BIOGEOGRAFIE

APLICATII PRACTICE Edward Wilson

Biogeografie
SAPTAMANA 31.03.2020 - 04.03.2020

insulara
Robert MacArthur
1967
Dan Cogalniceanu

Formularea teoriei a pornit de la

Teoria biogeografiei insulare incearca sa explice cateva observatii:
bogatia specifica de pe insule functie de:
- rata de imigrare/colonizare (speciatie) 1. Rate de imigrare sunt maxime pe Efectul numarului de
insulele cu putine specii. specii existent asupra
- rata de extinctie 2. Ratele de extinctie sunt maxime pe ratelor de imigrare si
- suprafata insulei insulele cu multe specii. extinctie
3. Ratele de imigrare sunt maxime pe
- distanta de continent insule mari. Efectul suprafetei
4. Ratele de extinctie sunt maxime pe insulei asupra ratelor
insule mici.
In prezent poate fi aplicata si la 5. Ratele de imigrare sunt maxime pe
insulele/fragmentele de habitate din cadrul insulele apropiate de continent. Efectul distantei
sistemelor ecologice terestre. asupra ratelor

Teoria fost testata experimental pe mici

Numarul de specii
de amfibieni si
reptile de pe
insulele din Indiile
de Vest.
insule de mangrove din Florida.
- Toate artropodele au fost exterminate cu un
pesticid iar apoi a fost monitorizata rata de
recolonizare a insulelor. Numarul acestora a
fost comparat cu modelele predictive, fiind
confirmata teoria.

Suprafata insulei Wilson, 1989

1
 Insulele (biogeografice) sunt biotopi izolaţi: Insulele se caracterizează prin:
• insule
• vârfuri de munţi • numeroase forme relicte, arhaice
• lacuri • număr scăzut de specii
• izvoare • specii care pe continent au populaţii cu efective
• peşteri/sisteme carstice reduse prezintă pe insule populaţii numeroase
• bazine hidrografice • tendinţa unor specii de dimensiuni mari de a-şi
• parcele de pădure reduce dimensiunile pe insule
• biotopi specifici (de ex. terenuri sărăturate, • numeroase specii endemice
zone calcaroase) • număr mare de specii de păsări şi insecte care
• etc. şi-au pierdut capacitatea de zbor

Dinamica ratelor functie de distanta

a
Numărul de specii (S)

Gradul de izolare

Relaţia dintre numărul de specii şi gradul de izolare al insulei.

Relaţia este dificil de identificat dacă studiul este limitat la
insule foarte apropiate (a) sau foarte depărtate (b).

Im ie
ct
i gr tin
a re Ex
Rata

Izolare maxima

S
Numarul de specii prezent pe
insula
Dinamica numarului de specii pe insule mari sau pe
arhipelaguri cu rate diferite de colonizare datorate
diferentelor in izolare.
Heaney, 2000

2
 Efectul izolarii Efectul suprafetei

Influenta Influenta
distantei tie marimii Im ct
ie
t inc i gr tin
dintre insula Ex insulei asupra a re Ex
si continent ratei de
Rata

Rata
asupra ratei Ap extinctie
de imigrare ro ca
De p ap mi
art e s. re
e In Ins.
ma

Numarul de specii prezent pe insula Numarul de specii prezent pe insula

Relatia
dintre
suprafata
Numarul de specii de insulei si
pe o insula depinde distanta
de: fata de
Insula
aproape mica continent
Colonizare/imigrare

1. Distanta de departe Insula

Extinctie

continent mare

2. Marimea insulei

Numarul de specii

Rata extincţiei Favorizarea ratei

depinde de de imigrare (I) de
mărimea insulei existenţa unor
(a, b şi c) iar rata insule
recolonizării de intermediare ce
distanţa faţă de facilitează
continent (A şi dispersia (stânga),
B). în condiţiile în care
rata extincţiei
este determinată
preponderent de
mărimea insulei.

3
 Echilibrul dinamic al numarului de specii
40 Numarul de specii de pe o insula depinde in
Numarul
actual de prncipal de:
Numarul de specii de pasar

30 specii
Numarul
cumulat de
1. suprafata insulei
20 specii

10
2. distanta fata de sursa (continent)

0 3. bogatia specifica a sursei

1908 1919 1930 1951 1989
d
4. ratele de colonizare si extinctie
Perioada de studiu

Dinamica numărului de specii de păsări pe

insula Krakatoa. Este reprezentat numărul 5. Complexitatea habitatelor de pe insula
cumulat de specii (respectiv toate speciile
semnalate la un moment dat pe insulă) şi
numărul actual de specii (ce se referă la
numărul de specii existent la un moment dat).

Efectele insularitatii
Avantajele gigantismului:
Indivizii mai mari pot exploata o diversitate mai mare de
resurse. Astfel, carnivorele mari se pot hrăni cu prăzi
GIGANTISM de dimensiuni atât mici cât şi mari; la fel veveriţele mai
mari pot sparge nuci atât mari cât şi mici.
Indivizii mai mari care beneficiază de resurse suficiente
pentru supravieţuire şi reproducere vor produce mai
mulţi descendenţi.
NANISM Indivizii mai mari necesită mai multe resurse dar domină în
competiţii intraspecifice.
Exemple de specii care au tins spre gigantism pe insule:
pasărea Dodo (Mauritius), păsările Moa (Diornis
giganteus) din Noua Zeelandă, varanul de Komodo.

Exemple de specii care au tins spre nanism

Avantajele nanismului: 1. mamutul lânos (Mammuthus primigenius) a fost larg

Indivizii mai mici au nevoie de mai puţine resurse pentru
supravieţuire şi reproducere, un avantaj clar pe insulele
de dimensiuni mici.
Indivizii mai mici, necesitând mai puţine resurse, tind să se
specializeze şi să asimileze mai eficient energia.
răspândit în Siberia şi Europa de nord în timpul ultimei
glaciaţiuni. Arealul său s-a restrâns mult în interglaciar
până când a fost limitat la insula Wrangel din Oceanul
Arctic, unde a supravieţuit până acum aproape 2000 de
ani. Acolo mamuţii s-au adaptat reducându-şi rapid
dimensiunile, ajungând de la aproximativ 6 tone la 2
tone în mai puţin de 5000 ani.

Indivizii mai mici pot utiliza refugiile şi adăposturile mai

mici în faţa prădătorilor şi astfel evită condiţiile de
mediu ostile, ceea ce indivizii de dimensiuni mari nu pot.

4
 Exemple de specii care au tins spre nanism

2. În 2004 a fost descrisă o nouă specie de hominid,

endemică, de dimensiuni reduse (Homo floresiensis) in
insula Flores iar in 2008 o alta specie pe insulele Palau.

Dinamica arealului mamutului in timp: rosu – climat favorabil, verde – climat

mai putin favorabil. Linia neagra – limita nordica de raspandire a oamenilor.

Există o relație între habitat și dimensiunea optimă a corpului la țestoase.

Dimensiunile optime pentru speciile dulcicole și continentale sunt similare și
mici, în timp ce pentru speciile insulare optimul este gigantismul.
Frecvența
Dendrograma pentru 226 specii de țestoasă.
Culoarea indică habitatul – dulcicol (albastru),
marin (verde), uscat (roșu), insular (portocaliu).
Lungimea dreptei indica dimensiunea optima (log).

Insula Marin
Log lungime carapace
Dulcicol Continent

Dinamica variației dimensiunilor corporale la țestoase