Jurnalul elevului

WW DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR PENTRU VIAȚĂ

W.
JA
RO
MA
N IA.
RO
N
OR

Economia noastră
G
WW
W.
JA
RO
MA
N IA.
OR
G
 G
OR
Economia noastră

IA.
Jurnalul elevului

N
MA
RO
JA
W.
WW
 G
Misiunea Junior Achievement este să inspire şi să pregătească tânăra generaţie pentru
a reuşi în carieră și viață, prin încurajarea iniţiativei, profesionalismului şi dezvoltării unor

OR
competenţe esenţiale pentru viaţă.

IA.
Junior Achievement România, organizaţie nonprofit (înfiinţată în 1993), parte a JA Worldwide® SUA (înfiinţată în 1918) şi a
JA Europe (înfiinţată în 1967), derulează în şcolile din România programe de educaţie economică, antreprenorială, financiară şi
de orientare profesională, într-una dintre formele:
• curriculum la decizia şcolii
• dirigenţie/consiliere

N
• extracurricular/cerc
• şcoală după şcoalăMA
Programele internaționale Junior Achievement (JA) în România sunt implementate în parteneriat cu
Ministerul Educației Naționale conform protocolului 10184/14.05.2013, iar kiturile JA (manuale,
ghiduri pentru profesori și voluntari, fișe pentru activități) au acordul MEN în vederea utilizării la clasă,
conform Notei MEN nr. 3637/11.10.2017 și anexei acesteia.
RO
JA

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

JUNIOR ACHIEVEMENT ROMÂNIA (Bucureşti)
Economia noastră: Jurnalul elevului / JA Romania. - Bucureşti : Bizzkit, 2017
ISBN 978-606-8942-13-1
W.

37
330

Titlu original: Primary Programme: Our Nation

WW

Copyright © 2017 Junior Achievement România, pentru versiunea în limba română

© Junior Achievement – Young Enterprise® UK. All rights reserved.

Niciun paragraf din această publicaţie şi nicio parte din acest text nu pot fi reproduse sau transmise în nicio altă formă, prin niciun alt mijloc, electronic sau mecanic, incluzând fotocopierea,
înregistrarea, păstrarea într-o bază de date sau în alt mod, cu excepţia cursurilor desfăşurate ca parte a programelor JA sau cu permisiunea editorului.
Lecţia 1

G
Care este ideea ta genială?

OR
Activitatea 1
Noi produse, noi metode de a face afaceri: doamna C.J. Walker
Sarah Breedlove, cunoscută mai bine sub numele de doamna C.J. Walker, a suferit
în viaţă pierderi şi a întâmpinat greutăţi încă de la o vârstă fragedă. Ambii părinţi
au murit când ea avea 7 ani, iar după ce a fost trimisă să locuiască la diferite rude, a

IA.
devenit menajeră la vârsta de 10 ani. Până la vârsta de 16 ani s-a căsătorit, a născut
un copil şi a rămas văduvă. Străduindu-se să reuşească în viaţă, şi-a găsit diverse
locuri de muncă, în scopul de a-şi întreţine familia.
Stresul cauzat de tot ceea ce i se întâmplase până atunci i-a provocat căderea
părului. A încercat câteva produse de îngrijire a părului, dar nimic nu părea să funcţioneze. În final,
după multe experimente, a inventat un fortifiant pentru păr care a dat rezultate. Văzând succesul

N
său cu acest produs, l-a testat pe prieteni, care, de asemenea, au fost mulţumiţi de rezultate. A con-
statat că existau foarte puţine produse pentru păr şi înfrumuseţare destinate femeilor afroameri-
cane. Astfel, în 1905, cu doar 2 dolari în portofel, s-a mutat din nou, dar de această dată în Denver,
MA
Colorado, şi a început să-şi dezvolte ideea de afacere.
S-a căsătorit cu C.J. Walker, cel care a ajutat-o să deschidă firma „C.J. Walker”. Au creat creme, uleiuri,
şampoane şi piepteni speciali şi s-au străduit să facă produsul vandabil într-un mod cât mai explicit
pentru clienţi. Au început să vândă produsele direct clienţilor, călătorind prin Statele Unite ale Ame­
ricii, America Latină şi Caraibe, în vremea când existau foarte puţine maşini sau şosele. Era dificil
să găseşti cumpărători, dar doamna Walker a fost perseverentă. În drumul său, a auzit direct de la
clienţi care sunt dorinţele acestora şi a continuat să extindă produsele de îngrijire a părului pentru
RO

femei.
Doamna Walker nu s-a mulţumit doar să vândă produse
clienţilor săi. Ea a găsit şi o metodă de a le oferi locuri de
muncă. În 1908, a înfiinţat un centru de instruire a femei-
lor care să-i vândă produsele, iar în 1910, mai mult de
1.000 de agenţi de vânzări lucrau pentru ea. Mutându-şi
operaţiunile afacerii din nou, doamna Walker şi-a stabilit
JA

sediul central la Indianapolis, Indiana, şi s-a concentrat pe

extinderea activităţii companiei pe piaţa produselor pen-
tru păr şi înfrumuseţare. După nouă ani de la data când a
pornit la drum, cu doar 2 dolari în buzunar, era milionară şi
reprezenta un exemplu de urmat pentru multe femei care
W.

nu îndrăzniseră niciodată să viseze la posibilităţile de afaceri

care le sunt acum disponibile.
• În afară de crearea produselor pentru îngrijirea
părului şi înfrumuseţare, descrie cel puţin două
idei de afaceri pe care doamna C.J. Walker le-a fo-
losit pentru a-şi dezvolta afacerea.
WW

• Cum a determinat-o pe doamna C.J. Walker

situaţia în care se afla să devină antreprenor?

3
 G
Activitatea 2

OR
Intervievează un adult
• Cunoşti vreun antreprenor? Ce aspecte îi plac sau îi dis-
plac în legătură cu acest statut?
• Cum ai putea şti dacă dispui de abilitatea de a fi antre-
prenor?
• Ce face provocator rolul de antreprenor?

IA.
Activitatea 3
În primii cinci ani de producţie, au fost vândute 100 de milioane de MP3-playere, fapt care l-a trans-
format în cel mai rapid vândut dispozitiv din istorie. În 2007, au fost vândute mai mult de 80 de
milioane de smartphone-uri, capabile să redea muzică şi imagini video.

N
Informaţiile de mai jos arată cât timp a durat până când fiecare dintre aceste produse foarte popu-
lare a ajuns la 50 de milioane de utilizatori.
Radio 38 de ani
Telefon
MA 34 de ani
Televizor 13 ani
Internet 4 ani
RO

Află cât timp a durat pentru ca următoarele inovaţii şi produse noi să ajungă la 50 de milioane de uti-
lizatori: frigider, laptop, cuptor cu microunde şi console pentru jocuri. Comunică în clasă rezultatele
cercetării tale. Ce reflectă acestea referitor la consumatori şi cât de rapid pot ajunge informaţiile la
potenţialii cumpărători?
JA

Activitatea 4
Citeşte informaţiile prezentate mai jos şi analizează graficul pentru a răspunde la întrebările din
această activitate. Poţi folosi internetul sau biblioteca pentru a căuta informaţii despre brevete.
W.

În cadrul procesului de dezvoltare a unui produs, inventatorul şi antreprenorul nu sunt mereu una
şi aceeaşi persoană. Inventatorii creează un produs sau un proces, dar ei pot decide să nu participe
la lansarea acestuia pe piaţă. Un antreprenor poate inventa un produs sau un proces, sau poate
colabora cu un inventator pentru a crea o invenţie. Odată ce un inventator creează un produs sau
un proces, ar trebui să îl protejeze din punct de vedere legal pentru a se asigura că acesta nu va fi
copiat de altcineva.
WW

Un brevet este un titlu legal care protejează o invenţie pentru a nu fi copiată, pentru o perioadă
limitată de timp. Brevetele sunt făcute publice pentru ca oamenii să poată şti ce produse au fost in-
ventate. În România, brevetele sunt acordate de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM).

4
 G
• Activitatea antreprenorială se întâlneşte doar în Statele Unite?
• Cum pot antreprenorii din România să concureze cu alţi antreprenori de pe glob?

OR
• Cum s-a dezvoltat tipul şi numărul inventatorilor din România, comparativ cu statele din
restul lumii?
Studiază graficul de mai jos şi compară brevetele eliberate în 2005 de către Oficiul European pentru
Brevete cu cele eliberate de către Oficiul American pentru Brevete şi Mărci Înregistrate, pentru a
răspunde la întrebările care urmează:

Procentajul brevetelor acordate

IA.
Procentajul brevetelor acordate de către
Oficiul European pentru Brevete
Ţara 2005
Statele Unite 26%

N
Japonia 17,9%
Germania MA 17,8%
Franţa 6,5%
Marea Britanie 4%

Procentajul brevetelor acordate de către

Oficiul American pentru Brevete şi Mărci Înregistrate
Ţara 2005
RO

Statele Unite 53,2%

Japonia 18,4%
Germania 5,3%
Coreea 4,4%
JA

China 4,3%
Sursa: Baza de date a brevetelor OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică), iunie 2007

• Care este ţara care a primit cele mai multe brevete de la Oficiul European pentru Brevete?
Dar de la cel din Statele Unite? Ce procentaj a primit acea ţară?
W.

• Japonia a primit un procentaj aproape egal de brevete de la Biroul European de Brevete şi

de la Oficiul American pentru Brevete şi Mărci Înregistrate. Adevărat sau fals?
• Ce procentaj de brevete a primit Germania din partea Oficiului American pentru Brevete şi
Mărci Înregistrate?
WW

5
 G
60% Procentaj Brevete acordate de către
Oficiul European pentru Brevete

OR
50% Procentaj Brevete acordate de către
Oficiul American pentru Brevete şi
Mărci Înregistrate
40%

IA.
30%

20%

N
10%
MA
0% Statele Unite Germania Japonia Franţa Marea Coreea China
Britanie
RO

Termeni-cheie
Antreprenor Companie
Persoană care iniţiază pe cont propriu o Sistem care le permite oamenilor să facă
aface­re, în speranţa câştigării unui profit. alegeri libere în cadrul rolurilor lor economice.
JA

Antreprenoriat Inventator
Imaginaţia, gândirea inovatoare şi abilităţile Persoană care creează şi produce un bun/
ma­na­geriale necesare pentru a iniţia şi dez- articol pentru prima dată, utilizându-şi
volta o afacere. imaginaţia, gândirea şi capacitatea de ex-
perimentare.
W.

Brevet
Titlu legal care protejează o invenţie pentru Profit
a nu fi copiată, pentru o perioadă limitată de Suma de bani rămasă după ce au fost achi-
timp. tate toate cheltuielile aferente afacerii.
Bunuri Serviciu
WW

Articole/produse care pot fi cumpărate şi vân- Munca depusă în favoarea altor persoane.
dute.

6
Lecţie suplimentară

G
Organizarea afacerii

OR
Avantaje Dezavantaje
Întreprindere individuală: Iei toate deciziile. Plăteşti toate facturile (datoriile).
Afacere deţinută şi operată Eşti propriul şef. Îţi revin toate Trebuie să furnizezi întregul ca­
de o singură persoană, care profiturile. pital şi aptitudinile necesare în
este numită asociat unic. afacere.

IA.
Dacă afacerea dă faliment, vei
pierde toţi banii.
Parteneriat: Partenerii pot avea mai multe idei Dacă viziunea partenerilor asu­
Afacere deţinu­tă şi operată şi aptitudini împreună. Partene­rii pra luării de decizii nu cores­
de două sau mai multe per- împart riscurile. Împreună plă­ punde, parteneriatul nu va func­

N
soane, numite parteneri. tesc toate facturile. ţiona.
Partenerii pot mări capitalul afa­ Sunt greu de găsit parteneri care
ce­rii pentru a câştiga un profit să dispună de finanţele şi aptitu-
mai mare. dinile necesare în afacere.
MA Dacă afacerea dă faliment, parte­
nerii îşi pot pierde banii.
Corporaţie: Profitul şi riscurile sunt împărţite Înfiinţarea corporaţiilor este cos-
Afacere deţinută de acţio­ între proprietarii afacerii, numiţi tisitoare.
nari. şi acţionari. Corporaţiile au un consiliu direc-
O corporaţie se poate extinde tor care ia toate deciziile şi face
RO

prin vânzarea de acţiuni. angajările.

O corporaţie poate angaja mana­ Corporaţiile trebuie să se supună
geri cu aptitudinile necesare afa­ anumitor legi speciale, care îi pro­
cerii respective. tejează pe acţionari/proprie­tari.
Când corporaţia dă faliment,
pro­prie­tarii pierd doar valoarea
in­vestiţiei corporaţiei în acţiuni.
JA
W.

Termeni-cheie
Acţionari Corporaţie
Persoane care deţin acţiuni în cadrul unei Afacere deţinută de acţionari.
WW

companii.
Parteneriat
Acţiuni Afacere deţinută şi operată de două sau mai
Componente ale dreptului de proprietate multe persoane.
asupra unei corporaţii.

7
 Lecţia 2

G
Ce este o resursă?

OR
Jocul Conectează-te
Obiectiv:
Să fii Tehnofil, elevul cu cele mai multe puncte la sfârşitul jocului.

IA.
Instrucţiuni:
1. Alege o persoană (un arbitru) care să ţină evidenţa scorului pe fişa alăturată.

2. Fiecare jucător dă cu zarul. Jucătorul cu numărul cel mai mare începe jocul printr-o nouă
aruncare a zarului şi face prima mutare. Jocul continuă în sensul acelor de ceasornic.

N
3. Fiecare jucător plasează un jeton în spaţiul de start de pe planşa de joc. Suprapune carto-
naşele jocului Conectează-te în spaţiul indicat.

4. La fiecare aruncare a zarului, jucătorul mută jetonul urmărind instrucțiunile.

Există trei tipuri de spaţii:
MA
Spaţiile tehnofilului/tehnofobului: Atunci când ajunge în spaţiul tehnofilului/tehnofo­
bului, jucătorul citeşte situaţia/scenariul şi urmează instrucţiunile. După ce jucătorul mută
jetonul o dată, rândul său ia sfârşit.

Spaţiile Conectează-te: Atunci când ajunge în spaţiul Conectează-te, un alt elev decât jucă-
torul actual ia un cartonaş de joc Conectează-te de la suprafaţa teancului şi citeşte cu voce
RO

tare situaţia/scenariul. Fiecare cartonaş conţine întrebări în legătură cu resursele necesare.

Dacă se răspunde corect la întrebare, arbitrul adună punctele atribuite la scorul jucătorului
pe foaia de punctaj şi astfel rândul său în joc ia sfârşit. Punctele sunt adunate doar pentru
răspunsurile corecte.

Spaţiul liber: Atunci când ajunge într-un spaţiu care conţine o imagine tehnologică, nu
mai este permisă nicio altă mutare, rândul jucătorului luând sfârşit.
JA

5. Atunci când toţi jucătorii ajung în spaţiul Tehnofil/Final de pe planşa de joc, cel care are cele
mai multe puncte câştigă. Jocul durează aproximativ 20 de minute. Dacă timpul expiră,
jucătorul care a acumulat cele mai multe puncte va câştiga.
W.
WW

8
 G
Foaie de punctaj pentru jocul Conectează-te

Jucătorul 1 Jucătorul 2 Jucătorul 3 Jucătorul 4 Jucătorul 5

OR
N IA.
MA
RO
JA
W.
WW

Punctaj total: Punctaj total: Punctaj total: Punctaj total: Punctaj total:

9
 G
Activitatea 1

OR
Primul ajutor pentru Gators: Dr. Robert Cade
Atunci când Robert Cade şi-a finalizat studiile medicale pentru a deveni doctor, nu
şi-a imaginat niciodată că munca sa îl va conduce la descoperirea celei mai bine
vândute băuturi pentru sportivi, Gatorade. Pregătirea sa în medicină internă şi boli
de rinichi, alături de curiozitatea sa, l-au îndemnat să caute o soluţie la o problemă
cu care se confruntă sportivii de pretutindeni.
În anii 1960, doctorul Cade era cercetător medical la Universitatea din Florida. Spe-

IA.
cializarea sa era nefrologia, ceea ce înseamnă că studia modul în care funcţionează
rinichii şi felul în care aceştia influenţează alte organe şi procese ale corpului. La acel moment, era
cunoscut faptul că omul are nevoie de multă apă în timpul desfăşurării activităţilor fizice. Dar antre­
norul de fotbal de la universitate era îngrijorat pentru că i se părea că apa nu era suficientă pentru
a-i menţine pe jucătorii săi sănătoşi şi capabili să se antreneze în clima fierbinte din Florida. Medicul

N
echipei l-a contactat pe doctorul Cade pentru a-l întreba dacă are vreo sugestie.
Doctorul Cade şi echipa sa de cercetători au făcut experimente pentru a determina ce se întâmplă
cu organismul unui sportiv în timpul antrenamentelor. Ei au descoperit că atunci când sportivii
pierdeau lichide transpirând, ei suportau şi modificări ale temperaturii corpului şi ale presiunii sân-
MA
gelui. Aceste modificări pot cauza probleme grave şi chiar moartea. Pentru a înlocui elementele eli-
minate din corp pe durata antrenamentului, echipa de cercetători a creat o băutură care să readucă
rapid aceste fluide, săruri şi minerale în corpul sportivilor.
În timp ce testau formula pentru a vedea dacă ar funcţiona din punct de vedere ştiinţific, ei trebuiau
să creeze în acelaşi timp o băutură care să aibă gust bun, astfel încât sportivii să îşi dorească să o
consume.
RO

După multe testări ale gustului, o combinaţie de za-

hăr, apă, sodiu, potasiu, fosfat şi suc de lămâie a deve-
nit Gatorade, numele provenind de la mascota echipei
din Florida, Gator. Doctorul Cade a solicitat un brevet
pentru Gatorade şi, în cele din urmă, a lucrat alături de
compania Stokely-Van Camp pentru a produce şi a co-
mercializa băutura.
JA

Pe măsură ce echipa de fotbal din Florida a început să câştige meciuri naţionale, s-a lansat zvonul
că arma lor secretă era Gatorade Thirst Quencher („care stinge setea”). Băutura cu nume ciudat a
devenit brusc şi mai populară când milioane de telespectatori au văzut că echipa de fotbal New
York Giants a iniţiat tradiţia turnării unui recipient de Gatorade pe antrenor după câştigarea Super
Bowl XXI, în 1987.
W.

Chiar şi după succesul său cu Gatorade, doctorul Cade a continuat să facă cercetări asupra bolilor de
rinichi şi de ficat, precum şi asupra faptului că o dietă bună poate ajuta pacienţii cu boli mintale. Pe
lângă faimoasa băutură, el a creat şi alte produse pentru sportivi, pentru a-i ajuta să se recupereze
după antrenamente.
Răspunde la următoarele întrebări pe baza a ceea ce ai învăţat citind textul de mai sus.
• Cum ai explica legătura dintre un om de ştiinţă şi problema unei echipe de fotbal?
WW

• Următorul fragment este din textul Gatorade: „În timp ce testau formula pentru a vedea
dacă ar funcţiona din punct de vedere ştiinţific, ei trebuiau să creeze în acelaşi timp o bău-
tură care să aibă gust bun, astfel încât sportivii să îşi dorească să o consume.”
La ce se referă sintagma „a funcţiona din punct de vedere ştiinţific”, folosită în fraza de mai
sus?

10
 G
• Cum a transformat dr. Cade formula sa de laborator într-o băutură pe care să o poţi cumpă-
ra din magazin?
• Să le povesteşti consumatorilor despre produse este o parte importantă a marketingului.

OR
Ce este unic la modul în care consumatorii au aflat despre acest produs?

Activitatea 2
Intervievează un adult
Alege un membru al familiei sau o cunoştinţă pentru a o inter-

IA.
vieva în legătură cu efectele tehnologiei. Pune-i întrebările de
mai jos şi scrie un scurt raport despre ceea ce ai aflat în urma
interviului:
• Care a fost cea mai interesantă invenţie despre care şti-
aţi când eraţi de vârsta mea?
• Ce tehnologie credeţi că a schimbat foarte mult stilul de

N
viaţă actual, faţă de cel de pe vremea când eraţi de vâr-
sta mea? De ce?
• Cum utilizaţi tehnologia la serviciu şi în viaţa dumnea­voastră cotidiană?
MA
• Există o invenţie tehnică pe care aţi dori să o vedeţi dezvoltată şi care ar fi utilă sau distrac-
tivă pentru dumneavoastră? Vă rog să o descrieţi.
• V-aţi descrie ca fiind o persoană tehnofobă sau tehnofilă? De ce?
• Există resurse de capital sau naturale care sunt importante pentru meseria dumnea­voastră?

Termeni-cheie
RO

Cost de oportunitate Resurse umane

Valoarea celei mai bune alternative la care se Oamenii care fac munca necesară pentru
renunţă atunci când se face o alegere. func­ţionarea unei companii.
Deficit Tehnofili
Situaţie în care oamenii nu pot avea tot ceea Oameni care se simt bine lucrând cu echi-
JA

ce îşi doresc din cauza resurselor limitate. pamentele noi şi se adaptează foarte uşor la
Resursă acestea.
Lucru de valoare care satisface o nevoie. Tehnofobi
Resurse de capital Oameni care evită să încerce utilizarea noilor
echipamente tehnologice.
Clădiri, unelte şi echipamente care sunt utili-
W.

zate pentru a produce bunuri sau servicii. Tehnologie

Utilizarea instalaţiilor, a echipamentelor şi/
Resurse naturale sau a proceselor pentru a realiza un produs.
Lucruri care există în mod natural, precum
aerul, apa, mineralele sau copacii.
WW

11
 Lecţia 3

G
Joburi diferite

OR
Activitatea 1
Uite, maşina mea cântă: Paul Galvin
Primii fabricanţi de maşini nici nu şi-au imaginat că şoferii şi pasagerii ar dori să se
distreze ascultând muzică sau vizionând filme în timp ce merg cu maşina. La urma

IA.
urmei, condusul maşinii era periculos. Cauciucurile trebuiau schimbate după câţiva
kilometri, drumurile neasfaltate ofereau doar călătorii cu hopuri şi mulţi şoferi deru-
taţi erau nevoiţi să se descurce fără indicatoare rutiere. Însă în anii ‘20, când fabricile
produceau deja milioane de maşini pe bandă rulantă, Paul Galvin, un om de afaceri
din Chicago, a decis că radiourile s-ar potrivi foarte bine în maşini.
Instalarea radioului într-o maşină a fost simplă. Problema era că antena capta zgomotul motorului,

N
acoperind muzica de la radio. După testarea a diferite modalităţi de a îmbunătăţi calitatea sunetu-
lui, Galvin a rezolvat problema. El a descoperit că izolarea cablurilor cu cauciuc blochează zgomotul,
astfel încât muzica să poată fi auzită. Noua sa afacere cu radiouri a fost numită Motorola, îmbinând
MA
mişcarea (motor) cu sunetul (ola).
În anii ‘60, au fost aduse multe îmbunătăţiri radiourilor pentru maşini. Casetofoanele stereo pentru
casete cu 8 piste au fost inventate şi instalate în maşinile de lux. Casetele voluminoase, cam de mă-
rimea a patru carcase de CD-uri puse una peste alta, creau multe probleme. De multe ori, banda se
prindea în casetofon, rupându-se, iar caseta era împinsă afară. În scurt timp au fost introduse casete
audio mai mici, de către compania Philips, care avea sediul în Olanda. Acestea au fost foarte populare
până când Sony din Japonia şi compania Philips au introdus pe piaţă CD-ul, în 1980. Tehnologiile noi
RO

pentru boxe, unităţile de sunet pentru bord şi amplificatoarele au sporit vânzările echipamentelor
audio pentru maşini. În acelaşi timp, a continuat şi îmbunătăţirea tehnologiei CD-urilor.
Astăzi, cele mai noi sisteme de divertisment pentru maşini includ dispozitive care conectează
MP3-playerele la sistemul audio, ecrane video pe care pot fi vizualizate DVD-uri sau canale TV şi
ecrane de navigare cu GPS (sisteme de poziţionare globală) care oferă şoferilor hărţi şi instrucţiuni.
În timp ce pasagerii ascultă muzică, vizionează un film, joacă un joc video sau caută traseul potri-
vit, pot să se şi relaxeze, fiindcă sistemele electronice de securitate sofisticate protejează maşina şi
JA

echipamentul electronic împotriva furturilor.

• Ce aptitudini le sunt necesare celor care inventează produse noi?
• Dă exemple de tipuri de afaceri sau companii care ar fi interesate să angajeze persoane care
creează produse noi sau metode noi de a face anumite lucruri.
W.

Activitatea 2
Testează-ţi abilităţile
În 2020, un om de ştiinţă va inventa un panou solar mai eficient, care va absorbi lumina solară pen-
tru a furniza energie locuinţelor. Acest panou va face ca utilizarea energiei solare să fie mai ieftină
WW

decât electricitatea. Dacă pentru electricitate, consumatorii plăteau 240 de lei pe lună şi utilizarea
energiei de origine solară costă doar 125 de lei pe lună, care este suma economisită de consumatori
în fiecare lună, prin utilizarea energiei solare?

12
 G
Dacă instalarea noilor panouri solare costă 1.840 lei, în câte luni vor fi acestea plătite din fondul
economiilor realizate de pe urma utilizării acestei forme de energie, mai puţin costisitoare?

OR
Activitatea 3
Alege unul dintre subiectele următoare şi scrie un paragraf pentru a completa ideea:
• Când mă gândesc la tipul de activitate pe care mi-ar plăcea să o derulez în viitor, mă gân-
desc la: ...
• Printre lucrurile pe care le învăţ astăzi la şcoală şi care mă vor ajuta să mă pregătesc pentru

IA.
viitoarea carieră se numără: ...
• Dacă ar trebui să explic altcuiva motivul pentru care abilităţile ştiinţifice, matematice şi teh-
nice sunt importante pentru viitoarele joburi, aş spune că: ...
• Mi-aş dori cu adevărat să învăţ mai multe despre cum se practică o meserie observând o
persoană care lucrează ca: ...
• Abilităţile pentru job foarte căutate şi a căror importanţă este în creştere trebuie deprinse

N
pentru că: ...

Activitatea 4 MA
Testează o ipoteză sau o presupunere alegând o problemă şi urmând paşii metodei ştiinţifice
pentru a o rezolva.
1. Defineşte problema.
2. Formulează o ipoteză sau o soluţie posibilă.
3. Creează teste pentru a verifica dacă ipoteza este corectă.
4. Aplică testele şi adună datele.
5. Analizează datele şi formulează o concluzie.
RO

Termeni-cheie
Abilităţi din matematică şi ştiinţă pentru a crea pro-
duse mai bune, inginerii construiesc proto-
JA

Talentele sau aptitudinile unei persoane.

tipuri sau modele spre a fi testate și a vedea
Cerere dacă funcţionează.
Cantitatea dintr-un anumit bun/serviciu pe
care consumatorii doresc şi pot să o cumpere. Ipoteză
Presupunere formulată spre a fi testată din
Comunicare
W.

punctul de vedere al acurateţei.

Schimburi scrise sau verbale între oameni, în
vederea transferului de informaţii. Ofertă
Cantitatea dintr-un bun/serviciu pe care
Inginerie producătorii doresc şi pot să o vândă la
Metode prin care, utilizând concepte de bază preţuri diferite la un moment dat.
WW

13
 Lecţia 4

G
Abilităţi variate

OR
Abilităţile din Curriculum Vitae
Bifează căsuţa din coloana corectă în cazul în care trăsătura sau abilitatea este una pe care o ai, una
pe care nu o ai în prezent sau una pe care ai dori să o capeţi în viitor.

Caracteristici personale Da Nu Intenţionez să o capăt

IA.
Sunt demn(ă) de încredere. p p p

Sunt punctual(ă). p p p

Sunt capabil(ă) să lucrez pe cont propriu p p p

(nesupravegheat/ă).

N
Sunt comunicativ/(ă) p p p

Termin munca în termenele stabilite. p p p

MA
Sunt organizat(ă). p p p

Sunt creativ(ă). p p p

Abilităţi

Pot să mă adaptez ușor la un mediu nou. p p p

RO

Știu să cooperez atunci când lucrez cu alţii în p p p

echipă.

Folosesc computerul pentru rapoartele scrise. p p p

Folosesc computerul pentru cercetare. p p p

JA

Îmi place să rezolv probleme. p p p

Folosesc gândirea creativă pentru a găsi soluții p p p

inovatoare.

Cunosc o limbă străină. p p p

W.

Ştiu cum să fac un experiment ştiinţific. p p p

Pot recunoaşte modelele repetate. p p p

Îmi place să interpretez desene, grafice, tabele p p p

WW

şi diagrame.

Îmi place să confecţionez lucruri pe care le văd p p p

într-un desen.

Ştiu să folosesc e-mailul. p p p

14
 G
CV-ul personal
Poţi trece un job pe care ţi-ar plăcea să îl ai când vei fi mai mare. Include abilităţile sau educaţia de

OR
care crezi că ai avea nevoie pentru acel job.
Nume: ___________________________________________________________________________
Adresă:__________________________________________________________________________
Oraş, ţară: ________________________________________________________________________
Cod poştal: _______________________________________________________________________

IA.
Număr de telefon: _________________________________________________________________
Obiective:________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

N
Educaţie: ________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Abilităţi: _________________________________________________________________________
MA
________________________________________________________________________________
Experienţă de voluntariat: ___________________________________________________________
________________________________________________________________________________

Activitatea 1
RO

Un brevet de aur: Sylvan Goldman

Sylvan Goldman s-a considerat om de afaceri, nu inventator. Cu toate acestea, în
timp ce încerca să rezolve o problemă într-unul dintre magazinele sale, a descoperit
cum să creeze şi să construiască ceva care a schimbat radical modul în care oamenii
fac cumpărături.
JA

În 1936, Goldman deţinea un magazin care era la fel ca multe altele din Statele Uni-
te, vindea inclusiv coşuri împletite destinate utilizării de către clienţi în timp ce îşi
făceau cumpărăturile. Totuşi, a văzut mulţi dintre clienţii săi, mai ales femei, luptându-se să care
mai multe produse decât încăpeau în coşurile mici. El şi-a dat seama că dacă ar exista un mod mai
uşor în care clienţii să care cumpărăturile, aceştia ar putea
să cumpere mai mult. Iniţial, i-a însărcinat pe vânzători să
W.

meargă alături de clienţi şi să care coşurile suplimentare.

Însă şi-a dat seama curând că aceasta nu este o soluţie
bună. S-a gândit că ar putea folosi cărucioare pentru a căra
mai multe cumpărături, însă clienţilor nu le-ar plăcea să se
aplece peste sau să tragă un cărucior prin magazin. Ideea
WW

creării unui cărucior special pentru cumpărături i-a venit în

timp ce se uita la un scaun pliant de lemn din biroul său. S-a
gândit să folosească acelaşi model, dar să înalţe coșul şi să
mai adauge unul dedesubt, pentru mai multe cumpărături, şi apoi să ataşeze roţi mici la picioare.
I-a plăcut şi faptul că acest cărucior se putea plia, pentru a ocupa mai puţin spaţiu în magazinul său.

15
 G
În următoarele luni, Goldman a lucrat împreună cu un angajat care se pricepea la tâmplărie şi la me-
canică, pentru a crea şi a testa diferite cărucioare. La început, căruciorul din lemn se plia prea uşor
când trecea peste o denivelare, aşa că a înlocuit lemnul cu metal. Au fost adăugate rotile pentru a

OR
face căruciorul mai uşor de împins şi întors. Forma coşului a fost schimbată de multe ori, până când
a stabilit cum poate adăuga un scaun de copil şi lărgi partea de sus a căruciorului pentru a uşura
încărcatul şi descărcatul produselor. Când rezolvase aproape toate problemele, Goldman a aplicat
pentru un brevet, numindu-şi creaţia „Coşul de cărat pliabil pentru magazine cu autoservire”.
De îndată ce cărucioarele au fost gata pentru producţia de masă şi au fost distribuite în magazi-
ne, Goldman a creat reclame pentru ziare, înfăţişând femei obosite cărându-şi cumpărăturile prin
maga­zine. Nemenţionând niciodată invenţia sa, el spunea pur şi simplu că magazinul său avea un

IA.
nou produs pentru a elimina truda din timpul cumpărăturilor. Oamenii au văzut cărucioarele în ma-
gazin, dar au continuat să folosească vechile coşuri. Când i-a întrebat de ce nu folosesc cărucioarele,
a aflat că li se părea ciudat să împingă un cărucior prin magazin. Aşadar, înţeleptul Goldman s-a
hotărât să angajeze actori care împingeau cărucioarele şi se prefăceau că fac cumpărături. Odată ce
clienţii au văzut oameni împingând cărucioarele, au început şi ei să le folosească.

N
Răspunde la următoarele întrebări pe baza a ceea ce ai învăţat citind textul de mai sus.
1. Care a fost prima problemă pe care domnul Goldman încerca să o rezolve atunci când i-a
MA
venit ideea cărucioarelor de cumpărături?
a. Să reducă numărul de oameni pe care trebuia să îi angajeze la magazinul său.
b. Să îşi dea seama cum să depoziteze cărucioarele într-un spaţiu mic.
c. Să facă mai uşoară pentru clienţi cumpărarea mai multor produse, fără a mai ţine cont
de cât puteau căra.
d. Să îi convingă pe oameni că folosirea cărucioarelor de cumpărături ar putea face mer-
RO

sul la cumpărături o experienţă mai plăcută.

2. Pe baza poveştii sale, care dintre aceste descrieri prezintă cel mai bine un inventator şi un
antreprenor?
a. O persoană care are calificări în mai multe domenii.
b. O persoană care testează mai multe soluţii pentru a rezolva o problemă.
c. O persoană care preferă să lucreze cu grupuri mari de oameni.
JA

d. O persoană care are pregătire specifică într-un domeniu şi se concentrează pe acest

domeniu.
3. După ce cărucioarele de cumpărături au fost distribuite în magazin, cum a reușit Goldman
să convingă oamenii să le întrebuințeze?

Activitatea 2
W.

Testează-ţi abilităţile
Datorită pregătirii mele ca bancher, mi s-a propus un job care este plătit cu 50.000 de lei brut pe an,
ceea ce echivalează, după plătirea impozitelor, cu 39.000 de lei, din care să mă întreţin. Cheltuielile
mele pentru întreţinere, transport, alimente, îngrijiri medicale şi utilităţi (inclusiv telefon) au o va-
WW

loare lunară totală de 2.850 de lei.

16
 G
• Cât va fi salariul meu lunar net (rămas după plata taxelor)?
• Voi câştiga suficient de mulţi bani de pe urma noului job, astfel încât să îmi pot plăti toate
cheltuielile lunare?

OR
• Ce sumă de bani voi putea economisi lunar pentru distracţie sau vacanţă, după ce mi-am
achi­tat cheltuielile obişnuite?

IA.
Activitatea 3

N
Explică-i unui membru al familiei sau unei cunoştinţe că ai învăţat despre abilităţi variate asociate
joburilor şi despre dezvoltarea unor calităţi care pot fi folosite în viitoarea ta carieră. Pune următoa-
rele întrebări şi notează răspunsurile. MA
• Care sunt principalele abilităţi solicitate la jobul dumneavoastră?
• Cum aţi dobândit aceste abilităţi (la şcoală, prin intermediul unui training la locul de muncă
sau printr-un program de instruire)?
• Care consideraţi că sunt cele mai importante abilităţi asupra cărora ar trebui să mă concen-
trez pentru a-mi găsi un loc de muncă în viitor?
• Aţi trimis un Curriculum Vitae atunci când aţi aplicat pentru jobul dumneavoastră? Mi-l
puteţi arăta?
RO

Scrie un raport în legătură cu ceea ce ai aflat.

Activitatea 4
Cercetează o anumită carieră, care a evoluat de-a lungul timpului. Cum era jobul în trecut, cum este
în prezent şi cum se va schimba în viitor?
JA

Termeni-cheie
Angajatori Interviu pentru job
W.

Companii care angajează persoane. Discuţia pe care un potențial angajat o poartă

cu un angajator pentru a decide dacă jobul
Angajaţi res­pectiv i se potriveşte.
Oamenii care lucrează în cadrul companiilor.
Joburi foarte solicitate, care atrag
Curriculum Vitae forţă de muncă substanţială
WW

O prezentare în scris a educaţiei şi a expe­
rienţei de muncă a unei persoane, concepută
pentru a-l ajuta pe angajator să aleagă cea
mai potrivită persoană pentru jobul respec-
tiv.
Joburi care sunt create pentru a atrage un
număr substanţial de oameni ca forţă de
muncă sau care influenţează creşterea altor
domenii.

17
 Lecţia 5

G
Conexiuni globale

OR
Activitatea 1
Cum să fii cool: Willis Carrier
Într-o zi extrem de călduroasă, nimic nu este mai plăcut decât să intri într-o cameră
cu aer condiţionat şi să simţi aerul rece, răcoritor. Este greu de imaginat faptul că
nişte mâzgălituri pe hârtie sunt parţial răspunzătoare pentru inventarea aerului con-

IA.
diţionat, dar aceasta este problema pe care un tânăr inginer a încercat să o rezolve
în 1902.
Willis Carrier, un absolvent de facultate care studiase matematica şi ingineria, lucra
pentru Buffalo Forge. Compania proiecta şi producea sisteme de încălzire şi evacua-
re a aerului pentru diferite firme şi fabrici. Carrier a fost desemnat să lucreze la o problemă pe care
o tipografie o avea cu sistemul de încălzire şi evacuare a aerului. Când temperatura şi nivelul de

N
umiditate a aerului se schimbau, cerneala din maşinile de tipar mâzgălea hârtia, făcând imposibilă
citirea textului. În scurt timp, Carrier a inventat un sistem care potrivea căldura şi umiditatea şi, în
acest fel, controla aerul din interiorul tipografiei.
MA
Sistemul său s-a bazat pe o formulă pe care a descoperit-o în timp ce, într-o noapte, aștepta trenul.
Conform propriei sale afirmaţii, Carrier se uita la ceaţă şi se gândea la relaţia dintre temperatură şi
umiditate. În gând, a calculat formula pentru a controla umiditatea prin reglarea temperaturii aeru-
lui. De îndată ce s-a întors la muncă, a construit un sistem care „condiţiona” aerul.
Noua invenţie a schimbat modul de operare al multor domenii şi afaceri. Îmbunătăţirile în dome-
niul alimentelor, medicamentelor, filmului, textilelor şi al altor produse erau legate în mod direct de
controlul temperaturii şi al umidităţii în interiorul fabricilor. Carrier a continuat să lucreze la invenţia
RO

sa, astfel încât aceasta să funcţioneze în spaţii mai mari şi să asigure un mediu mai sigur şi mai ră-
coros.
Cu toate că aerul condiţionat a fost iniţial disponibil numai pentru fabrici, nu a trecut mult timp
până când şi alte firme şi-au dat seama de ceea ce puteau face
aceste sisteme. La mijlocul anilor 1920, teatrele, magazinele şi re-
staurantele căpătau din ce în ce mai multă popularitate, mai ales
JA

atunci când oamenii auzeau că acestea sunt dotate cu aer condi-

ţionat. Majoritatea locuinţelor nu au avut aer condiţionat până la
sfârşitul anilor 1940, deşi Carrier inventase un sistem mai mic în
acest scop, în 1928.
În prezent, în multe părţi ale lumii, aerul condiţionat este consi-
de-rat o necesitate în şcoli, birouri şi locuinţe. Tehnologia răcirii
W.

aerului a schimbat radical modul în care transportăm şi păstrăm

mâncarea, tratăm pacienţii, facem cercetări, trăim sau ne alegem
locuinţele. Totul a început cu un om care a creat o formulă în timp
ce îşi aştepta trenul într-o noapte ceţoasă.
Răspunde la următoarele întrebări pe baza a ceea ce ai învăţat citind textul de mai sus.
WW

• Care a fost problema pe care Carrier încerca să o rezolve atunci când a inventat aerul condi-
ţionat?
• Crezi că pregătirea pe care o avea l-a ajutat să inventeze o formulă şi să o folosească pentru
a construi un sistem eficient?

18
 G
Alege unul dintre domeniile de mai jos şi răspunde la întrebările care urmează:
Sport şi recreere Producţie de filme şi televiziune

OR
Educaţie Tehnologia computerelor
Cercetare medicală Construcţia de automobile
• Cum foloseşte acest domeniu aerul condiţionat?
• În lipsa aerului condiţionat, ce schimbări ar trebui făcute pentru ca acest domeniu să func­
ţioneze?
• Ce alte inovaţii sau invenţii au determinat sau ar fi determinat o turnură dramatică în dome-
niul selectat?

IA.
Activitatea 2
Testează-ţi abilităţile
Să luăm în considerare o afacere numită „Lunch Box”, care primeş-

N
te comenzi de mâncare pentru prânz de la cantinele şcolilor dintr-o
zonă metropolitană şi apoi le livrează mâncarea. Calculează următoa-
rele pentru unul dintre clienţii acestei companii:
MA
Compania este situată la 15 km distanţă de şcoală. Personalul com-
paniei trebuie să facă livrări la şcoală de 5 ori pe săptămână, benzina
costând 5 lei litrul şi maşina firmei consumând 1,5 litri de combustibil
la 15 km.
• Cât va costa combustibilul consumat săptămânal pentru a face livrări acestui client?
• Dacă 12 elevi doresc mere pentru prânz, 15 elevi – portocale şi 4 elevi – banane, câte fructe
va achiziţiona compania Lunch Box?
RO

• Care este costul total al fructelor, dacă un fruct costă 0,75 lei?
JA
W.

Termeni-cheie
Competitivitate globală companii/afaceri care se luptă pentru aceiaşi
Activitatea de a concura cu alte companii de clienţi sau pentru aceeaşi piaţă.
WW

pe glob. Specializare
Concurenţă Fabricarea unui produs unic sau special.
Rivalitate existentă între două sau mai multe

19
WW
W.
JA
RO
MA
N IA.
OR
G
Harta
 lumii
WW
W.
JA
RO
MA
N IA.
OR
G
 G
Note

OR
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

IA.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

N
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
MA
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
RO

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
JA

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
W.

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
WW

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

22
 G
Note

OR
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

IA.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

N
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
MA
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
RO

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
JA

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
W.

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
WW

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

23
 G
Note

OR
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

IA.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

N
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
MA
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
RO

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
JA

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
W.

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
WW

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

24
WW
W.
JA
RO
MA
N IA.
OR
G
 G
Programele Junior Achievement
în România

OR
ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR

IA.
Noi înșine
Familia mea
Comunitatea noastră
Orașul nostru

N
ÎNVĂȚĂMÂNT GIMNAZIAL

Economia noastră
Resursele noastre
MA
Este afacerea mea!*
Finanțele mele!
Economia și succesul
Prevenirea abandonului școlar: Este profesia mea!
RO

Sănătate. Viață activă

ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL

Economia afacerilor - studii de caz

ISBN 978-606-8942-13-1
JA

Mini-compania* 942131
Finanțe personale și servicii financiare
Economie aplicată
786068

Succesul profesional*
Alimentație sănătoasă. Sport. Prevenție
W.

* Programul include opțional Proiect / Eveniment internațional.

WW

LEGENDĂ
Dezvoltarea abilităților pentru viață F /JuniorAchievementRO
Educație antreprenorială
Educație financiară
T @jaromania
Educație economică I /juniorachievementro
Educație pentru orientare profesională
Educație pentru sănătate L /company/junior-achievement-ro
www.jaromania.org