Sunteți pe pagina 1din 6

Facultatea de  Ştiinţe Juridice și Administrative

Specializarea DREPT

Disciplina: DREPT PROCESUAL CIVIL


Anul III

Tema referatului

APELUL
Cale de atac ordinară

Student Profesor
IANCU (VIGU) MONICA OTILIA L ct. univ.dr. DUDAŞ IOANA
- APELUL –
- Cale de atac ordnară -

1. Introducere

Apelul este una dintre căile de atac prevăzute de Codul de procedură civilă, care dă
posibilitatea justițiarilor de a îndrepta greșelile săvârșite de instanțele de judecată, fiind deci
mijlocul procedural prin care se cere și se obține anularea sau reformarea parțială sau totală a
unei hotărâri judecătorești.
Conform dispozițiilor legiuitorului nu putem vorbi de căi de atac în lipsa unei hotărâri
judecătorești pe care legea să o declare susceptibilă de a fi atacată. Astfel, potrivit art. 457 alin.
(1), C. Proc. Cviliă ”hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege,
în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei”.
În cazul identificării unei sentințe pe care partea o consideră nelegală, legea stabilește
care este ordinea dintre calea ordinară de atac a apelului și căile extraordinare de atac. Astfel că,
căile extraordinare de atac (ex. Recursul, contestația în anulare și revizuirea) nu pot fi exercitate
atâta timp cât stă deschisă calea de atac a apelului, astfel spus „o hotărâre susceptibilă de apel nu
poate fi atacată decât prin intermediul acestei căi de atac”

2. Considerații generale

Definiţie
Codul de procedură civilă în vigoare nu ne oferă o definiție legală a acestei instituții de
drept, astfel că doctrina definește apelul în funcție de diferitele elemente esențiale din conținutul
său, cum ar fi de exemplu principiile ce guvernează apelul, soluțiile ce le poate pronunța instanța
de apel sau caracterele apelului.
Ca exemplu, putem deduce defniția apelului din conținutul normelor referitoare la această
cale de atac. Art. 476 din Codul de procedură civilă prevede, spre exemplu, că „apelul exercitat
în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt cât și în
drept (alin. 1) și că prin apel este posibil să nu se solicite judecata în fond sau rejudecarea, ci
anularea hotărârii de primă instanță și respingerea ori anularea cererii de rechemare în judecată
ca urmare a invocării unei excepții sau trimiterea dosarului la instanța competentă (alin. 3).

Caracterele apelului
Fiind calea de atac ce permite controlul integral asupra modului în care a fost soluționată
de prima instanță - realizând astfel controlul judiciar în cadrul mecanismului dublului grad de
jurisdicție, doctrina identifică o serie de caractere ale acestei instituții de drept și anume: calea de
atac ordinară, comună, ierarhică, de reforormare, devolutivă și suspensivă de executare, pe care
le voi descrie pe scurt în continuare.

2
Limitele apelului.

Pe calea cererii de apel nu se poate schimba obiectul cererii de chemare în judecată şi nici
nu se pot formula pretenţii noi, cu care prima instanță nu a fost învestită în mod expres [art. 478
alin. (3) NCPC]. Regula este o consecință a efectului devolutiv al apelului și este de ordine
publică.

Nu sunt pretenții noi în apel:

a. Pretenţiile care au fost ‘‘cuprinse implicit’’ în cererile și apărările adresate primei instanțe pot
fi explicitate prin cererea de apel [art. 478 alin. (4) NCPC]. În consecință, potrivit NCPC nu sunt
admisibile, direct în apel și nu pot fi calificate ca fiind cuprinse implicit în cererile și apărările
adresate primei instanțe cereri care au caracter accesoriu sau complementar sau care sunt
consecința admiterii cererii de apel.

b. Dobânzile, ratele, veniturile ajunse la termen, orice alte despăgubiri ivite după darea
hotărârii primei instanţe şi compensaţia legală [art. 478 alin. (5) NCPC].

c. Mijloacele de apărare noi: invocarea dreptului de retenție, a beneficiului de discuțiune, cu


condiția ca acestea să fie invocate prin cererea de apel sau prin întâmpinare [art. 478 alin. (2)
NCPC].

Hotărârile împotriva cărora se poate formula calea de atac a apelului sunt cele enumerate
prin dispozițiile art. 466 NCPC:

– hotărârile pronunţate în primă instanţă, dacă legea nu prevede în mod expres altfel [alin. (1)];
– hotărârile date în ultimă instanţă dacă, potrivit legii, instanţa nu putea să judece decât în primă
instanţă [alin. (2)].

Nu se poate formula apel împotriva:

– hotărârilor date în ultimă instanţă, chiar dacă în hotărâre s-a arătat că au fost pronunţate în
primă instanţă [art. 466 alin. (3) NCPC];

– încheierilor premergătoare, dacă nu se atacă și hotărârea pronunțată în judecarea fondului,


afară de cazul când legea dispune altfel [art. 466 alin. (4) NCPC]

– măsurilor de administrare judiciară (cum sunt repartizarea aleatorie a cauzelor, stabilirea de


către instanță a termenului în care urmează a fi efectuate acte de procedură, trimiterea dosarului
de la un complet la altul sau de la o secție la alta, disjungerea capetelor principale de cerere etc.)
[art. 465 NCPC].

3. Cerințe intrinseci cererii de apel

Cuprinsul cererii de apel este reglementat prin prevederile art. 470 alin. (1) NCPC: Cererea
de apel va cuprinde:

3
a) numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru
persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, codul unic de înregistrare sau
codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului ori de înscriere în
registrul persoanelor juridice şi contul bancar. Dacă apelantul locuieşte în străinătate, va arăta şi
domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
b) indicarea hotărârii atacate;
c) motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul;
d) probele invocate în susţinerea apelului;
e) semnătura.

Părțile în apel.

a) Indicarea părților. Cererea de apel învestește instanța superioară, de control judiciar, astfel că
elementele de identificare ale părților sunt cele reglementate în cazul cererii de chemare în
judecată (art. 194 NCPC).

Apelantul va trebui să indice în cererea sa numele şi prenumele, codul numeric personal,


domiciliul sau reşedinţa sa și a intimatului ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul,
precum şi, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de
înmatriculare în registrul comerţului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul
bancar. Dacă apelantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România, unde
urmează să i se facă toate comunicările privind procesul.

b) Sancțiuni. Dacă apelantul nu indică în cererea sa elementele impuse de art. 470 lit. a) NCPC,
privind numele părților în etapa judecării apelului, pentru identitate de rațiune, poate deveni
incidentă sancțiunea nulității, potrivit dispozițiilor art. 196 alin. (1) teza I NCPC.

Completarea sau modificarea cererii se va face înăuntrul termenului de apel.

Dacă preşedintele sau persoana desemnată de acesta apreciază că intervalul rămas până la
expirarea termenului de apel nu este suficient, va acorda un termen scurt, de cel mult 5 zile de la
expirarea termenului de apel, în care să se depună completarea sau modificarea cererii.

Dacă cererea de apel a fost depusă prin poștă sau curier, în ultima zi de declarare a căii de atac,
ajungând la instanță după expirarea termenului de apel, termenul de cel mult 5 zile pentru
complinirea lipsurilor nu va putea fi acordat.

Obiectul apelului.

a) Precizări prealabile.
b) Atacarea dispozitivului hotărârii primei instanțe.
c) Atacarea încheierilor premergătoare.
d) Atacarea considerentelor hotărârii primei instanțe.
e) Sancțiuni. Neindicarea hotărârii atacate în cererea de apel este sancționată cu nulitatea,
potrivit dispozițiilor art. 470 alin. (3) NCPC.

4
Motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul.

a) Aspecte generale. În principiu, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul sunt
motivele de netemeinicie și/sau de nelegalitate a hotărârii atacate.
Motivele de apel trebuie indicate în cuprinsul cererii de apel, dacă termenul pentru
exercitarea căii de atac curge de la data comunicării hotărârii.
b) Sancțiuni. Neîndeplinirea cerinței privind indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se
întemeiază apelul este sancționată cu decăderea apelantului din dreptul de a invoca motivele de
netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate.
Instanța de apel nu poate respinge apelul ca nemotivat, ci este obligată să se pronunțe, în
fond, numai pe baza actelor de procedură efectuate de toate părțile în fața primei instanțe.
Probele
a) Arătarea dovezilor. Probele invocate în susţinerea apelului tind la dovedirea netemeiniciei
hotărârii atacate.
În apel pot fi administrate toate mijloacele de probă prevăzute de lege.
b) Sancțiuni. Dacă, prin cererea de apel, apelantul nu invocă probe în susținerea motivelor
invocate, este aplicabilă sancțiunea decăderii din dreptul de a propune probe noi în apel.
Semnătura cererii de apel. Semnătura părții sau a reprezentantului acesteia face dovada
însușirii cererii de apel de către partea care învestește instanța cu soluționarea căii de atac.
Sancțiuni. Lipsa semnăturii poate fi sancționată cu nulitatea, potrivit prevederilor art. 470 alin.
(3). Soluția este reglementată și în materia cerererii de chemare în judecată, în cuprinsul art. 196
alin. (1) NCPC.
Complinirea semnăturii poate fi făcută în condiţiile art. 196 alin. (2). Apelantul va trebui să
semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înştiinţat în acest sens prin citaţie.
În cazul în care reclamantul este prezent în instanţă, acesta va semna chiar în şedinţa în care a
fost invocată nulitatea.

4. Termenul de formulare a apelului


a) Aspecte generale. Termenul de exercitare a apelului este reglementat prin dispozițiile art. 468
NCPC.
Sunt exceptate hotărârile primei instanţe care sunt executorii provizoriu de drept (art. 448
NCPC) şi cele pronunţate cu executare provizorie judecătorească (art. 449 NCPC).
Pentru părți, termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă
legea nu dispune altfel.
b) Sancțiuni. Partea care nu a exercitat calea de atac a apelului în termenul stabilit de lege este
sancționată cu decăderea. Cererea de apel făcută peste termen este lovită de nulitate, potrivit art.
185 alin. (1) NCPC.

5. Anexe la cererea de apel.

a) Dovada calității de reprezentant.

b) Numărul de exemplare.

5
CUPRINS

1. Introducere...............................................................................................................................2
2. Considerații generale...............................................................................................................2
Definiţie.......................................................................................................................................2
Caracterele apelului.....................................................................................................................2
Limitele apelului..........................................................................................................................3
Hotărârile împotriva cărora se poate formula calea de atac a apelului....................................3
Nu se poate formula apel împotriva:.......................................................................................3
3. Cerințe intrinseci cererii de apel..................................................................................................3
Cuprinsul......................................................................................................................................3
Părțile în apel...............................................................................................................................4
Obiectul apelului..........................................................................................................................4
a) Precizări prealabile..............................................................................................................4
b) Atacarea dispozitivului hotărârii primei instanțe................................................................4
c) Atacarea încheierilor premergătoare...................................................................................4
e) Sancțiuni..............................................................................................................................4
Motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul...........................................................5
Probele.........................................................................................................................................5
Semnătura cererii de apel.............................................................................................................5
4. Termenul de formulare a apelului................................................................................................5
5. Anexe la cererea de apel..............................................................................................................6

S-ar putea să vă placă și