 
3. Reglarea permiabilităţii membranelor
4. Participarea în hidroliza lipidelor
Principala valoare a vitaminei D

 
1. Accelerarea spermatogenezei
1. D 2. Inhibarea activităţii vitaminei B1
2. K 3. Menţinerea conţinutului vitaminei K
3. E 4. Reglarea coraportului Ca şi P
Funcţia principală a vitaminei E
4. A
Denumirea chimică a vitaminei K
1. Prezentarea proprietăţilor antioxidative
1. Fillohinon 2. Legarea Ca
2. Calciferol 3. Accelerarea proceselor oxidative
3. Tocoferol 4. Detoxicarea toxinelor
Funcţia principală a vitaminei K
4. Ubihinon
Structura vitaminei
1. Activarea dezvoltării organismelor
  2. Stimularea activităţii legazelor
3. Stimularea activităţii transverazilor
4. Diminuarea cantităţii protombine

 
1. D
2. K
Funcţia principală a vitaminei Q
3. A
6
1. Descompunerea piroxidei hidrogenului 2. Descompune rodapsina
2. Blocarea sistemului nervos 3. Participă la sinteza vitaminei K
3. Componenta obligatorie a lanţului 4. Inhibează activitatea enzimelor
respirator Funcţia principală a vitaminei B6
4. Stimularea dezvoltării organismelor 1. Descompune piroxidul hidrogenului
Funcţia principală a vitaminei C 2. Participă în reacţiile aminoacizilor
1. Participarea în reacţiile de oxidoreducere 3. Reacţionează cu alcoolurile
2. Forţarea activităţii enzimelor 4. Blochează respiraţia
3. Coagulare sîngelui Funcţia principală a vitaminei B12
4. Blocarea microorganismelor 1. Stimulează respiraţia
Funcţia principală a vitaminei P 2. Participă în reacţiile de oxidare
1. Forţarea activităţii enzimelor 3. Participă în reacţiile de dezaminare şi
2. Blocarea microorganismelor transaminare
3. Coagularea sîngelui 4. Participă în reacţiile de izomerizare
4. Participarea în reacţiile de oxidoreducere
Funcţia principală a vitaminei H Grupul (tema): Tema04
Benefic influenşează asupra productivităţii
1. Inhibarea activităţii enzimelor
animalelor înlăturarea
2. Participarea la reacţiile de carboxilare şi 1. Hipofizei
transcarboxilare
2. Pancreasului
3. Coagulareea sîngelui
3. Suprarenalelor
4. Descoagularea sîngelui
4. Glandelor sexuale
Funcţia principală a acidului folic
Hormonii hipotalamusului care stimulează
1. Stimularea activităţii sistemului
sinteza hormonilor se numesc
reproductiv
1. Hidrostatine
2. Inhibarea sistemului reproductiv
2. Liberine
3. Activitatea antiradicală
3. Paraststine
4. Stimularea maturizării organismelor
4. Statine
Funcţia principală a vitaminei B1
Hormonii hipotalamusului care blocheză
1. Blocarea sistemului reproductiv
sinteza hormonilor se numesc
2. Stimularea sistemului reproductiv 1. Liberine
3. Menţinerea coraportului Ca şi P 2. Statine
4. Stimularea metabolismului azotului 3. Paraststine
Funcţia principală a vitaminei B2
4. Hidrostatine
1. Participarea la reacţiile de coagulare a
Suprarenalele elimenă
sîngelui
1. Pitruitina
2. Participarea la sinteza hemoglobinei
2. Adernalina
3. Inhibarea vitaminei B1
3. Naftalina
4. Determinarea activităţii hidrolazilor
4. Insulina
Funcţia principală a vitaminei B3
Noradrenalina este hormonul glandei
1. Este determinată de funcţia coenzimei A
7
1. Pancreasului 3. Hipotalamusului
2. Suprarenalelor 4. Paraterioidă
3. Hipotalamusului Funcţia principală a calcitoninei este
4. Hipofizei reglarea nivelului în sînge
1. Ca
2. K
Glanda paraterioidă elimenă 3. P
1. Preparathormon 4. Na
2. Aparathormon Insulina este hormonul glandei
3. Antihormon 1. Sexuale
4. Parathormon 2. Tireoide
Pancreasul elimenă 3. Paraterioidă
1. Adrenalină 4. Pancreatice
2. Glucagon Funcţia principală a insulinei este reglarea
3. Triiodtironină 1. Metabolismului apei
4. Tiroxină 2. Metabolismului salin
Pancreasul elimenă 3. Metabolismului lipidelor
1. Insulină 4. Metabolismului glucidelor
2. Adrenalină Glucagonul este hormonul glandei
3. Tiroxină 1. Pancreatice
4. Triiodtironină 2. Sexuale
Glanda terioidă elimenă 3. Tireoide
1. Noradrenalin 4. Hipofizei
2. Cateholamin Funcţia principală a glucagonului este
3. Tiroxină 1. Scăderea nivelului glucidelor în sînge
4. Adrenalină 2. Sporirea nivelului glucidelor în sînge
Tiroxina este hormonul glandei 3. Scăderea nivelului lipidelor în sînge
1. Sexuale 4. Sporirea nivelului lipidelor în sînge
2. Terieoide Cateholaminele prezintă
3. Mamare 1. Glucagonul
4. Pancreatice 2. Insulina
Funcţia principală a tiroxinei 3. Noradrenalina şi adrenalina
1. Blocarea respiraţiei 4. Adrenalina şi glucagonul
2. Reglarea metabolismului proteic, glucidic Adrenalina este hormonul glandei
şi lipidic 1. Timusului
3. Stimularea activităţii enzimelor 2. Tireoide
4. Simularea activităţii glandei tireoide 3. Suprarenalelor
Calcitonina – hormonul glandei 4. Pancreatice
1. Tirioidă Funcţia principală a adrenalinei
2. Hipofizei
8
1. Dilatarea vaselor sangvine
2. Îngustarea vaselor sangvine
3. Sporirea energiei dezvoltării
4. Scăderea tensiunii arteriale
Rolul hormonilor hipofizei
1. Reglarea metabolismului
2. Controlarea activităţii glandelor secreţiei
interne
3. Blocarea impulsurilor nervoase
4. Blocarea activităţii amilaze
Hormonul tireotrop – hormonul glandei
1. Sexuale
2. Hipofizei
3. Tirioide
4. Pancreatice
Funcţia principală a glandei tireoide
1. Blocarea glandei tireoide
2. Reglarea metabolismului glucidelor
3. Controlul activităţii glandei tireoide
4. Reglarea metabolismului proteic
Hormonul adrenocorticotrop – hormonul
glandei
1. Teriode
2. Pancreatice
3. Sexuale
4. Hipofizei
Funcţia principală a hormonului
adrenocorticotrop
1. Reglarea activităţii stratului cortical a
suprarenalilor
2. Inhibarea activităţii enzimelor
3. Coordonarea activităţii stratului cerebral a
suprarenalilor
4. Reglarea funcţiei hipotalamusului
Hormonul foliculostimulator – hormonul
glandei
1. Sexuale
2. Hipofizei
3. Tirioide
4. Pancreatice
Funcţia principală a hormonului
foliculostimulator
1. Modificarea pH- ului
2. Stimularea dezvoltarea foliculelor
3. Iniţiază coagularea sîngelui
4. Participarea la procesul fecundării
Prolactina – hormonul glandei
1. Paraterioide
2. Suprarenale
3. Hipofizei
4. Tireoide
Funcţia principală a prolactinei
1. Stimularea dezvoltării organismului
2. Reglarea acumulării lipidelor
3. Activarea formării laptelui
4. Activarea hidrolazelor
Hormonul somatrotop - hormon al glandei
1. Stratului cerebral a suprarenalelor
2. Hipofizei
3. Tireoide
4. Timusului
Funcţia principală a hormonului somatrotop
1. Activează sistemul nervos
2. Stimulează dezvoltarea şi creştere a
animalelor
3. Stimulează activitatea sistemului imun
4. Inhibează dezvoltarea animalelor
Hormonul melanocidstimulator - hormonul
glandei
1. Stratului cerebral a suprarenalilor
2. Stratului scorţial a suprarenalilor
3. Hipofizei
4. Tirioide
9
Funcţia hormonului melanocidstimulator Este prezentată formula
1. Determină culoarea părului la animale  
2. Stimulează formarea laptelui
3. Stimulează creşterea părului
4. Stimulează formarea eritrocitelor
Hormonii sexuali masculini se numesc
1. Teratogeni
2. Estrogeni
3. Spermatogeni 1. ATP – ului
4. Androgeni 2. AMP – ului
3. FAD - ului
4. NAD – ului
La oxidarea biologică de la o substanţă se
Hormonii sexuali feminini se numesc transmite la alta
1. Estrogeni 1. Apa
2. Androgeni 2. Oxigenul
3. Rengeni 3. Hidrogenul
4. Ovogeni 4. Peroxidul de hidrogen
La oxidarea biologică hidrogenul se
Grupul (tema): Tema05 transmite de la o substanţă la alta pînă
În organismele animalelor reacţiile de ajunge
oxidare sunt însoţite de reacţiile 1. Aceptorul terminus
1. Compuse
2. Aceptorul principal
2. De reducere
3. Aceptorul indeferent
3. De polimerizare
4. Aceptorul iniţial
4. De dezaminare La oxidarea biologică are loc
Este prezentată formula 1. Transmiterea electronilor
2. Cedarea electronilor
3. Cedarea protonilor
4. Transferul electronilor şi restituirea
 
protonilor
1. FAD - ului
Transmiterea atomilor de hidrogen se
2. NAD – ului realizează de către
3. AMP – ului 1. Hidrolazele
4. ATP – ului 2. Oxidoreductazele
În organismele animalelor reacţiile de 3. Transferazele
reducere sunt îsoţite de
4. dehidrogenazele
1. Reacţiile simple
2. Reacţiile de oxidare
3. Reacţiile de depolimerizare
4. Reacţiile de transaminare
10
Oxidarea biologică este totalitatea reacţiilor
de
1. Depolimerizare
2. Polimerizare
3. Înlocuire
1. NAD
4. Oxido – reducerev
2. AMP
Organismele vii se aprovizionează cu
energia 3. ATP
1. Reacţiilor de oxidare 4. FAD
2. Soarelui Oxidarea biologică este conjugată cu

3. Mişcării 1. Dezaminarea reducăroare

4. Reacţiilor compuse 2. Dezaminarea oxidativă
3. Fosfolirarea reducătoare
4. Fosfolilarea oxidativă
Oxidarea biologică este totalitatea reacţiilor
Productul final al oxidării biologice este 1. Oxidative
1. Sunt corecte toate variantele 2. Reacţiilor enzimatice
2. Bioxidul de carbon 3. Reducătoare
3. Amoniacul 4. Oxido-reducătoare
4. Apa La oxidarea biologică energia se depozitează
în formă de
Conform teoriei Paladin-Viland, la oxidarea 1. Cilovaţi
biologică are loc dispărţirea de la substrat a 2. Legături hidtogene
1. Carbonului 3. Legături macroergice
2. Oxigenului 4. Flacără
3. Hidrogenului La respiraţie ca acceptor de electron este
4. Azotului 1. Carbonul
Conform teoriei Bah-Varburg, la oxidarea 2. Fosforul
biologică are loc activarea
3. Hidrogenul
1. Azotului
4. Oxigenul
2. Carbonului
Este prezentată formula
3. Oxigenului
4. Hidrogenului
Component al lanţulului respirator este
1. Carnitina
2. Coenzima Q
3. Vitamina C 1. ANP
4. Oxitocina 2. FAD
Este prezentată formula
3. NADP
 
4. ATP
11
Este prezentată formula Este prezentată formula
 

 
1. NADH
2. ATP
3. ANP  
4. FAD 1. NADPH
2. AMP
3. FADP
4. ATP
Este prezentată formula
Este prezentată formula

  1. FADPH
1. ANP 2. ATP
2. ATP 3. AMP
3. NADPH 4. NADPH
4. FAD Este prezentată formula
Este prezentată formula

  1. NADPH
1. AMP 2. FAD
2. NADPH 3. NAD
3. ATP 4. ATP
4. FADH
12
Grupul (tema): Tema06 2. Mitohondrii
Rolul principal la sinteza acizilor nucleici
3. Vacuole
aparţine
4. Nucleu
1. Molibdenului
O cantitate enormă de fosfor se conţine în
2. Cobaltului
1. Oase
3. Cuprului
2. Lapte
4. Iodului
3. Sînge
La insuficienţa în raţia animalelor a clorurii
de sodiu are loc 4. Păr
În ţesuturile animalelor prevalează
1. Secătuirea
substanţele cu fosforul
2. Respingerea organismului
1. Bivalent
3. Otrăvirea
2. Sexavalent
4. Îngrăşarea
3. Tetravalent
4. Pentavalent
Ionii substanţelor organice şi neorganice
Pentru sporirea apetitului se foloseşte sunt reprezentate prin
1. clorura de potasiu 1. Cationi şi codoni
2. clorura de sodiu 2. Anioni şi cationi
3. clorura de calciu 3. Anioni şi fotoni
4. clorura de cupru 4. Protoni şi neutroni
La trecerea impulsurilor prin fibrele Microelementele se conţin în organism mai
nervoase participă ionii puţin ca
1. Magneziului 1. 10-2
2. Fosforului 2. 10-1
3. Cobaltulului 3. 10-4
4. Sodiului 4. 10-3
Hipotermia organizmului poate fi provocată Macroelementele se conţin în organism mai
pri ingectarea ionilor mult ca
1. De magneziu 1. 10-3
2. De calciu 2. 10-4
3. De potasiu 3. 10-2
4. De cadmiu 4. 10-1
La termoreglarea organizmului participă Metabolizul salin se reglează de sistema
ionii 1. Reproductivă
1. De magneziu 2. Locomotorie
2. De calciu 3. Nervoasă
3. De cadmiu 4. Neuro-endocrină
4. De potasiu
Conjugarea oxidării şi fosforilării are loc în
1. Cromosome
13
Necesitatea substanţelor minerale pentru 1. Omnivore
animale se determină de 2. Vegetariene
1. Starea vremei 3. Toate variantele sunt corecte
2. Posibilităţile fermierului 4. Carnivore
3. Componenţa raţiei Rezervele de apă se conţin în
4. Starea fiziologică 1. Ficat
În hrană este important nu numai conţinutul 2. Intestine
substanţelor minelale, dar şi
3. Stomac
1. Sunt corecte toate variantele
4. Vezicula urinară
2. Raportul
Cantitatea de apă pătrunsă în organism este
3. Calitatea 1. Neegală
4. Digerarea lor 2. Egală
Necesitatea apei se determină de simţul
3. Mai mica de cît cantitatea apei eliminată
1. Fricii
4. Mai mare
2. Hapsîniei
Toxicitatea sărurilor este determinată de
3. Acăpărării blocarea enzimelor care conţin grupele
4. Setei 1. -OH
Apa în organism alcătuieşte circa 2. -SH
1. 3/4 din masa corporală a animalului 3. -CO
2. 4/5 4. -SS
3. 1/3 Pentru fortificarea coarjei de ou în raţia
4. 2/3 păsărilor e necesar adăugarea
Termoreglarea în organism se realizează în 1. Cromului
prezenţa 2. Potasiului
1. Termometrului 3. Manganului
2. Apei 4. Calciului
3. Hidtogenului
4. Borului
Apa liberă se conţine în
1. Egsofag
2. Limfă
3. Vizicula biliară
4. Sînge
Pentru animal este mortal pierderea apei mai
mult de cît
1. 15%
2. 25%
3. 5%
4. 10%
Mai puţină apă folosesc animalele
14