Ministerul Educaţiei și Cercetării Centrul

Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2020 Proba
E. d)
Filosofie
Test 7

Profilul umanist din filiera teoretică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu
excepţia profilului militar.

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situaţiile
de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. J. P. Sartre consideră că:

a. în cazul omului, esența precede existența
b. în cazul omului, existența precede esența
c. sensul existenței ființei umane este apropierea de Dumnezeu
d. scopul existenței ființei umane este acela de a fabrica unelte

2. Morala răspunde la una din întrebările:

a. care opinii sunt adevărate și care sunt false?
b. ce sunt eu?
c. care acțiuni sunt bune și care sunt rele?
d. ce pot să știu?

3. Nu constituie o problemă de etică aplicată:

a. condamnarea la moarte
b. clonarea
c. eutanasia
d. căutarea fericirii

4. Libertatea negativă presupune:

a. implicarea în acțiuni dăunătoare altor oameni sau ordinii social-politice
b. absența constrângerilor arbitrare impuse de puterea politică sau de alți oameni
c. intervenția amplă a statului în sfera vieții individuale, intervenție menită să pună la dispoziția
fiecărei persoane mijloacele necesare atingerii scopurilor sale
d. existența condițiilor necesare pentru atingerea scopurilor individuale, capacitatea fiecăruia
dintre noi de a realiza ceea ce dorim

5. Omul, potrivit lui L. Blaga:

a. ființează numai întru imediat și pentru securitate
b. este creator de cultură
c. ființează numai întru mister și pentru revelare
d. relevă imediatul, fără a-l depăși

6. Responsabilitatea social-politică presupune:

a. o conducere politică de tip dictatorial
b. cedarea libertății în schimbul unor favoruri
c. abuzul de putere al statului

Probă scrisă la filosofie Test 7

Pagina 1 din 4
 Ministerul Educaţiei și Cercetării Centrul
Naţional de Evaluare şi Examinare
d. respectarea legilor și asumarea consecințelor încălcării lor

7. Etica aplicată se caracterizează prin faptul că:

a. este un demers reflexiv desfășurat asupra faptelor concrete
b. este un demers reflexiv desfășurat asupra faptelor generale
c. definește principiile universale ale acțiunilor morale
d. derivă principii morale din analiza faptelor generale

8. La Aristotel, scopul urmărit pentru sine și nu pentru altceva, este:

a. inteligența
b. plăcerea
c. fericirea
d. bogăția

9. Care dintre următoarele forme ale imperativului categoric kantian este corectă?
a. acționează numai conform acelei maxime prin care să poți vrea totodată ca ea să devină o
lege fizică
b. acționează numai conform acelei maxime prin care să poți vrea totodată ca ea să
devină o lege universală
c. acționează numai conform acelei maxime prin care să poți vrea totodată ca ea să devină o
lege psihică
d. acționează numai conform acelei maxime prin care să poți vrea totodată ca ea să devină o
lege cauzală

10. În viziunea lui L. Blaga, sensul existenței ființei umane constă în:
a. alegerea dintr-o multitudine de posibilități
b. revelarea misterului, prin creație
c. practicarea îndoielii metodice
d. aflarea adevărului absolut

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

A. În coloana din stânga sunt enumerate concepte specifice filosofiei morale, iar în coloana din
dreapta sunt numerotate enunţuri adevărate referitoare la acestea. Scrieţi pe foaia de examen
asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana din stânga şi cifra corespunzătoare din
coloana din dreapta.

a. Etica eudaimonistă 1. Are drept concept central datoria.

2. Consideră că legea divină este standardul ultim și universal
b. Etica utilitaristă al moralității.
3. Derivă principii morale prin analiza mai multor fapte
c. Etica deontologică concrete. 4. Este varianta modernă a hedonismului antic.
5. Consideră că cel mai mare bine pentru om constă în
d. Etica aplicată activitatea practică guvernată de preceptele morale ale
rațiunii.
16 puncte
B. Argumentați, în aproximativ zece rânduri, în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia:
,,Singurul aspect al conduitei unui om pentru care el poate fi tras la răspundere de către
societate este cel privitor la ceilalți”.(J. St. Mill) 8 puncte

Probă scrisă la filosofie Test 7

Pagina 2 din 4
 Ministerul Educaţiei și Cercetării Centrul
Naţional de Evaluare şi Examinare
C. Construiți un exemplu prin care să evidențiați rolul/importanța libertății de conștiință și religie,
într-o societate democratică. 6
puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

A. Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
Concepția despre dreptate pe care vreau să o dezvolt poate fi enunțată sub forma următoarelor
două principii: mai întâi, fiecare persoană participantă la o practică sau afectată de ea are un drept
egal la cea mai largă libertate compatibilă cu o libertate similară a celorlalți; în al doilea rând,
inegalitățile sunt arbitrare, în afara cazului în care ne putem aștepta în mod responsabil ca ele să
conducă la avantajele tuturor, iar pozițiile sociale și funcțiile cărora le sunt atașate, sau în urma
cărora pot fi dobândite, sunt deschise tuturor. Aceste principii exprimă dreptatea ca un complex de
trei idei: libertate, egalitate și recompensă pentru serviciile ce contribuie la binele public.
(J. Rawls, Dreptatea ca echitate)
Răspundeți următoarelor cerințe:
1. Menționați, pe baza textului dat, două din ideile prin care este exprimată dreptatea. 4 puncte
2. Evidențiați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii dreptate și
echitate, utilizând termenii menționați în sens filosofic. 10 puncte
3. Formulați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice prezentată
în textul dat. 6 puncte

B. Știind că natura umană reprezintă o temă centrală pentru numeroase teorii filosofice:
1. Menționați trei filosofi care, în lucrările lor, au dezvoltat perspective/teorii cu privire la natura
umană. 6 puncte
2. Ilustrați, printr-un exemplu concret, modul în care cunoașterea de către un adolescent a unor
perspective/teorii filosofice cu privire la natura umană poate contribui la formarea și
consolidarea
interesului acestuia pentru cunoașterea de sine.

Probă scrisă la filosofie Test 7

Pagina 3 din 4
 Ministerul Educaţiei și Cercetării Centrul
Naţional de Evaluare şi Examinare

SUBIECTUL al II-lea

B. In societate omul beneficiaza de dreptate si libertate. Dreptatea se manifesta

sub forma a doua mari categorii: dreptatea procedurala care se defineste prin egalitatea
fiecaruia in fata legii, respectiv dreptatea distributiva care se refera la impartirea corecta a
bunurilor. Cele doua dreptati sunt esentiale si in actualitate intrucat omul este liber in
societate si trebuie sa fie egal intre toti, din punct de vedere al legilor, iar din punct de
vedere al meritelor, intervine meritocratia. Fiinta sociala depinde de libertatea individuala,
dar cand aceasta ii este incalcata intervine autoritatea, care va actiona conform legilor si il
va supune pe cel care a trecut peste limita libertatii sale la o pedeapsa concreta si
potrivita. Asadar, dreptatea corectiva, derivata din dreptatea distributiva, da oamenilor
ceea ce merita, in sensul producerii o nelegiuire.
C. Spre exemplu, ceateanul X care face parte dintr-o societate democratica, are
dreptul la libera exprimare si confesiune religioasa intrucat toate fiintele sociale se
regasesc in starea naturala, in care omul are drepturi la viata, libertate, proprietate si la
cautarea propriei fericiri, posibil prin religie, credinta sau constiinta.
SUBIECTUL al III-lea

A. 1. Conform textului citat, dreptatea se exprima prin posibilitatea oamenilor de

a fi liberi exprimata prin libertatea de acces la pozitii si functii, respectiv respectarea
inegalitatilor, dar in avantajul tuturor, mai ales a celor defavorizati.
2. Aristotel pune problema dreptatii in etica nicomahica si arata ca dreptatea
este medietatea dintre doua vicii. In plan personal, putem sa ne educam, sa actionam ca
oameni rationali, astfel incat dreptatea sa devina un habitus. Aristotel in plan social face
distinctia dintre dreptatea generala bazata pe egalitatea numerica si care inseamna sa fi
egal in fata legii si dreptatea particulara care se bazeaza pe egalitatea proportionala, care
e in functie de merite. Prin urmare, dreptatea are la baza echitatea pentru ca trebuie sa
acceptam ca exista diferente intre noi, ca avem merite diferite, ceea ce denota corelatia
dintre dreptate si echitate. De exemplu, Aristotel spune ca trebuie sa tinem cont de relatia
dintre merite si bunurile care se impart. Puterea politica trebuie sa fie data tinand cont de
meritele cum ar fi: libertatea, nobletea si averea. Constitutiile care nu tin cont de egalitatea
proportionala sunt prin definitie corupte.
3. In actualitate, atat libertatea individuala, cat si dreptatea sociala sunt
conciliate intrucat fiecare om este liber in societate, iar inegalitatile sunt acceptate pentru
ca cei defavorizati beneficiaza de o libertate pozitiva. Prin urmare, o dreptate bazata pe
echitate, respectiv pe acceptarea inegalitatilor este prezenta si esntiala in societate.
B. 1. Trei dintre cei mai importanti filozofi care au dezvoltat idei in ceea ce
priveste natura umana sunt Rene Descartes, Augustin si Lucian Blaga.
2. De exemplu, tanarul X este in clasa a XII-a, iar acesta a cunoscut deja
jumatate din materia filozofiei. Tanarul stie la momentul actual foarte multe teorii privind
natura umana, din perspectiva diferitor filozofi, dar concordanta ideilor sale si ale marilor
filozofi il determina pe tanar sa se documenteze mereu in privinta unei teorii care sa il faca
fericit si implinit. Asadar interesul lui fata de ideile fiintei umane creste odata cu fiecare
teorie descoperita, cautand tot mai multa cunoastere.

Probă scrisă la filosofie Test 7

Pagina 4 din 4