Sunteți pe pagina 1din 7

Lucrarea VI

Valoarea metrologica a voltmetrelor

1. Introducere

Scopul lucrarii este de a executa verificarile metrologice ce se impugn in cazul


voltmetrelor, direct indicatoare, de curent continuu. Pentru verificare se va utilize un voltmetru
magnetoelectric de tip M4 lucrand in domeniul de masurare (0-15 V).

Etapele verificarii:

 Verificarea conditiilor tehnice de contructie .


 Verificarea conditiilor tehnice de functionare.

2. Materiale, aparate si mijloace de masurare

Pentru verificare metrologica a voltmetrelor sunt necesare urmatoarele material, aparate


si mijloace de masurare:

 Voltmetrul de verificat;
 Voltmetrul etalon;
 Sursa reglabila de tensiune continua;
 Cronometru;
 Conductor pentru conexiuni;

3. Modul de desfasurare al lucrarii

3.1. Verificarea conditiilor tehnice de constructie

Verificarea se rezuma la un control visual si are scopul sa se stabileasca daca sunt


respectate standardele si normele de constructive, precum si aspectul si starea generala a
aparatului de verificat.

3.2. Verificarea conditiilor tehnice de functionare

Verificarea conditiilor tehnice de functionare se executa in anumite conditii de referinta


prin metode si mijloace specific de laborator.

Conditiile de referinta:

 Temperature ambianta 20±2ºC


Lucrarea VI

 Aparatul in pozitia mentionata pe cadran ±1 ºC


 Campul magnetic terestru orientat oricum
 Lipsa oricarei influente magnetice exterioare
 Component alternative in curent continuu de la 0 la ± 3%

Veriricarea implca doua etape principale:

a) Determinari experimentale prin masurari si observari vizuale;

a.1. Verificarea timpului de stabilire t s a indicatorului aparatului de verificat pe un reper


2
situate la din lungimea scarii.
3
a.2. Determinarea frecarilor care apar intre piesele mobile si cele fixe ale instrumentului.
a.3. Determinarea deviatiei remanente a acului.
a.4.Verificarea echilibrarii mecanice a sistemului mobil al aparatului.
a.5. Verificarea rezistentei de izolatie intre totalitatea pieselor aflate sub tensiune si cutia
aparatului.
a.6. Determinarea erorilor de masurare

b) Prelucrarea datelor informationale de masurare si compararea lor cu caracteristicile


nominale;

b.1. Determinarea dferentelor de valori masurate datorita frecarilor

U → e −U ← e

U → e /U ←e = valoarea indicata de aparatul etalon in dreptul unui reper cifrat la cresterea marimii
de masurat/ la scaderea lui

Se selecteaza valoarea cea mai mare si se trece in table.

b.2. Calculul deviatiei remanente admisibile

C∙L
d adm= [mm]
100

C= indicele de clasa al aparatului de verificat (C=2.5)

L= lungimea scarii gradate in mm (L=58)

b.3. Calculul erorilor de masurare

Erorile se pot exprima astfel:


Lucrarea VI

 In procente din maximul intervalului de masurare daca indicele de clasa este inscriptionat
prin simbolul 2.5
U m −U e
∆ α= ∙100 [%]
U max

U m = valoarea indicata de aparatul de verificat

U e = valoarea indicata de aparatul etalon

U max = valoarea maxima pe care o poate masura aparatul de verificat (=15V)

Eroarea absoluta maxima va fi data de relatia:


∆ α ∙U max
Ԑ r= [V ]
100

 In procente din lungimea scarii gradate daca indicele de clasa este inscriptionat 2.5:
∆ l(U ¿ ¿ m−U e )
∆ α= ∙ 100[% ]¿
∆ x ∙L
∆ l= distanta dintre cele mai apropiate repere de pe o parte si de alta a reperului care se
verifica
L= lungimea scarii gradate
∆ x= valoarea marimii masurate de aparat corespunzatoare intervalului dintre cele doua
repere aflate la distanta ∆ l
 In procente din valoarea conventional adevarata daca indicele de clasa este inscriptionat
prin simbolul 2.5
U −U e
∆ α= m ∙100 [%]
Ue
b.4. Calculul erorii absolute maxime tolerate a aparatului de verificat
c ∙U max
Ԑ r= [V ]
t
100
c= indicele de clasa
U max = maximul intervalului de masurare
Lucrarea VI

4. Tabele de rezultate si concluzii

Aparatul de verificat:
Tipul: Seria: Clasa de precizie: Repere Pozitia de Lungimea scalei
M4 2.5 cifrate: lucru: gradate:
STAS 4540- 0; 5; 10; ┴ L= 58mm
61 15;
Conditiile verificate:
Conditiile Timpul de Frecarile Deviatia remanenta Rezistenta de
tehnice de stabilire izolatie
constructi Masura Admis Masurat Eroarea Masurat De Admisa Masurat Admisa
e t e absolut a echilibru (d ¿¿ adm)¿
a
( ts ¿ a ← e )¿ (d)
(U ¿ ¿ → e−U (d ¿¿ 0)¿ (R) ( R¿¿ ad )¿
max tolerate
(Ԑ ¿ ¿ r t )¿
s s V V mm mm mm MΩ MΩ
Eventuale 4. 60
observatii:
ADMIS/ ADMIS/ ADMIS/ ADMIS/ RESPINS ADMIS/
RESPINS RESPINS RESPINS RESPINS
Erorile aparatului de verificat:
Eroarea relativa tolerate ( % Eroarea absoluta v
∆ α ¿ tolerata tolerate ¿ ¿)
Indicatii Indicatiile Diferent Erorile Erorile relative Concluzia (ADMIS sau
aparat aparatului de a absolute RESPINS)
etalon verificat datorita
Um La La frecarilo U m −U → Uem −U ← e∆ α ← ∆ α→
crestere scadere r
U→e U←e U → e −U ← e ¿
V V V V V V % %
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
4.5
5
5.5
Lucrarea VI

6
6.5

Soluții alternative de măsurare a tensiunii în circuite electrice

1. Unități de măsură pentru tensiunea electrică

Unitatea de măsură a tensiunii electrice în SI este voltul.

W W∗s J N∗m kg∗m 2


[ U ] =1 V = = = = =
A A∗s C A∗s A∗s3

L
U=
Q

unde:

 U - tensiune electromotoare;
 L - lucrul forței electrice;
 Q - sarcina electrică.
 Sau într-un circuit, tensiunea se mai poate afla și după formula:

U=I×R

 U - tensiune
 I - intensitatea
 R - rezistenta

2. Metode de măsurare a tensiunii electrice

Principalele metode electrice de măsurare sunt:

 indirectă (valoarea măsurată se obţine prin calcul pe baza unei relaţii care o defineşte în
funcţie de alte mărimi ce se măsoară);
 de rezonanţă (utilizează starea de rezonanţă a unor circuite);
 directă (valoarea măsurată se obţine nemijlocit prin utilizarea unui singur aparat);
 directă cu substituţie (implică două măsurări succesive, mărimea de măsurat fiind
înlocuită cu o mărime reglabilă, de aceeaşi natură şi cunoscută cu precizie superioară,
care să aibă acelaşi efect asupra aparatului de măsurare);
 de punte (utilizează o punte de măsurare);
Lucrarea VI

 de punte cu substituţie (implică două măsurări de punte succesive, mărimea de măsurat


fiind înlocuită cu o mărime de aceeaşi natură, de precizie, cu valoare foarte apropiată,
astfel încât efectul asupra elementelor punţii să fie acelaşi);
 de compensare (utilizează un circuit de măsurare în care două mărimi active produc
efecte de sens opus şi prin reglarea uneia efectele se anulează);
 de compensare cu substituţie (implică două măsurări de compensare succesive).

3. Mijloace de măsurare a tensiunii electrice exemple, comentarii

Tensiunea electrica se măsoară prin metode directe, cu aparate indicatoare numite, în


tehnică, voltmetre. Voltmetrul este un aparat electric de măsură folosit pentru măsurarea
mărimilor tensiune electrică sau diferența de potențial electric dintre două puncte ale unor
circuite electrice.

Voltmetrele clasice sunt compuse din dispozitive de măsură propriu-zise, alături de care
pentru extinderea domeniului de măsură sau/și divizarea în game de măsură sunt incluse în
construcție rezistențe adiționale și divizoare de tensiune.

Tipuri de voltmetre:

∟Dupa felul indicatiei, voltmetrele electronice pot fi:

 voltmetrele electronice analogice

 voltmetrele digitale
Lucrarea VI

∟Dupa felul curentului, se deosebesc:

voltmetre electronice de curent continuu

voltmetre electronice de curent alternativ

voltmetre electronice de curent continuu si alternativ

Dupa componentele electronice folosite, pot fi:

voltmetre electronice cu diode;

voltmetre electronice cu tranzistoare;

voltmetre electronice cu tuburi electronice;

voltmetre electronice cu circuite integrate.

Dupa valoarea tensiunii masurate, se deosebesc:

voltmetre electronice 1V- zeci de kilovolti);

milivoltmetre electronice (mV- sute de volti);

microvoltmetre electronice (μV- sute de volti);

nanometre electronice (nV- sute de volti).

S-ar putea să vă placă și