Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică

Specializare:Administrarea afacerilor
Disciplina: Economia monetară și financiară

CREDITUL BANCAR ȘI
FUNCȚIILE SALE

Coordonator: Conf.dr.Cibotariu Irina

Sudent: Cremene Alexandra-Adrian

Suceava 2015

1
Cuprins

Creditul bancar...............................................................................................................3
Functiile creditului:........................................................................................................4
Instituții care intervin în relația cu banca, în procesul de creditare................................9
Banca Națională a României (BNR)..............................................................................9
Centrala Riscurilor Bancare ........................................................................................10
Biroul de Credit............................................................................................................10
Concluzie......................................................................................................................11
Bibliografie...................................................................................................................11

2
 Creditul bancar

1
Creditul reprezintă o valoare actuală care se transmite de la un creditor
(investitor sau împrumutator) unui debitor (împrumutat) care se angajează să-l
ramburseze, după un timp, în condițiile specificate în contractul de credit, în cadrul
căruia debitorul promite plata dobânzii pentru a remunera pe debitor. Deși relațiile de
credit au existat și în economiile premonetare (schimburi de bunuri actuale contra
unor bunuri viitoare cu scopul de a susține o afacere prezentă, de a asigura consumul
actual), în economia actuală creditul ia forma unei relații bănești între creditor și
debitor. Creditul este un mijloc de corelare a posibilităților de finanțare existente în
societate cu nevoile producției și ale consumului. Apariția relației dintre creditor și
debitor este legată de existența concomitentă a unor agenți economici care dispun de
resurse bănești temporar disponibile și a altora care au nevoi suplimentare de astfel de
resurse. Astfel, apare o piață a creditului în cadrul căreia se confruntă oferta și cererea
de credit.
2
Necesitatea dezvoltării activităţilor economice (înfiinţarea de noi capacităţi de
producţie şi modernizarea celor existente, retehnologizarea, crearea de noi locuri de
muncă etc) presupune un efort financiar suplimentar. Satisfacerea nevoii de resurse
financiare suplimentare se realizează prin atragerea capitalurilor disponibile pe piaţă,
respectiv prin apelul la creditele bancare, la emisiunile de obligaţiuni, la creditele
contractate de la organisme financiare internaţionale etc.
Din punct de vedere juridic, creditul este perceput drept o convenţie ce
intervine între un creditor şi debitorul său, de regulă materializată într-un înscris
(contract), referitoare la producerea, livrarea şi plata contravalorii unor utilităţi. Din
punct de vedere economic, creditul exprimă relaţii ce se manifestă în cadrul
mecanismului economic al unei ţări prin intermediul cărora sunt mobilizate şi apoi
distribuite, resurse de capital temporar disponibile, pentru a satisface nevoile de
finanţare ale întreprinzătorilor, generate de actele de comerţ pe care aceştia le
derulează, potrivit intereselor lor, fie ele cu caracter productiv sau neproductiv.

1
www.finantare.ro/ghid-privind-creditele
2
www.vreaucredit.ro

3
3
Functiile creditului:

a. Funcţia de redistribuire a capitalurilor - constă mobilizarea resurselor

băneşti disponibile la un moment dat în economie, redistribuindu-le apoi prin
acordarea de împrumuturi spre anumite ramuri, sectoare sau domenii de activitate,
care au nevoie de mijloace financiare. Oferind întreprinzătorilor aceste disponibilităţi,
creditul sporeşte puterea de acţiune productivă a capitalului, contribuind în felul
acesta la creşterea avuţiei reale a societăţii.
Disponibilizarea unui volum nou capitaluri, favorizează orientarea rapidă a
investiţiilor spre ramurile şi activităţile rentabile şi creşterea gradului de adaptare a
acestora la cerinţele pieţei interne şi externe.
b. Funcţia de intensificare şi accelerare a procesului de concentrare şi
centralizare a capitalului – se manifestă prin forţa financiară deosebită pe care o
creează firmelor care beneficiază de credit, permiţându-le acestora să obţină
conjuncturi favorabile. De asemenea, creditul creează posibilitatea sporirii producţiei
fără a mai fi necesară aşteptarea acumulării şi capitalizării profitului generat de
capitalul propriu. În acest fel, se obţine un spor de valoare, care poate fi capitalizat în
sume mai mari.
c. Funcţia de economisire a cheltuielilor de circulaţie care presupune reducerea
cheltuielilor de confecţiorare, păstrare şi manipulare a semnelor monetare, precum şi
diminuarea unor cheltuieli specifice procesului de circulaţie a mărfurilor, prin
utilizarea titlurilor de credit ca instrumente de plată sau prin compensarea reciprocă a
creanţelor pe care creditul o poate prilejui.
d. Funcţia de emisiune, care se manifestă prin punerea în circulaţie a
mijloacelor băneşti suplimentare necesare economiei.

4
Trăsăturile caracteristice creditului sunt:

1. Subiecţii raportului de credit (creditorul – cel care dă bani cu împrumut şi

debitorul – cel care ia banii cu împrumut).
2. Promisiunea de rambursare reprezintă angajamentul debitorului de a
returna suma împrumutată la data/datele convenite cu creditorul. Rambursarea se
poate face integral la o anumită dată sau se poate face eşalonat la date convenite.

3. Termenul de rambursare sau scadenţa este data la care se convine între

subiecţi returnarea sumei împrumutate. În unele cazuri creditele se acordă cu perioadă
de graţie – perioada în care debitorul este scutit de rambursări şi chiar plăţi de
dobândă (aceasta se calculează însă inclusiv pe perioada de graţie şi se varsă ulterior
la scadenţele convenite). Termenele de rambursare pot fi foarte scurte (o noapte, o zi),
scurte (una sau câteva săptămâni sau luni), medii (1-5 ani), lungi (5-10-15 ani) sau

3
http://www.univath.ro
4
www.banknews.ro/utile/informatii-despre-credite

4
foarte lungi (peste 20-30 de ani). Plata efectuată de debitor la scadenţă include
amortizarea, respectiv suma ce rambursează împrumutul sau o parte a lui şi dobânda.
4. Dobânda reprezintă câştigul cuvenit creditorului pentru sumele acordate cu
titlul de împrumut.

5. Consimţirea tranzacţiei presupune că suma de bani reprezentând creditul a

intrat în posesia debitorului, adică:
- creditul a fost înregistrat în contul debitorului ca disponibilitate bănească a
acestuia;
- emitentul unei obligaţiuni a vândut-o şi a încasat contravaloarea ei de piaţă
etc.
6. Consemnarea este acea trăsătură a raportului de credit potrivit căreia
respectivul raport este obiect al unui înscris care atestă: identificarea creditorului şi
debitorului, suma, data emiterii, scadenţa ş.a. Emiterea înscrisului (titlu de credit)
poate fi făcută fie de debitor, fie de creditor. Cele mai cunoscute înscrisuri sunt:
cambia , biletul la ordin , poliţa , cecul şi, pentru cazul în care debitor este statul/o
administraţie publică, bonul de tezaur şi obligaţiunea.
7. Transferabilitatea este acea trăsătură a raportului de credit potrivit căreia un
creditor poate transfera/vinde drepturile sale decurgând dintr-un astfel de raport.
Această caracteristică generează operaţii bancare specifice: scontul (legat de titluri în
care statul/administraţia publică nu este debitor) şi lombardarea (legat de titluri în care
statul/administraţia publică este debitor).

5
Componentele creditului:

Înainte de a prezenta varietatea de tipuri de credite de pe piață, este necesară

definirea elementelor caracteristice (tehnice) ale unui credit :
5
www.banknews.ro/utile/informatii-despre-credite

5
  ƒ Principalul creditului reprezintă suma inițială a creditului
acordat, capitalul împrumutat inițial;
 ƒ Dobânda și rata dobânzii; Dobânda este prețul care trebuie plătit pentru
împrumutarea (utilizarea) unei sume de bani pentru o anumită perioadă.
Rata dobânzii reprezintă nivelul procentual aplicat capitalului împrumutat pe
perioada derulării creditului. Ea se aplică la soldul creditului (partea nerambursată din
capitalul împrumutat inițial), fiind calculată la perioade de timp clar stipulate în
contractul de credit.
 ƒ Dobânda anuală efectivă (DAE) arată care este costul real al unui credit
luând în calcul nu numai cheltuielile cu rata dobânzii, dar și celelalte taxe,
comisioane și unele asigurări care trebuie plătite de către client;
 Comisioanele creditului. Sunt incluse în costul total al creditului, pe lângă
dobândă.Tipologia lor va fi prezentă în capitolul destinat costurilor creditului.
 Rata creditului. Reprezintă suma totală de achitat de către debitor la
scadențele intermediare, conform condițiilor contractuale. Include partea din
principal de rambursat, plus dobânzile și comisioanele aferente, conform
scadentarului de plată.
 Scadentarul de plată (planul de rambursare). Planul de plăți conține
descrierea datelor (zilelor) și sumelor tuturor ratelor pe care clientul trebuie să
le plătească când returnează un credit.
 Scadența (maturitatea) ratei. Acesta este termenul în care rata scadentă
pentru fiecare lună trebuie plătită. Scadența fiecărei rate este continută în
planul de plăți sau în contractul de credit.
 Maturitatea creditului (scadența finală). Aceasta este data la care creditul
trebuie achitat în întregime.
 Termenul de acordare. Reprezintă perioada pe care este acordat
împrumutul. După acest criteriu, creditele se clasifică în credite pe termen
scurt, mediu sau lung.
 Destinația creditului. Obiectul utilizării creditului. În funcție de acest
criteriu, creditele sunt grupate în diverse categorii.
 Valuta creditului. Creditele pot fi acordate în lei sau în valută. În
interdependența cu valuta creditului se află dobânda acestuia.
 Plafonul creditului. Valoarea maximă a creditului, stabilit în contractul de
credit, în limita căruia debitorul poate utiliza fondurile puse la dispoziția sa de
către bancă.
 Soldul creditului. Partea nerambursată din capitalul împrumutat inițial. Se
disting urmatoarele tipuri de solduri :
• Sold curent – principalul creditului nerambursat;
• Sold restant – partea nerambursată din ratele scadente;
• Sold neutilizat – partea neutilizată din plafonul acordat de bancă.
 Rambursarea creditului. Modalitățile de rambursare a unui credit sunt
următoarele :
• În fiecare lună, clientul rambursează o parte egală din capitalul împrumutat

6
(principal) și dobânda aferentă respectivei perioade. În acest caz, rata unui credit este
diferită în fiecare lună din moment ce rata dobânzii este aplicată sumei rămase de
plătit din credit, a cărei valoare scade lunar.
• Plan de rambursare cu rate lunare (anuale) egale, care include parte diferită
din principal în fiecare lună și dobândă scadentă pentru perioada respectivă.
• Plan de rambursare flexibil / iregular - când clientul are un venit sezonier, un
plan de plăți poate fi acceptat cu rate mai mari în lunile "bune" și mai mici în
perioadele mai slabe.
 Perioada de grație. Este perioada de la începutul creditului, în care
debitorul va plăti doar dobânda aferentă capitalului împrumutat. În anumite
cazuri și această dobândă se poate acumula devenind scadentă după perioada
de grație. Procedeul este de obicei folosit în cazul creditelor pentru investiții,
pentru a acorda un răgaz debitorului de a da în folosință obiectul investiției
respective.
 Perioada de utilizare. Reprezintă intervalul cuprins între data primei trageri
din credit și termenul final de rambursare.
 Perioada de angajare. Perioada în care debitorul trebuie să angajeze creditul
(trebuie să efectueze cel puțin o tragere din credit).
 Perioada de tragere. Reprezintă intervalul de timp înscris în contractul de
credit, în care împrumutatul are dreptul de a face trageri, în limita plafonului
aprobat, începând cu data la care s-au îndeplinit toate condițiile de tragere
prevăzute în contractele încheiate (garanții, asigurări), și încheind cu data
ultimei trageri.
 Garanțiile creditului. Creditele se asigură cu garanții, pentru acoperirea la
riscul de credit. Tipologia garanțiilor va fi prezentată într-un capitol ulterior.
 Serviciul datoriei. Numărul de zile restante ale creditului (se contorizeză de
la data trecerii la restanța a principalului sau dobânzii scadente).

6
Clasificare:

În funcție de tipul debitorului care contractează credite bancare,

acestea se grupează astfel :
• Credite persoane fizice;
• Credite persoane juridice.

Credite persoane fizice:

În funcție de obiectul creditului și sfera de utilizare a acestuia, se
disting următoarele tipuri de credite acordate persoanelor fizice :
• Creditul nenominalizat;
• Credtul auto;
• Creditul imobiliar;

6
www.financiarul.ro

7
 • Creditul ipotecar;
• Creditul pentru bunuri de folosință îndelungată;
• Cardul de credit;
• Overdraft;
• Creditul punte;
Credite persoane juridice:
În funcție de durata pentru care se acordă creditul, obiectul creditului și
sfera de utilizare, creditele acordate persoanelor juridice se clasifică astfel :

 Credite pe termen scurt:

o Linia de credit;
o Creditul pentru finanțarea stocurilor;
o Creditul de trezorerie - nevoi temporare;
o Creditul de scont;
o Creditul pe documente de plată;
o Factoringul;
o Creditul pentru facilități de cont;
o Creditul pe descoperit de cont (overdraft);
o Scrisori de garanție bancară;

 Credite pe termen mediu și lung:

o Creditul pentru investiții (echipament);
o Creditul pentru cumpărarea de acțiuni și active;
o Creditul promotor;
o Creditele ipotecare;
o Creditul pentru activitatea de leasing;
o Creditul de forfetare;

Instituții care intervin în relația cu banca, în procesul de

7

creditare :

Următoarele instituții din sistemul bancar românesc intervin în relațiile

interbancare, în procesul de creditare:

7
www.bnr.ro/

8
 Banca Națională a României (BNR) este banca centrală a României, având
personalitate juridică.Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea și menținerea
stabilității prețurilor.
Principalele funcții ale BNR sunt:
• elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb;
• autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit,
promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea
stabilității financiare;
• emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul
României;
• stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;
• administrarea rezervelor internaționale ale României.
În cadrul politicii monetare pe care o promovează, BNR utilizează proceduri și
instrumente specifice pentru operațiuni de piața monetară și de creditare a instituțiilor
de credit, precum și mecanismul rezervelor minime obligatorii.
BNR poate efectua pe piața secundară operațiuni reversibile,
cumpărări/vanzări directe sau poate lua în gaj, pentru acordarea de credite
colateralizate, creanțe sau titluri ale statului, autorităților publice centrale și locale,
regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și altor societăți cu
capital majoritar de stat, instituțiilor de credit sau altor persoane juridice, poate
efectua swap-uri valutare, emite certificate de depozit și atrage depozite de la instituții
de credit, în condițiile pe care le consideră necesare pentru a realiza obiectivele
politicii monetare.
În cadrul politicii sale monetare și de curs de schimb, Banca Națională a
României poate acorda instituțiilor de credit, credite pe termene ce nu pot depăși 90
de zile, garantate cu, dar fară a se limita la:
• titluri de stat provenite din emisiuni publice, prin remiterea lor în portofoliul
Băncii Naționale a României,
• depozite constituite la Banca Națională a României sau la alte persoane
juridice agreate de Banca Națională a României.

Centrala Riscurilor Bancare 8

Centrala Riscurilor Bancare (CRB) reprezintă o structură specializată în
colectarea, stocarea și centralizarea informaţiilor privind expunerea fiecărei instituţii
de credit din sistemul bancar românesc faţă de acei debitori care au beneficiat de
credite și/sau angajamente al căror nivel cumulat depăşeşte suma limită de raportare
sau restanțele mai mari de 30 zile, indiferent de suma, înregistrate de către persoanele
fizice, precum și a informaţiilor referitoare la fraudele cu carduri produse de către
posesori. Baza de date a Centralei Riscurilor Bancare este organizată în patru registre:

8
www.bnro.ro/Centrala-Riscului-de-Credit-(CRC)

9
 1. Registrul central al creditelor (RCC) conţine informaţii de risc bancar
raportate de instituţiile de credit şi este actualizat lunar;
2. Registrul creditelor restante (RCR) conţine informaţii de risc bancar
referitoare la abaterile de la graficele de rambursare din cel mult ultimii șapte
ani şi este alimentat lunar de Registrul central al creditelor;
3. Registrul grupurilor de debitori (RGD) conţine informaţii despre grupurile
de persoane fizice și/sau juridice care reprezintă un singur debitor și este
alimentat lunar de Registrul central al creditelor;
4. Registrul fraudelor cu carduri (RFC) conţine informaţii despre fraudele cu
carduri produse de către posesori raportate de instituţiile de credit și este
actualizat on-line.

9
Biroul de Credit
Înfiinţat la iniţiativa sectorului bancar românesc, Biroul de Credit îşi propune
să sprijine participanţii la sistem prin furnizarea de informaţii reale, actualizate şi
consistente referitoare la persoane fizice care au contractat credite de la bănci sau
societăţi financiare, au achiziţionat un produs în sistem leasing, au fost asigurate
împotriva riscului de neplată de o societate de asigurări sau sunt abonate la servicii de
telefonie fixă sau mobilă.
Biroul de Credit reprezintă o sursă sigură şi eficientă de informaţii pentru
participant. Aceste informaţii se adaugă celor pe care participanţii le deţin din surse
proprii sau alte surse externe pentru a decide dacă intră sau nu într-o relaţie de natură
financiară cu persoana respectivă.
Biroul de Credit este operaţional din data de 16 august 2004 şi, în prezent,
gestionează date negative şi pozitive provenite din surse bancare şi non-bancare.
Obiectul de activitate al Biroului de Credit se axează pe:
 Colectare/prelucrare date privind portofoliul de clienţi – persoane fizice ai
 participanţilor
 Informaţii/analize oferite participanţilor în scopul:
 identificării şi cuantificării riscului de credit
 creşterii calităţii creditelor
 diminuării riscului de fraudă şi protejării creditorilor
 Stabilirea criteriilor uniforme de apreciere a clientelei (scoring)
 Consultanţă financiar-bancară.

Concluzie:

În concluzie creditul bancar reprezintă creditul prin care banca pune la

dispoziția solicitantului sume de bani ce vor fi restituite la un termen
determinat (împrumut de bani).Creditul bancar are la baza un contract între
9
www.birouldecredit.ro

10
bancă și un client, care poate fi o persoană fizică, o persoană juridică sau de
stat.

Bibliografie:

 www.univath.ro
 www.banknews.ro/utile/informatii-despre-credite
 www.birouldecredit.ro
 Cursul de Tehnica operațiunilor bancare-Popescu Mihai -ID

11