Universitatea POLITEHNICA BUCURESTI

Facultatea Transporturi
Specializarea: Telecomenzi si electronica in transporturi

Proiect sesiune de comunicarii 2019

Instalatii de semanalizare si centralizare a

traficului feroviar

Ghinea Mihaela Violeta

Hirceaga Raluca Andreea
Grupa 8215
Instalatii de semnalizare si centralizare

Sistemul de semnalizare este un sistem integrat structurii căilor ferate. Încă de la începutul
acestei industrii, s-a pus problema necesității unui astfel de sistem cu dublă menire, de
comunicare cu echipajele de la bordul diferitelor trenuri și de organizare a traficului în sine.
Fără un sistem coerent de dirijare, traficul feroviar ar fi fost unul încet, nesigur și neprofitabil

Circulatia trenurilor se realizeaza prin intermediul unor semnale.

Aceste semnale sunt clasificate, din punct de vedere contructiv in semnale mecanice si
semnale luminoase.

Semnalele mecanice:

In imagine este reprezentat un semnal mecanic cu doua brate. Acesta este compus din catarg
(1), brate (2), si lentilele pentru semnalizarea de noapte (3).
Schimbarea pozitiei bratelor se face prin intermediul cablurilor mecanice prin manipulare din
statie iar lentilele sunt iluminate in timp de noapte dintr-o sursa de lumina care este aprinsa
sau stinsa zilnic.
Schimbarea culorii indicatiei se face prin comanda din statie sau automat prin circuite
electrice.
Semnalele mecanice sunt de trei feluri:
-Semnalul mecanic cu un brat, folosit ca semnal de iesire.
-Semnalul mecanic cu doua brate, folosit ca semnal principal de intrare in statie
-Semnal prevestitor al semnalului principal de intrare compus din catarg, paleta, sageata si
lentille

In prima figura este prezentat un semafor LIBER cu viteza stabilită. Semaforul următor
ordonă oprirea sau este pe liber pe linie abătută, cu viteza redusă. Ziua - paleta arată faţa
galbenă spre tren, iar noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren.
In a doua figura este prezentat un semafor LIBER cu viteza stabilită. Semaforul următor este
pe liber pe linia directă. Ziua - paleta văzută pe muchie iar noaptea - o unitate luminoasă de
culoare verde, spre tren.
Dacă distanţa dintre semnale nu permite montarea semaforului prevestitor cu catarg, paleta
acestuia se poate monta pe catargul altor semafoare pentru a prevesti indicaţia semaforului
următor. În acest caz indicaţiile paletei sunt aceleaşi cu ale semaforului prevestitor cu două
indicaţii.
Cele trei feluri de semnale mecanice sunt folosite in felul urmator:
- La intrarea in statie la 150-250m de varful macazului, se afla semnalul principal de
intrare, la 1000-1200m de acesta se monteaza semnalul prevestitor.
Semnalul principal are trei indicatii: opreste, liber, cu viteza redusa, si liber cu viteza stabilita.

Semnale luminoase
Acest fel de semnalizare constituie o etapa superioara fata de semnalizarea mecanica, nu
numai din punct de vedere cotructiv dar si acela al fluiditatii si sigurantei circulatiei, precum
si a capacitatii de circulatie.
Este important de remarcat ca semalizarea cu semnale luminoase nu trebuie confundata cu
indicatia luminoasa a semnalelor mecanice, desi semnificatia principala a culorilor afisate este
aceiasi
Caracteristic pentru semnalizarea cu semnale luminoase este faptul ca indicatia unui semnal
luminos oarecare constituie intotdeauna ( cu exceptia culorii rosii) o avertizare a indicatiei
semanlului urmator.
Culorile de baza ale semnalizarii luminoase sunt:
-Rosu: ordona oprirea neconditionata in fata semnalului
-Galben: indica permisiunea de trecere cu viteza redusa in directia de mers, avertizant ca
semnalul urmator este rosu
-Verde: Indica permisiunea de trecere prin dreptul semaforului.
Sistemul de semnalizare cu semnale luminoase permite sporirea considerabila a numarului de
indicatii transmise mecanicului locomotivei prin dublarea aceleiasi culori

Circuite de cale
Circuitele de cale sunt instalaţii de siguranţă feroviară, cu funcţionare automată şi permanentă, care au ca
funcţie de bază sesizarea stării de „liber” sau „ocupat” a secţiunilor izolate de cale ferată. Această funcţie se
bazează pe faptul ca ansamblurile roţi-osie ale materialului rulant, staţionat sau în mişcare, prezintă între zonele
de contact cu şinele de rulare o rezistenţă ohmică de valoare foarte mică (sub 0,01 ohmi).

Pentru fiecare circuit de cale cu curent de lucru, existenţa uneia sau a mai multor osii, în repaus sau deplasare,
şi aflate în contact electric ferm cu şinele căii ferate ale secţiunilor izolate (controlate prin nivel de tensiune) nu
mai permite transferul de energie electrică de la una din extremităţi (de emisie) către cealaltă extremitate a
circuitului de cale de recepţie (care poate fi singulară sau multiplă), ca urmare a efectului de şunt ohmic realizat.

 Circuitele de cale tip C4-64 funcţionează pe secţii neelectrificate cu tracţiune abur sau diesel, precum şi
pe secţii cu tracţiune electrică –25 KV/50Hz, atât pe liniile din staţii, cât şi în linie curentă, cu orice tip de
şină şi cu orice tip de conexiuni.

Lungimea maximă a secţiunilor izolate este de 2 500 m în varianta de utilizare bifilară şi de 1 100 m în varianta
de utilizare monofilară, la o viteză maximă de circulaţie a trenurilor de până la 200 Km/h. Ele pot funcţiona
adiacent şi cu alte tipuri de circuite de cale, cu condiţia separării de acestea prin bobine de joantă de separaţie.
Aparatajul specific acestor circuite de cale este montat în:
- sala de relee;
-picheţii de pe teren;
-dulapurile de aparataj poziţionate pe teren

Blocuri de linie automata

Blocul de linie automat (BLA). Blocul de linie automat este un sistem de semnalizare
automata utilizat in tractiunea feroviara moderna, caracterizat prin sectionarea electrica a caii
cu sine (izolarea sinelor cu joante izolante) pentru a o putea utiliza ca circuite de cale pentru
curentul de semnalizare. Cand perechile de roti scurtcircuiteaza cele doua sine, releul conectat
la acestea nu mai este alimentat, iar semnalul de la intrarea pe aceasta zona se comuta pe rosu.
Pe sectiile cu trafic intens sunt prevazute instalatii cu bloc de linie automat, care permit
ocuparea liniei curente de mai multe trenuri circuland in acelasi sens pe distanta dintre doua
statii vecine, prin sectionarea liniei curente in portiuni de linie denumite sectoare de bloc,
acoperite prin semnale luminoase.
Pe unele sectii de circulatie mai putin solicitate, pentru sporirea gradului de siguranta sunt
prevazute instalatii de bloc de linie semiautomat sau automat simplificat. Aceste instalatii
trebuie sa realizeze dependenta intre semnalele a doua statii vecine, astfel incat sa fie interzisa
expedierea unui tren, atata timp cat linia curenta intre cele doua statii este ocupata.
Blocul de linii automat (BLA) asigura controlul circulatiei trenurilor in linie curenta. Trenul,
prin prezenta sa in linie, isi realizeaza protectia, in comanda automata a indicatiilor
semnalelor luminoase. BLA permite marirea densitatii de circulatie in linie curenta, prin
realizarea celui mai mic interval de spatiu la care se urmaresc doua trenuri. Acest interval este
denumit sector de bloc si reprezinta portiunea de linie curenta cuprinsa intre doua semnale de
bloc consecutive. 
Legatura dintre tren si semnalele luminoase se realizeaza in mod continuu, cu ajutorul
circuitelor de cale amplasate pe sectoarele de bloc. BLA de pe reteaua CFR are semnale cu
trei indicatii luminoase: verde(V), galben (G) si rosu (R) iar fiecare semnal de bloc reprezinta
prevestitorul celui urmator. Ultimul semnal de bloc care se afla in fata semnalului de intrare in
statie, este si prevestitorul acestuia.

Schema bloc al unui BLA se bazeaza pe trei blocuri principale:

1.Blocul de detectie : reprezentat de un sistem prin care se asigura integritatea trenului la
iesirea de pe sectorul de cale
2.Blocul de decizie : realizeaza legatura intre detectie si semnalizarea de ocupat sau liber a
unui sector de cale
3.Blocul de semnalizare: anunta din timp trenuirile de starea de ocupare a sectoarelor de cale
urmatoare.
Centralizarea electrodinamica a statiilor
Ramificarea liniilor statiei de cale ferata din linia curenta simpla sau dubla se face cu ajutorul
macazurilor .
Macazurile pot fi manipulate manual, cu ajutorul unui dispozitiv aflat chiar in dreptul
acestora, manual de la distanta, prin transmisii mecanice, sau prin electomecanisme, a caror
comanda se face de la distanta. Intre pozitia macazurilor si a semanlelor trebuie sa existe o
stransa dependenta, ceea ce se realizeaza in diferite moduri. Cel mai evaluat sistem de
manipulare a macazurilor si semnalelor statiilor este cel cunoscut sub denumirea de
centralizare electrodinamica, sistem in care toate comenzile se dau pe cale electrica, de la un
pupitru de comanda.