Sunteți pe pagina 1din 24

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE PENALE ŞI CRIMINOLOGIE APLICATĂ

APROB
director al Institutului de Ştiinţe
Penale şi Criminologie Aplicată,
doctor, profesor universitar

Valeriu Bujor

„____” _______________ 2013

Catedra de ştiinţe juridice şi securitate criminologică


Curriculum disciplinei

STATISTICĂ CRIMINOLOGICĂ

Autor: Bejan Octavian, dr.


Anul de studii: 2013-2014
Semestrul: V
Evaluare: examen
Puncte-credite: 4

APROBAT
la şedinţa Comisiei ştiinţifico-didactice a
Catedrei de ştiinţe juridice şi securitate criminologică

____ _______________ 2013


APROBAT
Preşedinte al comisiei, la şedinţa Catedrei
O. Bejan, dr. Ştiinţe juridice şi securitate criminologică,
proces-verbal nr. ___ din ____________

Şef al catedrei
V. Guţuleac, dr., prof. univ.

Chişinău, 2013
I. PRELIMINARII

Criminalitatea reprezintă un fenomen social de masă. De exemplu, circa 30-


40 de mii de infracţiuni sunt înregistrate anual în Republica Moldova. Această
proprietate impune aplicarea unor metode statistice du studiere. Pe de altă parte,
prevenirea criminalităţii presupune un număr considerabil de specialişti. Bunăoară,
numai efectivul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova numără circa
20 de mii de angajaţi. Şi în acest caz sunt necesare metode statistice de cunoaştere a
resurselor şi de planificare a activităţii anticrimă.
Cunoaşterea criminalităţii ţine nu numai de activitatea cercetătorilor, ci şi a
practicienilor. Cercetătorii desfăşoară cercetări ştiinţifice, iar practicienii efectuează
analize, prognozări, expertize şi evaluări. Într-o serie de cazuri, este imposibil a
realiza astfel de acţiuni fără aplicarea metodelor statistice du cunoaştere a realităţii,
adică a criminalităţii şi a activităţii anticrimă. De exemplu, determinarea ponderii
minorilor în ansamblul criminalilor, relevarea zonelor-focare de criminalitate sau
calcularea sarcinii medii a ofiţerilor de urmărire penală sau a procurorilor.
Însemnătatea metodologiei statistice în cunoaşterea fenomenelor criminale a
sporit considerabil în ultimele decenii, graţie unui avînt fără precedent a tehnolo-
giilor informaţionale, care permit o înregistrare, evidenţă şi prelucrare automatizată
incomparabil mai simplă a datelor despre criminalitate şi activitatea anticrimă.
În aceste condiţii, cunoaşterea statisticii criminologice este indispensabilă
specialistului în domeniul anticrimă.
Statistica criminologică reprezintă o disciplină de specialitate cu caracter
deopotrivă fundamental şi aplicativ.
Scopul disciplinei „Statistică criminologică” constă în oferirea unei instruiri
profesionale fundamentale şi aplicative.
Graţie acestui curs, specialistul în domeniul dreptului va putea să calculeze o
serie de indici care caracterizează nivelul, structura, intensitatea, geografia şi dina-
mica criminalităţii, va fi capabil să reprezinte prin diverse procedee grafice şi tabe-
lare rezultatele analizelor statistico-criminologice efectuate, va fi apt să calculeze
valorile medii ale diverselor serii statistice, precum şi să stabilească în care bază de
date poate să fie găsită informaţia de care are nevoie în procesul de activitate.

2
II. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

La nivel de cunoaştere şi înţelegere:


să indice specificul metodologiei statisticii criminologice;
să explice legea numerelor mari;
să dea exemple de acţiune legilor statistice şi a celor dinamice;
să numească şi să descrie funcţiile statisticii criminologice;
să caracterizeze observarea statistică;
să descrie principalele baze de date criminologice naţionale;
să numească sarcinile analizei criminologice;
să numească indicatorii criminologici şi obiectele acestora;
să numească şi explice diferenţa dintre metodele de calculare a dina-
micii criminalităţii.

La nivel de aplicare:
să calculeze valorile medii ale seriilor statistice;
să calculeze indicii de nivel ai criminalităţii;
să calculeze indicii de pericol social ai criminalităţii;
să calculeze indicii de structură ai criminalităţii;
să calculeze indicii geografici ai criminalităţii;
să calculeze indicii de intensitate ai criminalităţii;
să calculeze indicii de dinamică ai criminalităţii;
să reprezinte grafic rezultatele analizei statistico-criminologice.

La nivel de integrare:
să explice raporturile dintre statistica criminologică, criminologie şi
statistică;
să dea exemple de utilizare a statisticii criminologice în diverse sectoa-
re de activitate anticrimă;
să explice rolul analizei statisticii în cadrul analizei criminologice.

3
III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Numărul de
Evaluarea
Codul Anul ore Responsa
Semes-
discip- de Forma -bilul de
trul Nr. de
linei studii P S LI de disciplină
credite
evaluare
2 1 24 24 - 4 Examen O. BEJAN

PROGRAMĂ ANALITICĂ

Tema nr. 1. Rolul metodei statistice în analiza criminologică


Noţiunea de statistică criminologică. Obiectul statisticii criminologice. Meto-
dologia statisticii criminologice. Legea numerelor mari. Legi statistice. Legi dina-
mice. Funcţiile statisticii criminologice. Funcţia descriptivă. Funcţia explicativă.
Funcţia predictivă. Funcţia organizaţional-practică.

Tema nr. 2. Colectarea şi prelucrarea datelor statistice avînd


semnificaţie criminologică
Observarea statistică. Observarea statistică permanentă. Observarea statistică
ocazională. Evidenţa statistică a criminalităţii în Republica Moldova. Sistemul cri-
minologic integrat. Sistemul informaţional al organelor de drept. Gruparea statisti-
că. Centralizarea statistică.

Tema nr. 3. Utilizarea valorilor medii, absolute şi relative în


analiza statistico-criminologică
Utilizarea valorilor medii în analiza statistico-criminologică. Media aritme-
tică. Media aritmetică ponderată. Media geometrică. Modul. Mediana. Abaterea
medie pătratică. Coeficientul de variaţie. Utilizarea valorilor absolute în analiza sta-
tistico-criminologică. Utilizarea valorilor relative în analiza statistico-criminologi-
că.

Tema nr. 4. Analiza statistico-criminologică


Rolul analizei statistico-criminologice. Obiectul analizei criminologice.Com-
ponentele analizei criminologice. Sarcinile analizei criminologice. Elementele con-

4
stitutive ale criminalităţii care sunt vizate de descrierea statistico-criminologică.
Indicatori de analiză statistico-criminologică.

Tema nr. 5. Aplicarea indicilor de nivel în analiza statistico-


criminologică
Indici statistici ai nivelului: crimele. Indici privind extinderea spaţio-tempo-
rală a criminalităţii. Numărul absolut al crimelor. Numărul mediu al crimelor. Nu-
mărul unor tipuri de crime. Indici statistici ai nivelului: criminalii. Numărul absolut
al criminalilor. Numărul criminalilor aparţinînd unor grupuri sociale. Indici statis-
tici ai nivelului: victimele. Numărul victimelor. Numărul victimelor aparţinînd unor
grupuri sociale. Indici statistici ai nivelului: prejudiciile. Valoarea absolută a preju-
diciilor cauzate prin crime. Valoarea absolută a prejudiciilor cauzate prin crime
unor grupuri sociale.

Tema nr. 6. Aplicarea indicilor de pericol social în analiza statistico-


criminologică
Definire operaţională a pericolului social al criminalităţii. Indicele individual
de pericol social al criminalităţii. Coeficientul de pericol social al unui tip de
infracţiune. Indicele de pericol social al criminalităţii.

Tema nr. 7. Aplicarea indicilor de structură în analiza statistico-


criminologică
Noţiunea de structură a criminalităţii. Indici de structură care caracterizează
crimele. Indici de structură care caracterizează criminalii. Indici de structură care
caracterizează victimele actelor criminale. Indici de structură care caracterizează
prejudiciile cauzate de crime.

Tema nr. 8. Aplicarea indicilor de intensitate criminală în analiza


statistico-criminologică
Coeficienţi de măsurare a criminalităţii. Coeficientul criminalităţii. Coefici-
entul special al criminalităţii. Coeficientul distructivităţii criminale. Coeficienţi de
măsurare a activităţii criminale a populaţiei. Coeficientul activităţii infracţionale.
Coeficientul special al activităţii infracţionale. Coeficientul special al activităţii in-
fracţionale a unui grup social. Coeficientul de contaminare criminală a unui grup
social. Coeficientul special de contaminare criminală a unui grup social. Coeficien-
tul criminalizării populaţiei. Coeficienţi de măsurare a situaţiei victimelor actelor
criminale. Coeficientul de victimizare. Coeficientul special de victimizare. Coefici-
entul de victimizare a unui grup social. Coeficientul special de victimizare a unui
grup social.

5
Tema nr. 9. Aplicarea indicilor de dinamică în analiza statistico-
criminologică
Dinamica criminalităţii. Ritmurile dinamice ale criminalităţii. Sporul absolut,
Ritmul de creştere. Ritmul sporirii. Metoda bazei fixe. Metoda bazei mobile. Serie
dinamică de moment. Serie dinamică de interval. Procedee de transformare a seriei
dinamice. Cerinţe înaintate faţă de seriile dinamice. Tipurile nivelului seriei dina-
mice. Nivelarea seriei dinamice. Media glisantă.

Tema nr. 10. Aplicarea indicilor geografici în analiza statistico-


criminologică
Analiza criminologică a geografiei criminalităţii. Geografia criminalităţii.
Raţiunile efectuării analizei geografice a criminalităţii. Tipuri de abordări în analiza
geografică a criminalităţii. Abordarea teritorială. Abordarea fenomenală. Indici de
analiză criminologică a geografiei criminalităţii. Indicele de localizare a infracţiu-
nilor de un anumit tip. Indicele manifestării interteritoriale a criminalităţii.

Tema nr. 11. Reprezentarea rezultatelor analizelor


statistico-criminologice
Reprezentarea rezultatelor analizelor statistico-criminologice prin tabele. E-
lementele constitutive ale tabelelor. Macheta tabelului. Subiectul tabelului. Predica-
tul tabelului. Datele numerice. Nota explicativă. Regulile principale de întocmire a
unui tabel. Reprezentarea rezultatelor analizelor statistico-criminologice prin grafi-
ce. Elementele constitutive ale graficului. Titulul graficului. Scara de reprezentare.
Intervalul graficului. Lungimea scării. Reţeaua graficului. Semnele convenţionale.
Legenda. Notele generale. Notele speciale. Dreptunghiul de structură. Cercul de
structură.

6
DISTRIBUIREA ORIENTATIVĂ A ORELOR
DUPĂ TIMPURI DE ACTIVITATE

Total
Nr. Tema ore
Prel. Sem.
Ind.
1. Rolul metodei statistice în analiza criminologică 7 1 2 4
Colectarea şi prelucrarea datelor statistice avînd
2. 13 1 2 10
semnificaţie criminologică
Utilizarea valorilor medii, absolute şi relative în
3. 12 4 2 6
analiza criminologică
3.1. Testare: temele 1-3
4. Analiza statistico-criminologică 6 2 2 2
Aplicarea indicilor de nivel în analiza
5. 10 2 2 6
criminologică
Aplicarea indicilor de pericol social în analiza
6. 12 2 2 8
criminologică
Aplicarea indicilor de structură în analiza
7. 10 2 2 6
criminologică
7.1. Testare: temele 4-7
Aplicarea indicilor de intensitate criminală în
8. 16 4 4 8
analiza criminologică
Aplicarea indicilor de dinamică în analiza
9. 12 2 2 8
criminologică
Aplicarea indicilor geografici în analiza
10. 10 2 2 6
criminologică
Reprezentarea rezultatelor analizei statistico-
11. 12 2 2 8
criminologice
Total 120 24 24 72

7
IV. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ CONŢINUTURI

Rolul metodei statistice în analiza criminologică


să definească statistica criminologică; Noţiunea de statistică criminologică.
să numească obiectul statisticii Obiectul statisticii criminologice. Meto-
criminologice; dologia statisticii criminologice. Legea
să indice specificul metodelor numerelor mari. Legi statistice. Legi
statisticii criminologice; dinamice. Funcţiile statisticii crimino-
să explice raporturile dintre statistica logice. Funcţia descriptivă. Funcţia ex-
criminologică, criminologie şi plicativă. Funcţia predictivă. Funcţia
statistică; organizaţional-practică.
să explice în ce constă legea
numerelor mari;
să dea exemple de acţiune a legilor
statistice şi a celor dinamice;
să numească funcţiile statisticii
criminologice;
să descrie funcţiile statisticii
criminologice.
Colectarea şi prelucrarea datelor statistice
avînd semnificaţie criminologică
să definească observarea statistică; Observarea statistică. Observarea statis-
să numească tipurile de observare tică permanentă. Observarea statistică
statistică; ocazională. Evidenţa statistică a crimi-
să descrie fiecare tip de observare nalităţii în Republica Moldova. Siste-
statistică; mul criminologic integrat. Sistemul in-
să numească masivele informaţionale formaţional al organelor de drept. Gru-
ale Sistemului criminologic integrat; parea statistică. Centralizarea statistică.
să numească participanţii Sistemului
informaţional al organelor de drept;
să definească procedeul de grupare

8
statistică;
să definească procedeul centralizării
statistice;
să numească tipurile grupărilor
statistice şi să dea exemple pentru
fiecare tip.
Utilizarea valorilor medii, relative şi absolute
în analiza criminologică
să calculeze media aritmetică; Utilizarea valorilor medii în analiza sta-
să calculeze media aritmetică tistico-criminologică. Media aritmetică.
ponderată; Media aritmetică ponderată. Media geo-
să calculeze media geometrică; metrică. Modul. Mediana. Abaterea me-
să calculeze modul; die pătratică. Coeficientul de variaţie.
să calculeze mediana; Utilizarea valorilor absolute în analiza
să calculeze abaterea medie pătratică; statistico-criminologică. Utilizarea valo-
să calculeze coeficientul de variaţie; rilor relative în analiza statistico-crimi-
nologică.
să dea exemple de valori abolute şi
relative.
Analiza statistico-criminologică
să numească ce vizează analiza Rolul analizei statistico-criminologice.
criminologică; Obiectul analizei criminologice. Com-
să numească ce include analiza ponentele analizei criminologice. Sar-
criminologică; cinile analizei criminologice. Elemen-
să explice rolul analizei statistice în tele constitutive ale criminalităţii care
cadrul analizei criminologice; sunt vizate de descrierea statistico-cri-
să numească sarcinile analizei minologică. Indicatori de analiză sta-
criminologice; tistico-criminologică.
să numească principalii indicatori
criminologici;
să numească la ce se referă indicatorii
criminologici.
Aplicarea indicilor de nivel în analiza criminologică
să dea exemple de indici de nivel care Indici statistici ai nivelului: crimele.
caracterizează crimele; Indici privind extinderea spaţio-tempo-

9
să dea exemple de indici de nivel care rală a criminalităţii. Numărul absolut al
caracterizează criminalii; crimelor. Numărul mediu al crimelor.
să dea exemple de indici de nivel care Nu-mărul unor tipuri de crime. Indici
caracterizează victimele actelor statistici ai nivelului: criminalii. Numă-
criminale; rul absolut al criminalilor. Numărul
să dea exemple de indici de nivel care criminalilor aparţinînd unor grupuri
caracterizează prejudiciile care au sociale. Indici statistici ai nivelului:
fost cauzate de acte criminale. victimele. Numărul victimelor. Numărul
victimelor aparţinînd unor grupuri
sociale. Indici statistici ai nivelului:
prejudiciile. Valoarea absolută a preju-
diciilor cauzate prin crime. Valoarea
absolută a prejudiciilor cauzate prin
crime unor grupuri sociale.
Aplicarea indicilor de pericol social în analiza socială
să explice cum poate să fie Definire operaţională a pericolului
operaţionalizat conceptul de pericol social al criminalităţii. Indicele indivi-
social prin prisma pedepsei penale; dual de pericol social al criminalităţii.
să calculeze indicile individual de Coeficientul de pericol social al unui tip
pericol social; de infracţiune. Indicele de pericol social
să calculeze coeficientul pericolului al criminalităţii.
social al unui tip de infracţiuni;
să calculeze indicele de pericol social
al criminalităţii.
Aplicarea indicilor de structură în analiza criminologică
să definească structura criminalităţii; Noţiunea de structură a criminalităţii.
să calculeze indici de structură care Indici de structură care caracterizează
caracterizează crimele; crimele. Indici de structură care carac-
să calculeze indici de structură care terizează criminalii. Indici de structură
caracterizează criminalii; care caracterizează victimele actelor
să calculeze indici de structură care criminale. Indici de structură care carac-
caracterizeză victimele actelor terizează prejudiciile cauzate de crime.
criminale;
să calculeze indici de structură care

10
caracterizează prejudiciile actelor
criminale.
Aplicarea indicilor de intensitate în analiza criminologică
să calculeze coeficienţi de măsurare a Coeficienţi de măsurare a criminalităţii.
criminalităţii; Coeficientul criminalităţii. Coeficientul
să calculeze coeficienţi de măsurare a special al criminalităţii. Coeficientul
activităţii criminale a populaţiei; distructivităţii criminale. Coeficienţi de
să calculeze coeficienţi de măsurare a măsurare a activităţii criminale a popu-
situaţiei victelor actelor criminale. laţiei. Coeficientul activităţii infrac-
ţionale. Coeficientul special al activităţii
infracţionale. Coeficientul special al
activităţii infracţionale a unui grup
social. Coeficientul de contaminare cri-
minală a unui grup social. Coeficientul
special de contaminare criminală a unui
grup social. Coeficientul criminalizării
populaţiei. Coeficienţi de măsurare a
situaţiei victimelor actelor criminale.
Coeficientul de victimizare. Coeficien-
tul special de victimizare. Coeficientul
de victimizare a unui grup social. Coefi-
cientul special de victimizare a unui
grup social.
Aplicarea indicilor de dinamică în analiza criminologică
să calculeze sporul absolut; Dinamica criminalităţii. Ritmurile dina-
să calculeze ritmul de creştere; mice ale criminalităţii. Sporul absolut,
să calculeze ritmul sporului; Ritmul de creştere. Ritmul sporirii.
să aplice metoda bazei fixe (unice), Metoda bazei fixe. Metoda bazei mo-
pentru calcularea dinamicii bile. Serie dinamică de moment. Serie
criminalităţii; dinamică de interval. Procedee de trans-
să aplice metoda bazei mobile formare a seriei dinamice. Cerinţe îna-
(metoda de lanţ), pentru calcularea intate faţă de seriile dinamice. Tipurile
dinamicii criminalităţii. nivelului seriei dinamice. Nivelarea
seriei dinamice. Media glisantă.

11
Aplicarea indicilor geografici în analiza criminologică
să definească geografia criminalităţii; Analiza criminologică a geografiei cri-
să caracterizeze geografia minalităţii. Geografia criminalităţii. Ra-
criminalităţii; ţiunile efectuării analizei geografice a
să argumenteze necesitatea studierii criminalităţii. Tipuri de abordări în ana-
geografiei criminalităţii; liza geografică a criminalităţii. Abor-
să explice abordările utilizate în darea teritorială. Abordarea fenomenală.
studiul geografiei criminalităţii; Indici de analiză criminologică a geo-
să calculeze indicele de localizare a grafiei criminalităţii. Indicele de locali-
infracţiunilor de un anumit tip; zare a infracţiunilor de un anumit tip.
să calculeze indicele manifestării Indicele manifestării interteritoriale a
interteritoriale a criminalităţii. criminalităţii.
Reprezentarea rezultatelor analizei statistico-criminologice
să numească elementele constitutive Reprezentarea rezultatelor analizelor
ale tabelului; statistico-criminologice prin tabele. E-
să arate unde se află fiecare elemente lementele constitutive ale tabelelor.
constitutiv într-un tabel real, desenat Macheta tabelului. Subiectul tabelului.
pe hîrtie; Predicatul tabelului. Datele numerice.
să explice rolul fiecărui element Nota explicativă. Regulile principale de
constitutiv al tabelului; întocmire a unui tabel. Reprezentarea
să numească elementele constitutive rezultatelor analizelor statistico-crimi-
ale graficului; nologice prin grafice. Elementele con-
să arate unde se află fiecare elemente stitutive ale graficului. Titulul grafi-
constitutiv într-un grafic real, desenat cului. Scara de reprezentare. Intervalul
pe hîrtie; graficului. Lungimea scării. Reţeaua
să explice rolul fiecărui element graficului. Semnele convenţionale. Le-
constitutiv al graficului. genda. Notele generale. Notele speciale.
Dreptunghiul de structură. Cercul de
structură.

12
V. SUGESTII PRIVIND LUCRUL INDIVIDUAL AL
STUDENŢILOR

SUBIECTE, MODALITĂŢI DE
FORME DE REALIZARE
PROBLEME EVALUARE

 studierea notelor de curs;  expunerea materiei


însuşite;
Rolul metodei statistice  studierea literaturii  rezolvarea
în analiza suplimentare; problemelor;
criminologică  rezolvarea problemelor;  lucrare de control;
 redarea cunoştinţelor  participarea la
însuşite. reuniuni ştiinţifice.

 expunerea materiei
 studierea notelor de curs;
Colectarea şi însuşite;
 studierea literaturii
prelucrarea datelor  rezolvarea
suplimentare;
statistice avînd problemelor;
 rezolvarea problemelor;
semnificaţie  lucrare de control;
 redarea cunoştinţelor
criminologică  participarea la
însuşite.
reuniuni ştiinţifice.

 expunerea materiei
 studierea notelor de curs;
Utilizarea valorilor însuşite;
 studierea literaturii
medii, absolute şi  rezolvarea
suplimentare;
relative în analiza problemelor;
 rezolvarea problemelor;
criminologică  lucrare de control;
 redarea cunoştinţelor
 participarea la
însuşite.
reuniuni ştiinţifice.

 studierea notelor de curs;  expunerea materiei


 studierea literaturii însuşite;
suplimentare;  rezolvarea
Analiza statistico-
 rezolvarea problemelor; problemelor;
criminologică
 redarea cunoştinţelor  lucrare de control;
însuşite.  participarea la
reuniuni ştiinţifice.

13
 expunerea materiei
 studierea notelor de curs;
însuşite;
 studierea literaturii
Aplicarea indicilor de  rezolvarea
suplimentare;
nivel în analiza problemelor;
 rezolvarea problemelor;
criminologică  lucrare de control;
 redarea cunoştinţelor
 participarea la
însuşite.
reuniuni ştiinţifice.

 expunerea materiei
 studierea notelor de curs;
însuşite;
 studierea literaturii
Aplicarea indicilor de  rezolvarea
suplimentare;
pericol social în problemelor;
 rezolvarea problemelor;
analiza criminologică  lucrare de control;
 redarea cunoştinţelor
 participarea la
însuşite.
reuniuni ştiinţifice.

 expunerea materiei
 studierea notelor de curs;
însuşite;
 studierea literaturii
Aplicarea indicilor de  rezolvarea
suplimentare;
structură în analiza problemelor;
 rezolvarea problemelor;
criminologică  lucrare de control;
 redarea cunoştinţelor
 participarea la
însuşite.
reuniuni ştiinţifice.

 expunerea materiei
 studierea notelor de curs;
însuşite;
 studierea literaturii
Aplicarea indicilor de  rezolvarea
suplimentare;
intensitate criminală în problemelor;
 rezolvarea problemelor;
analiza criminologică  lucrare de control;
 redarea cunoştinţelor
 participarea la
însuşite.
reuniuni ştiinţifice.

 studierea notelor de curs;  expunerea materiei


 studierea literaturii însuşite;
Aplicarea indicilor de
suplimentare;  rezolvarea
dinamică în analiza
 rezolvarea problemelor; problemelor;
criminologică
 redarea cunoştinţelor  lucrare de control;
însuşite.  participarea la
reuniuni ştiinţifice.

14
 expunerea materiei
 studierea notelor de curs;
însuşite;
 studierea literaturii
Aplicarea indicilor  rezolvarea
suplimentare;
geografici în analiza problemelor;
 rezolvarea problemelor;
criminologică  lucrare de control;
 redarea cunoştinţelor
 participarea la
însuşite.
reuniuni ştiinţifice.

 expunerea materiei
 studierea notelor de curs;
însuşite;
 studierea literaturii
Reprezentarea  rezolvarea
suplimentare;
rezultatelor analizei problemelor;
 rezolvarea problemelor;
statistico-criminologice  lucrare de control;
 redarea cunoştinţelor
 participarea la
însuşite.
reuniuni ştiinţifice.

15
VI. PLANURILE SEMINARIILOR

Seminarul nr. 1

Tema
Rolul metodei statistice în analiza criminologică

Problemele
1. Noţiunea statisticii criminologice
2. Legea numerelor mari
3. Funcţiile statisticii criminologice

Seminarul nr. 2

Tema
Colectarea şi prelucrarea datelor statistice avînd semnificaţie criminologică

Problemele
1. Observarea statistică
2. Evidenţa statistică a criminalităţii în Republica Moldova
3. Centralizatorul şi gruparea statistică

Seminarul nr. 3

Tema
Valorilor medii, absolute şi relative în analiza statistico-criminologică

Rezolvarea problemelor
1. Calcularea mediei aritmetice
2. Calcularea mediei aritmetice ponderate
3. Calcularea mediei geometrice
4. Calcularea modului
5. Calcularea medianei
6. Calcularea abaterii medii pătratice
7. Calcularea coeficientului de variaţie
8. Găsirea exemplelor de valori absolute
9. Găsirea exemplelor de valori relative

16
Seminarul nr. 4

Tema
Analiza statistico-criminologică

Problemele
1. Rolul analizei statistico-criminologice
2. Indicatorii economici şi obiectele acestora

Seminarul nr. 5

Tema
Aplicarea indicilor de nivel în analiza statistico-criminoligică

Rezolvarea problemelor
1. Găsirea exemplelor de indici de nivel care caracterizează crimele
2. Găsirea exemplelor de indici de nivel care caracterizează criminalii
3. Găsirea exemplelor de indici de nivel care caracterizează victimele
4. Găsirea exemplelor de indici de nivel care caracterizează prejudiciile

Seminarul nr. 6

Tema
Aplicarea indicilor de pericol social în analiza statistico-criminologică

Rezolvarea problemelor
1. Calcularea indicelului individual de pericol social al infracţiunii
2. Calcularea coeficientului pericolului social al unui tip de infracţiuni
3. Calcularea indicelului de pericol social al criminalităţii

Seminarul nr. 7

Tema
Aplicarea indicilor de structură în analiza statistico-crimino-logică

17
Rezolvarea problemelor
1. Calcularea indicelui de pondere a infracţiunilor de un anumit tip
2. Calcularea indicelui pericolului social al structurii criminalităţii
3. Calcularea indicelui modificării pericolului social al structurii criminali-
tăţii
4. Calcularea indicelui de pondere a persoanelor care au săvîrşit un anumit
tip de infracţiune
5. Calcularea indicelui de pondere a persoanelor de o anumită categorie
socială care au săvîrşit infracţiuni
6. Calcularea indicelui manifestării criminalităţii de grup
7. Calcularea indicelui de pondere a persoanelor aparţinînd unui grup social
care au căzut victime actelor criminale de un anumit tip
8. Calcularea indicelului de pondere a prejudiciului cauzat de crimele de un
anumit tip

Seminarul nr. 8

Tema
Aplicarea indicilor de intensitate criminală în analiza statistico-criminologică

Rezolvarea problemelor
1. Calcularea coeficientului criminalităţii
2. Calcularea coeficientului special al criminalităţii
3. Calcularea coeficientului distructivităţii criminale
4. Calcularea coeficientului activităţii infracţionale al populaţiei
5. Calcularea coeficientului special al activităţii infracţionale al populaţiei
6. Calcularea coeficientului special al activităţii infracţionale al unui grup
social

Seminarul nr. 9

Tema
Aplicarea indicilor de intensitate criminală în analiza statistico-criminologică

Rezolvarea problemelor
1. Calcularea coeficientului contaminării criminale a grupului social
2. Calcularea coeficientului special al contaminării criminale a grupului
social

18
3. Calcularea coeficientului criminalizării populaţiei
4. Calcularea coeficientului victimizării
5. Calcularea coeficientului special al victimizării
6. Calcularea coeficientului victimizării unui grup social
7. Calcularea coeficientului special al victimizării unui grup social

Seminarul nr. 10

Tema
Aplicarea indicilor de dinamică în analiza statistico-criminologică

Rezolvarea problemelor
1. Calcularea sporului absolut
2. Calcularea ritmului de creştere
3. Calcularea ritmului sporului
4. Aplicarea metodei bazei fixe (unice)
5. Aplicarea metodei bazei mobile (metoda de lanţ)

Seminarul nr. 11

Tema
Aplicarea indicilor geografici în analiza statistico-criminologică

Rezolvarea problemelor
1. Calcularea indicelui de localizare a infracţiunilor de un anumit tip
2. Calcularea indicelui manifestării interteritoriale a criminalităţii

Seminarul nr. 12

Tema
Reprezentarea rezultatelor analizelor criminologice

Rezolvarea problemelor
1. Construirea tabelelor
2. Construirea graficelor

19
VII. EVALUAREA ÎNSUŞITEI LA DISCIPLINĂ

Realizarea cursului „Statistică criminologică” presupune:


acumularea cunoştinţelor conform programei,
formarea deprinderilor şi priceperilor de aplicare a cunoştinţelor,
schimbarea comportamentului la studenţi.
Schimbări de comportament la studenţi:
 concentrarea asupra elementelor esenţiale ale fenomenelor;
 formarea unei atitudini raţionale şi de căutare a soluţiilor la probleme;
 formarea orientării spre obţinerea de sine stătătoare a cunoştinţelor
care lipsesc;
 cultivarea spiritului de argumentare a opiniilor şi de discutare civilizată
a problemelor;
 aspiraţie spre o reuşită superioară şi încredere în capacitatea de a reuşi.
FORME DE EVALUARE: evaluare formativă (permanentă); evaluare su-
mativă (periodică şi finală), folosite sub formă îmbinată.
TEHNICI DE EVALUARE: chestionare, lucrări scrise şi teste.
Sistemul de evaluare a rezultatelor obţinute de studenţi prin studierea
cursului include participarea studenţilor la dezbateri, la elaborarea unor referate pe
anumite probleme ale conţinutului tematic.
Evaluări sumative periodice (testări curente):
EVALUAREA nr. 1 - în temeiul temelor 1-3;
EVALUAREA nr. 2 – în temeiul temelor 4-5.
Evaluarea sumativă finală se va desfăşura sub forma unui examen. Biletul
de examinare va cuprinde două subiecte. Subiectele din bilet vor fi formulate
reieşind din obiectivele generale ale disciplinii şi, îndeosebi, din obiectivele de
referinţă. Nota de la examen constituie 40% din nota finală, iar 60 % revin notei
medii acumulate la seminarii şi evaluările curente.
Condiţii de admitere la evaluarea finală:
- lipsurile de la prelegeri au fost prelucrate prin posesia notelor de curs;
- lipsurile de la seminarii au fost prelucrate prin demonstrarea însuşirii
materiei (scrisă sau verbală, prin expunere a materiei, întocmirea
referatelor etc.);
- notele negative de la seminarii au fost corectate;
- dosarului personal cu materiale de serviciu este complet.

20
Studentul care a primit note la peste 50% din seminarii este eliberat de la
examinarea finală cu nota medie, care constituie media aritmetică a notelor obţinute
la seminarii şi la evaluările curente. Nu se iau în considerare notele obţinute ca
urmare a prelucrării lipsurilor de la seminarii.
Studentul care participă cu raport la o reuniune ştiinţifică naţională sau
internaţională poate să fie eliberat de la examinarea finală, în cazul în care dă
dovadă de o sîrguinţă considerabilă, sau această participare este echivalată cu
prelucrarea lipsurilor de la seminarii.
Participarea la o reuniune ştiinţifică instituţională poate să echivaleze cu
prelucrarea lipsurilor de la unele seminarii.
Posibilitatea este determinată în funcţie de toate circumstanţele (motivul
lipsei, atitudinea studentului, nivelul de însuşire a altor teme etc.), inclusiv conduita
studentului.

21
VIII. SUBIECTELE PENTRU EVALUAREA FINALĂ

1. Noţiunea de statistică criminologică


2. Legea numerelor mari
3. Funcţiile statisticii criminologice
4. Observarea statistică
5. Evidenţa statistică a criminalităţii în Republica Moldova
6. Centralizatorul şi gruparea statistică
7. Utilizarea valorilor medii în analiza statistico-criminologică
8. Utilizarea valorilor absolute şi relative în analiza statistico-criminologică
9. Rolul analizei statistico-criminologice
10.Indicatorii criminologici şi obiectele acestora
11.Indici statistici ai nivelului: crimele
12.Indici statistici ai nivelului: criminalii
13.Indici statistici ai nivelului: victimele
14.Indici statistici ai nivelului: prejudiciile
15.Definire operaţională a pericolului social al criminalităţii
16.Indicele individual de pericol social al infracţiunii
17.Coeficientul pericolului social al unui tip de infracţiune
18.Indicele de pericol social al criminalităţii
19.Noţiunea de structură a criminalităţii
20.Indici de structură care caracterizează crimele
21.Indici de structură care caracterizează criminalii
22.Indici de structură care caracterizează victimele şi prejudiciile crimelor
23.Coeficienţi de măsurare a criminalităţii
24.Coeficienţi de măsurare a activităţii criminale a populaţiei
25.Coeficienţi de măsurare a situaţiei victimelor actelor criminale
26.Ritmurile dinamice ale criminalităţii
27.Metode de calculare a dinamicii criminalităţii
28.Analiza criminologică a geografiei criminalităţii
29.Indici de analiză criminologică a geografiei criminalităţii
30.Reprezentarea rezultatelor analizelor criminologice prin tabele
31.Reprezentarea rezultatelor analizelor criminologice prin grafice

22
IX. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Bujor Valeriu, Bazele statisticii criminologice, Editura „Literatura juridică”,


Chişinău, 1996.
2. Bujor Valeriu şi Miron-Popa Cătălina, Bazele analizei statistice a crimina-
lităţii, Bălţi, 2010.
3. Bujor Valeriu, Ocrain Ion şi Cipovenco Stela, Statistica criminologică.
Manual pentru şcoală superioară, Universitatea de Criminologie din Mol-
dova, Chişinău, 2003.
4. Bujor Valeriu, Cu privire la sistemul indicatorilor statistici ai criminalităţii,
în „Probleme de drept în perioada de tranziţie. Conferinţa ştiinţifică anuală a
profesorilor (26 aprilie 2002)”, Universitatea de Criminologie din Moldova,
Chişinău, 2002.
5. Bujor Valeriu, Indici statistici ai criminalităţii (elemente de analiză statis-
tică a criminalităţii), Revista de criminologie, drept penal şi criminalistică,
anul 2007, nr. 1-2.
6. Bejan Octavian, Dicţionar de criminologie, Chişinău, 2009.
7. Bujor Valeriu, Bejan Octavian, Ilie Sergiu şi Casian Sergiu, Elemente de
criminologie, Editura „Ştiinţa”, Chişinău, 1997.
8. Bejan Octavian, Consideraţii privind utilizarea categoriei necesităţii şi
întîmplării în cunoaşterea criminologică şi prevenirea criminalităţii, Legea
şi viaţa, nr. 9, 2011.
9. Bejan Octavian, Definire statistico-criminologică a conceptelor de tendinţă
şi fluctuaţie, Revista de criminologie, criminalistică şi penologie, anul 2011,
nr. 2.
10. Bejan Octavian, Activitatea criminologică practică: caracterizare generală,
Legea şi viaţa, nr. 2, anul 2012.
11. Bejan Octavian, Analiza criminologică strategică în serviciile de poliţie
canadiene, Legea şi viaţa, nr. 3, 2012.
12. Bejan Octavian, Definire criminologică a conceptului de tendinţă, Legea şi
viaţa, anul 2012, nr. 10.
13. Bejan Octavian, Bujor Valeriu şi Botnaru Gheorghe, Analiză criminologică a
influenţei proceselor demografice actuale asupra criminalităţii din Repu-
blica Moldova, Chişinău, 2012.

23
14. Bujor Valeriu, Ilie Sergiu şi Ţurcan Valeriu, Analiză statistică succintă a
criminalităţii în Republica Moldova pe anii 1993-1997, în „Probleme actuale
privind criminalitatea”, Chişinău, 2000.
15. Bujor Valeriu, Ilie Sergiu, Ţurcan Sergiu şi Capustin Grigore, Criminali-
tatea în Republica Moldova în anii 1992-1998: oglindire statistico-
criminologică, în „Probleme actuale privind criminalitatea”, Chişinău, 2000.
16. Bejan Octavian, Criminalitatea minorilor şi soluţia educaţională între mit şi
realitate, în ,,Studii criminologice şi juridice privind criminalitatea: anuar
ştiinţific”, ediţia a II-a, Chişinău, 2001.
17. Bejan Octavian, Bujor Valeriu, Bulat Irina şi Covalschi Stanislav, Profesia
de criminolog. Ghid de orientare profesională, Institutul de Ştiinţe Penale şi
Criminologie Aplicată, Chişinău, 2013.
18. Coman Claudiu, Statistică aplicată în ştiinţele sociale, Institututul Euro-
pean, ediţie revăzută şi adăugită, Iaşi, 2011.
19. Druică Elena (coord.), Druică Ioniţă, Ianole Rodica şi Sandu Mihaela,
Statistică pe înţelesul tuturor, Editura „C.H. Beck”, Bucureşti, 2011.
20. Бужор В.Г., Криминология и основы предупреждения преступности,
Измаил, 2005.
21. Бабаев М.М., Илий С.К. şi alţii, Криминологическая обстановка в
Российской Федерации в 2006 году и прогноз ее развития, Всероссий-
ский научно-исследовательский институт Министерства внутенних дел
России, Москва, 2006.
22. Бабаев М.М., Илий С.К. şi alţii, Современная криминальная ситуация на
территории Российской Федерации и тенденции её развития,
Всероссийский научно-исследовательский институт Министерства
внутенних дел России, Москва, 2008.
23. Кондратюк В.Л., Система криминологических показателей и методы
их вычисления, Москва, 1978.

24