PARTEA II COMPONENTELE ANALIZEI-DIAGNOSTIC

A STARII FINANCIARE

1. Diagnosticul lichidităţii şi solvabilităţii financiare

O primă formă de realizare a echilibrului financiar al entităţii este realizată prin asigurarea
permanentă a capacităţii de plată a firmei, atât pe termen scurt cât şi pe termen lung.
În sens general, lichiditatea şi solvabilitatea financiară reprezintă capacitatea entităţii de a face
faţă plăţilor scadente. Lichiditatea vizează capacitatea de plată pe termen scurt în timp ce solvabilitatea
vizează coordonatele pe termen lung.

1.1 Diagnosticul lichidităţii financiare

Într-o formulare foarte simplă, lichiditatea financiară reprezintă capacitatea elementelor de active
curente de a se transforma în lichidităţi pentru a face faţă datoriilor imediat scadente.
Conform IFRS, „lichiditatea se referă la disponibilităţile de numerar în viitorul apropiat, după
luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade”.(IFRS 2007, Cadrul general pentru
întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare, par. 16).
Principalele forme ale lichidităţii financiare sunt:
1. Rata lichidităţii curente;
2. Rata lichidităţii imediate;
3. Rata lichidităţii efective;
4. Capitalul de lucru;
5. Rata capitalului de lucru.

Tabel nr
Modul de calcul şi semnificaţia indicatorilor de lichiditate

Nr. Indicatori Formulă de calcul Explicaţii

Crt.
1. Rata lichidităţii curentă (RLC) ACR Reprezintă capacitatea activelor
sau Current Liquidity RLC =
x100 curente (ACR) de a face faţă
DCR datoriilor curente ale entităţii
(DCR).
2. Rata lichidităţii imediate (RLI) ACR - S Evidenţiază capacitatea activelor
sau Quick Ratio/ Acid Ratio RLI =
x100 curente cu lichiditate crescută şi
DCR medie de a face faţă datoriilor
curente ale entităţii.
3. Lichiditatea efectiva ă (RLE) TR Măsoară gradul în care trezoreria
sau Cash Ratio: RLE = x100 (TR) acoperă datoriile imediat
DCR scadente-datoriile curente (DCR).
4. Capitalul de lucru (CL) CL = ACR - DCR Reprezintă activele curente
rămase permanent la dispoziţia
entităţii adică acele active curente
(ACR) care rămân după achitarea
obligaţiilor curente ale entităţii
(DCR).
5. Rata capitalului de lucru (RCL) Reflectă ponderea capitalului de
(în engl. Net working capital to CL lucru (CL) în totalul activelor
RCL = x100
total asset) AB bilanţiere (AB).
Alte informaţii
Activele curente (ACR)
Datoriile curente (DCR)
ACR = Active circulante
(AC) +Cheltuieli în avans
(Cav)
DCR= Datorii curente
(DCR) +Venituri
înregistrate în avans
(Vîav)
Sunt reprezentate de activele
aferente ciclului de exploatare sau
utilizate de entitate într-o perioadă
de maxim 1 an
Sunt reprezentate de datoriile care
se aşteaptă să fie decontate în
cursul normal al ciclului de
exploatare al entităţii sau sunt
exigibile într-o perioadă de
maxim 1 an

Diagnosticul stării de lichiditate vizează identificarea punctelor forte şi a punctelor slabe în ce

priveşte capacitatea activelor de a acoperi obligaţiile de plată precum şi evaluarea acestora, în modul
prezentat în tabelul de mai jos:

Tabel nr.
Grila diagnosticului stării de lichiditate
Nivel mediu- Diagnostic Punctaj**
Nr.
Indicatori de lichiditate /Tendinţe SWOT**
crt.
favorabile
1. Rata lichidităţii curentă (RLC) [150%—250% ],
sau Current Liquidity
2. Rata lichidităţii imediate (RLI) [50%—100% ], 
sau Quick Ratio/ Acid Ratio Stare slabă/
3. Lichiditatea efectiva ă (RLE) [20%—60 % ],  Stare Forte/ 1-5
sau Cash Ratio: Deteriorare/
4. Capitalul de lucru (CL) >0,  Îmbunătăţire

5. Rata capitalului de lucru (RCL) 5 %, 

(în engl. Net working capital to
total asset)
** În funcţie de încadrarea indicatorilor în intervalele de siguranţă şi tendinţele acceptate se acordă aprecieri SWOT şi punctaje conform
matricei grilei de evaluare

În ce priveşte capitalul de lucru, apreciarea calitativă şi cantitativă se realizează, detaliat conform

grilei de mai jos:

Tabel nr.
Grila diagnosticului capitalului de lucru
Diagnostic Punctaj
Nr. Indicatori- SWOT*
Interpretare/Cauze
crt. Corelaţii

Entitatea se află în echilibru Stare forte/

financiar pe termen scurt în creştere, Îmbunătăţire 4.5 – 5
CL > 0
1. situaţie foarte favorabilă în ceea ce
ICL>100
priveşte realizarea echilibrului
financiar pe termen scurt.
Entitatea se află în echilibru Stare forte/ 4
CL > 0
2. financiar pe termen scurt care se menţinere
ICL = 100
menţine în timp.
Entitatea se află în echilibru Stare forte/
CL > 0
3. financiar pe termen scurt care se Deteriorare 3 – 3.5
ICL<100
deteriorează însă în timp.
Entitatea se află într-o stare de
echilibru financiar pe termen scurt Stare medie/
4. CL = 0 Menţinere 3
precar deoarece orice disfuncţie ce
afectează realizarea activelor curente

2
 poate afecta starea de echilibru a
entităţii. În practică însă, această
situaţie se întâlneşte destul de rar.
Entitatea se află în stare de
dezechilibru pe termen scurt adică
datoriile curente finanţează atât Stare critică/ 2.5-3
activele curente cât şi o parte din Îmbunătăţire
activele imobilizate. Această situaţie
CL < 0 produce dificultăţi majore dacă
privim prin prisma termenului de
5.
exigibilitate al datoriilor curente mai
I CL  100
mic decât termenul de lichiditate al
activelor imobilizate şi deci o
necorelare a raportului de încasări şi
plăţi. Situaţia se ameliorează însă în
timp, dezechilibrul diminuându-se în
timp.
CL < 0 Entitatea se află în stare de Stare critică/ 2
6. ICL = 100 dezechilibru pe termen scurt care se Menţinere
menţine însă în timp.
CL < 0 Entitatea se află în stare de Stare critică/ 1-1.5
I  1 0 dezechilibru pe termen scurt , mai Deteriorare
7. CL
mult o dezechilibrul se accentuează în
timp situaţia devenind critică.
* Vezi matricea de evaluare pe baza evaluării simultate atât a nivelului cât şi a tendinţei indicatorilor

În scopul aplicării „terapiei” pentru ameliorarea stării de lichiditate financiară, este necesar a se
cunoaşte factorii asupra cărora trebuie acţionat. După părerea noastră starea de lichiditate financiară este
influenţată de o serie de factori cum ar fi de exemplu:
 creşterea rentabilităţii activităţii de exploatare;
 accentuării gradului de participare al activelor la circuitul economic;
 creşterii ponderii elementelor de numerar şi echivalente de numerar în totalul activelor curente
ale entităţii;
 o viteză de rotaţie a creanţelor în creştere;
 o viteză de rotaţie a creanţelor care depăşeşte viteza de rotaţie a datoriilor;
 o viteză de rotaţie a stocurilor în creştere;
 fluxuri de numerar pozitive din activitatea de exploatare, investiţii şi finanţare.

3
Tabel nr
SINTEZA DIAGNOSTICULUI LICHIDITĂŢII

Indicatori Observaţii Diagnost Punctaj Pondere Punctaj Măsuri

Constatări la societatea analizată- ic de agregat necesar
Lichiditate/
Tendinţe SWOT importanţ e
ă
1.Lichiditate … … n1 p1 = 20% n1xp1 …
curentă
2.Lichiditate … … n2 p2 = 20% n2xp2 …
imediată
3.Lichiditate … … n3 p3 = 20% n3xp3 …
efectivă
4. Capitalul de … … n4 p4 = 20% n4xp4 …
lucru
5. Rata … … n5 p5= 20% n5xp5 …
capitalului de
lucru
Diagnosticul PUNCT SLAB- 100 % n

lichidităţii-punctaj PUNCT FORTE N   pixni
i 1
total

1.2. Diagnosticul solvabilităţii financiare

Într-o accepţie generală, solvabilitatea financiară reprezintă capacitatea

elementelor de active de a onora datoriile entităţii indiferent de exigibilitate.
Riscul de insolvabilitate trebuie apreciat în strânsă legătură cu riscul de
faliment sau de insolvenţă al entităţii.
Conform IFRS „solvabilitatea financiară se referă la disponibilităţile de
numerar pe o perioadă mai lungă de timp în care urmează să se onoreze
angajamentele financiare scadente”. (IFRS 2007, Cadrul general pentru
întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare, par. 16).
Principalele modele ale solvabilităţii generale sunt:

4
1. Rata solvabilităţii
financiare generale;
2. Rata solvabilităţii
financiare generale pe termen lung;
3. Capacitatea de
rambursare a datoriilor
4. Gradul de acoperire al
serviciului datoriei
5. Rata de acoperire a
dobânzilor din rezultat (TIE) (din engl. Time interest Earned)
6. Rata de acoperire a
dobânzilor din cash (CCR) (din engl.Cash coverage ratio)

Tabel nr
Modul de calcul şi semnificaţia indicatorilor de solvabilitate

Nr. Indicatori Formulă de calcul/Simbol Explicaţii

crt
1 Rata solvabilităţii AB Arată în ce măsură activele
generale ( R SG ) R SG  x100 entităţii (AB) pot acoperi
DT datoriile totale (DT).
2. AB - DCR Rreprezintă capacitatea entităţii
Rata solvabilitatăţii RSG= x100 de a rambursa datoriile pe
generale pe termen DFBL termen lung contractate faţă de
lung (RSGL) instituţii financiar-bancare
(DFBL) din activele entităţii
(AB) rămase după achitarea
datoriilor curente (DCR).

3. CAFN Reprezintă măsura în care

Capacitatea de C rd  datoriile totale (DT) pot fi
rambursare a DT acoperite pe seama sursele
datoriilor ( C rd ) proprii de autofinanţare nete
(CAFN).
4. CAFN Arată măsura în care societatea
Gradul de acoperire G asd  îşi acoperă rata de rambursare a
al serviciului datoriei RDFBL  CHDL creditului pe termen lung
( G asd ) (RDFBL) plus dobânda aferenta
acestuia (CHDL) din sursele
proprii de autofinanţare nete
(CAFN).

5 Rata de acoperire a EBIT Exprimă capacitatea entităţii de

dobânzilor din TIE  a-şi acoperi dobânzile bancare
CHD din rezultat
rezultat (TIE) (din
engl. Time interest

5
 Earned)
6. Rata de acoperire a CAFN Reprezintă o altă formă de
dobânzilor din cash CCR  exprimare a măsurii gradului de
CHD acoperire a dobânzii.
(CCR) (din engl.Cash
coverage ratio)

Tabel nr.
Grila diagnosticului stării de solvabilitate
Nr. Nivel mediu- Diagnostic Punctaj**
Indicatori de solvabilitate /Tendinţe favorabile SWOT**
crt.
1 Rata solvabilităţii generale ( 150%, 300 % ,
R SG ) 
2. Rata solvabilitatăţii generale pe  80 %, 180 % ,
termen lung (RSGL)  Stare slabă/
3. Capacitatea de rambursare a > 0,25,  Stare Forte/ 1-5
Deteriorare/
datoriilor ( C rd )
Îmbunătăţire
4. Gradul de acoperire al serviciului 2, 
datoriei ( G asd )
5 Rata de acoperire a dobânzilor > 2,4 , 
din rezultat (TIE) (din engl. Time
interest Earned)
6. Rata de acoperire a dobânzilor > 2,6 , 
din cash (CCR) (din engl.Cash
coverage ratio)
** În funcţie de încadrarea indicatorilor în intervalele de siguranţă şi tendinţele acceptate se acordă
aprecieri SWOT şi punctaje conform matricei grilei de evaluare

În scopul aplicării „terapiei” pentru ameliorarea stării de solvabilitate

este necesar a se cunoaşte factorii care influenţează starea de solvabilitate.
Aceştia sunt mult mai variaţi şi mai complecşi decât cei menţionaţi la
starea de lichiditate deoarece în această categorie se includ pe lângă factorii
menţionaţi pentru starea de lichiditate şi alţi factori cu caracter mai general,
care vizează orizontul de activitate pe termen lung al entităţii dar chiar şi
mediul economic şi socio-politic al ţării respective. Printre aceştia putem
menţiona:
 viteza de rotaţie a activelor imobilizate;

6
 politica monetară a creditorilor;
 stabilitatea economică şi politică.

7
 Tabel nr
SINTEZA DIAGNOSTICULUI SOLVABILITĂŢII

Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj Măsuri

Constatări la societatea SWOT de agregat necesare
analizată- Solvabilitate/
Tendinţe imp*

1. Rata solvabilităţii … … n1 p1 = 20 % n1xp1 …

generale ( R SG )
2.Rata solvabilitatăţii … … n2 p2 = 16% n2xp2 …
generale pe termen
lung (RSGL)
3. Capacitatea de … … n3 p3 = 16% n3xp3 …
rambursare a
datoriilor ( C rd )
4. Gradul de … … n4 P4 = 16% n4xp4 …
acoperire al
serviciului datoriei (
G asd )
5. Rata de acoperire … … n5 P5 = 16% n5xp5 …
a dobânzilor din
rezultat (TIE) (din
engl. Time interest
Earned)
6. Rata de acoperire … … n6 P6 = 16% n6xp6 …
a dobânzilor din cash
(CCR) (din engl.Cash
coverage ratio)
PUNCT FORTE-PUNCT SLAB 100 % n
Diagnostic 
solvabilitate-punctaj N   pixni
total i 1
* Aprecieri ale autorului

8
Tabel nr
SINTEZA DIAGNOSTICULUI LICHIDITĂŢII ŞI
SOLVABILITĂŢII
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj Măsu
Constatări la societatea SWOT de importanţă* agregat necesa
analizată- Lichiditate,
Solvabilitate/
Tendinţe
1.Lichiditate … … n1 p1= 50 % n1xp1 …
2. Solvabilitate … … n2 p2= 50 % n2xp2 …
Diagnosticul total al 100 %  n
lichidităţii şi N   pixni
solvabilităţii i 1

* Aprecieri ale autorului

9
 2. Diagnosticul gradului de îndatorare

Gradul de îndatorare al entităţii în relaţia cu terţii este pus în evidenţă cu

ajutorul ratelor de dependenţă financiară, care reflectă măsura în care
societatea se finanţează pe seama surselor proprii sau pe seama surselor atrase
din diverse direcţii

Modul de calcul şi semnificaţia ratelor de dependenţă financiară

Nr. Indicatori Formulă de calcul/Simbol Explicaţii

crt

I. Ratele generale de
structură ale
datoriilor și
capitalurilor proprii
1.1. CPR Pune în evidenţă gradul în care
Rata autonomiei R AF  x100 entitatea îşi finanţează activitatea din
financiare (RAF) PB surse proprii
1.2. DT Pune în evidenţă gradul în care
2.Rata de îndatorare R DT  * 100 entitatea îşi finanţează activitatea din
globală (RDT) PB surse atrase
II. Ratele combinate
de structură ale
datoriilor și
capitalurilor proprii
2.1. CPM Pune în evidenţă capacitatea
Rata stabilităţii R SF  x100
PB investiţională a entităţii
financiare (RSF)
CPR Pune în evidenţă gradul de finanţare
2.2. Rata autonomiei R AFL  x100
financiare la termen CPM al entităţii pe seama resurselor pe
lung (RAFL) termen lung
DFB Pune în evidenţă gradul de
2.3. Rata îndatorării R DFB  x100
financiar-bancare CPR îndatorare al entităţii din surse
(RDFB) financiar-bancare:
DFBL Pune în evidenţă gradul de
2.4. R DFBL1  x100
CPR îndatorare al entităţii din surse
financiar-bancare la termen lung
sau
Rata îndatorării DFBL
financiar-bancare la R DFBL2  x100
CPR  DFBL
termen (RDFBL)
2.5. Rata pârghiei DT
RPFCPR  x100 Arată în ce măsură resursele
financiare-capitaluri CPR economice ale firmei sunt procurate
proprii –Debt to din capital străin.
Equity Ratio
(RPFCPR)

10
Grila diagnosticului gradului de îndatorare
Nr. Nivel mediu/Tendinţe Diagnostic Punctaj**
Indicatori de solvabilitate favorabile SWOT**
crt.
I Ratele generale de structură
ale datoriilor și capitalurilor
proprii
1..1 1.Rata autonomiei financiare
totale (RAF) [30%-100%], ↑
1.2. 2.Rata de îndatorare globală
(RDT) [0%-70%],↓
II Ratele combinate de structură Stare slabă/
ale datoriilor și capitalurilor Stare Forte/
proprii Deteriorare/ 1-5
2.1. Rata stabilităţii financiare (RSF) [60%-100%],↑ Îmbunătăţire
2.2. Rata autonomiei financiare la
termen lung (RAFL) [50%-100%],↑
2.3. Rata îndatorării financiar-
bancare (RDFB) [0%-50%],↓
2.4. Rata îndatorării financiar-
bancare la termen (RDFBL) [0%-40%],↓
2.5. Rata pârghiei financiare-
capitaluri proprii –Debt to Equity <200%,↓
Ratio (RPFCPR)

11
 SINTEZA DIAGNOSTICULUI GRADULUI DE INDATORARE

Indicatori Observaţii Diagn Punct Pondere Punctaj Măsuri

Constatări la societatea ostic aj de agregat necesare
analizată- Solvabilitate/
Tendinţe SWO importanţă
T *
Ratele generale de … N1 … P1 = 50 % n1xp1 …
structură ale
datoriilor și
capitalurilor proprii
1.Rata autonomiei … … n1 p2 =50% n2xp2 …
financiare totale (RAF)
2.Rata de îndatorare … … n2 p2 =50% n2xp3 …
globală (RDT)
Ratele combinate de N2 P2 = 50 %
structură ale
datoriilor și
capitalurilor proprii
Rata stabilităţii ... p1=20 %
financiare (RSF)
Rata autonomiei 20 %
financiare la termen
lung (RAFL)
Rata îndatorării 20 %
financiar-bancare
(RDFB)
Rata îndatorării 20 %
financiar-bancare la
termen (RDFBL)
Rata pârghiei 20 %
financiare-capitaluri
proprii –Debt to
Equity Ratio (RPFCPR)
Diagnostic PUNCT FORTE-PUNCT SLAB 100 % n

îndatorare- N   pixni
i 1
punctaj total

12
 3. Diagnosticul gestiunii resurselor controlate

3.1. Diagnosticul resurselor umane

Factorul uman reprezintă forţa motrice, factorul cheie care pune în

mişcare şi mobilizează toate celelalte resurse de la nivelul entităţii. De modul
de gestionare a factorului muncă depind astfel în mare măsură performanţele
generale realizate de orice entitate.
În stabilirea unui diagnostic corect în ceea ce priveşte asigurarea
activităţii cu personal de calitate, a performanţelor realizate de acesta în
contextul exigenţelor actuale impuse de competitivitatea crescută a produselor
se impune dezvoltarea unei metodologii de analiză atât cantitativ dar şi
calitative, acestea din urmă referindu-se la aspecte mai greu de comensurat dar
cu impact direct asupra activităţii economice a societăţii.

A. Diagnosticul asigurării cu resurse umane

Acest tip de diagnostic vizează atât aspecte cantitative cât şi calitative

în ceea ce priveşte asigurarea societăţii cu forţa de muncă necesară
desfăşurării activităţii, investigând aspecte legate de număr de salariaţi,
structura acestora după diverse criterii cât şi calificarea acestora.
Sursele informaţionale privind diagnosticarea aspectelor financiar-
contabile legate de managementul şi resursele umane ale entităţii sunt
reprezentate de:
 Informaţiile din situaţiile financiare în speţă informaţiile cuprinse în
Nota 8 „Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii”,
entităţile vor face menţiuni cu privire la:
 îndemnizaţiile acordate membrilor organelor de
administraţie, conducere şi de supraveghere;
 obligaţiile contractuale cu privire la plata pensiilor către foştii
membri ai organelor de administraţie, conducere şi supraveghere,
indicându-se valoarea totală a angajamentelor pentru fiecare categorie.
 valoarea avansurilor şi a creditelor acordate membrilor
organelor de administraţie, conducere şi de supraveghere în timpul
exerciţiului: rata dobânzii; principalele clauze ale creditului; suma

13
 rambursată până la acea dată; obligaţii viitoare de genul garanţiilor
asumate de entitate în numele acestora;
 salariaţi: număr mediu, cu defalcarea pe fiecare categorie;
salarii plătite sau de plătit, aferente exerciţiului; cheltuieli cu
asigurările sociale; alte cheltuieli cu contribuţiile pentru pensii.

Pe lângă informaţiile cuprinse în situaţiile financiare, se mai pot utiliza daca

există acces, următoarele documente:
 Balanţa de plan a utilizării timpului de lucru (exprimat în ore-om);
 Rapoarte statistice privind utilizarea timpului de lucru a
salariaţilor;
 Fişa postului;
 Statele de salarii;

a) Analiza asigurării cu personal ca număr;

Dinamica numărului de salariaţi trebuie apreciată în corelaţie cu dinamica
producţiei vândute sau cu dinamica cifrei de afaceri şi cu dinamica
productivităţii muncii. În acest sens se porneşte de la relaţia:
CAN  N x W unde,

- CAN reprezintă cifra de afaceri netă;

- N reprezintă numărul mediu de personal muncitor;
- W reprezintă productivitatea medie a muncii.

În baza relaţiei de mai sus putem aprecia starea de asigurare cu salariaţi ca

număr pe baza următoarelor corelaţii:
a) I CAN  100 , I N  100 , I W  100
Situaţia reflectă faptul că societatea deşi nu este asigurată cu personal la
nivelul necesităţilor, ea şi-a realizat contractele prin creşterea productivităţii
muncii;
b) I CAN  100 , I N  100 , I W  100 şi I W  I N
Situaţia reflectă faptul că societatea a realizat sporul de creştere a cifrei de
afaceri pe seama ambilor indicatori dar mai ales pe seama creşterii
productivităţii muncii.

Se va supune atenţiei corelaţia între dinamica personalului muncitor şi

dinamica productivităţii muncii prin calculul economiei relative de personal
sau abaterea relativă de personal ( N ) determinată după relaţia:

14
 N  N 1  N0 unde ,
- N 1 reprezintă numărul de personal muncitor efectiv utilizat;
- N 0 reprezintă numărul de personal muncitor programat sau
admisibil.

Pe baza relaţiei de mai sus pot rezulta următoarele corelaţii:

a) N  0 , adică există o economie relativă de personal cu consecinţe
favorabile asupra cheltuielilor salariale, a costurilor, a profitabilităţii şi
rentabilităţii activităţii.
b) N  0 , adică există depăşiri relative de personal cu toate consecinţele
nefavorabile asupra aspectelor menţionate mai sus.

b) Analiza asigurării personalului ca structură;

În ceea ce priveşte nivelul de asigurare cu personal ca structură, acesta
depinde de domeniul de activitate, de structura ofertei de produse şi servicii
prestate. Structura personalului poate fi privită după mai multe criterii,
exemple de structuri de personal ar putea fi:
- structura personalului în muncitori, personal tehnic productiv, personal
de conducere şi administraţie;
- structura personalului pe calificări: absolvenţi ai şcolilor profesionale,
ucenici la locul de munca; absolvenţi ai liceelor de specialitate;
absolvenţi ai învăţământului superior; absolvenţi ai unor cursuri de
specializare
- structura personalului după vechime;
- structura personalului după sex;
- structura personalului după domiciliu etc.

c) Analiza asigurării personalului ca şi calificare;

Calificarea personalului unei entităţi este determinată de nivelul tehnic
al produselor, de pretenţiile consumatorilor care sunt din ce în ce mai mari pe
măsura accentuării progresului omenirii.
În stabilirea unui diagnostic al nivelului de calificare al personalului,
utilizând informatiile cuprinse in situatiile financiare, se vor avea în vedere de
asemenea şi preocupările societăţii pentru formarea profesională continuă a
salariaţilor săi, care se poate pune în evidenţă cu următorii indicatori:
a) Cheltuielile pentru formare continuă (şcolarizarea personalului );
b) Ponderea cheltuielilor pentru formarea continuă în total cheltuieli
salariale;

15
c) Numărul de salariaţi (în total sau în procente din total) care au beneficiat
de cursuri de specializare.
Pentru analiza calificării personalului se mai pot folosi:
d) Durata medie de şcolarizare, numărul de clase absolvite;
e) Ponderea personalului cu pregătire superioară în total personal;
f )Vechimea în muncă în aceiaşi unitate sau stagiul la acelaşi loc de muncă;

B. Diagnosticul productivităţii muncii

Productivitatea muncii reflectă eficienţa muncii productive şi se

încadrează în sfera generală a indicatorilor care reflectă eficienţa economică
(adică au la bază raportul general efect/efort.)

Modele de analiză a productivităţii muncii ( W ) :

i) În funcţie de natura indicatorilor cuprinşi în model, avem:

a) Ca raport intre cifra de afaceri netă (CAN) şi timpul de lucru efectuat (T)
caz în care exprimă cantitatea de produse obţinută pe o anumită unitate de
timp.

CAN
W
T

b) Ca raport intre timpul de lucru efectuat (T) şi cifra de afaceri netă (CAN)
caz în care exprimă cât timp este alocat (cheltuit) pentru obţinerea unei unităţi
de cifră de afaceri netă:
T
W
CAN

c) Ca raport intre cifra de afaceri netă (CAN) şi numărul de salariaţi (N) caz
în care exprimă cantitatea de produse obţinută în medie de un salariat pe o
perioadă de timp:

CAN
W
N

16
 ii) În funcţie de perioada luată în calcul la consumurile de muncă,
avem:
a) Productivitatea anuală când indicatorii luaţi în calcul se determină la nivel
anual:

CAN T
Wa  ; Wa  ;
T CAN

b) Productivitatea zilnică, când cheltuielile de muncă sunt exprimate prin

consumul de timp om-zile.

CAN T (om - zile)

Wz  ; Wz  ;
T (om - zile) CAN

c) Productivitatea orară, când cheltuielile de muncă sunt exprimate prin

consumul de timp în om-ore
CAN T (om - ore)
Wh  ; Wh 
T (om - ore) CAN

iii) Sub forma volumului cheltuielilopr cu personalul la 1000 lei

CAN
cifră de afaceri netă ( Chp1000 )

CAN Chp
Chp 1000  x100
CAN

iV) Sub forma profitului ce revine pe salariat

RBE
W
N

Tabel nr
SINTEZA DIAGNOSTICULUI RESURSELOR UMANE
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj Măsu
Constatări la societatea SWOT de importanţă* agregat necesa
analizată- personal
Tendinţe

17
1.Asigurare cu … … n1 p1= 20 % n1xp1 …
personal
2. Productivitatea … … n2 p2= 80 % n2xp2 …
muncii
100 %  n
Diagnosticul N   pixni
resurselor umane i 1

* Aprecieri ale autorului

18
 3.2. Diagnosticul resurselor tehnice

În cadrul acestui segment se au în vedere următoarele aspecte:

 amplasamentul societăţii comerciale şi al eventualelor sucursale
sau filiale;
 utilizarea suprafeţelor productive;
 clădirile, caracteristicile clădirilor, posibilităţile de extindere a
clădirilor, evaluarea tehnică a acestora;
 căile (mijloacele) de acces;
 echipamentele de producţie şi de transport;
 energia şi utilităţile folosite de societate.

Alte aspecte ale analizei-diagnostic a dotării tehnice se referă la

evidenţierea:
 proprietăţii asupra imobilizărilor corporale de natura mijloacelor
fixe;
 valorii şi structurii imobilizărilor corporale de natura mijloacelor
fixe
 stării imobilizărilor corporale cu ajutorul unor indicatori specifici
între care amintim:
- coeficientul uzurii;
- coeficientul reînnoirii parcului de maşini, utilaje şi instalaţii de
lucru;
 utilizării imobilizărilor corporale pe baza unui sistem de indicatori
specifici între care amintim:
- indicele eficienţei utilizării imobilizări corporale;
- cifra de afaceri netă la 1000 lei imobilizări corporale;
- profit net la 1000 lei imobilizări corporale, etc.

19
 Sursele informaţionale privind diagnosticarea aspectelor financiar-
contabile legate de resursele tehnice ale entităţii sunt reprezentate de:
- informaţiile din situaţiile financiare în speţă informaţiile
cuprinse în Nota 1 „Active imobilizate”.

Alte informaţii privind resursele tehnice se pot culege din:

 fişa fiecărei imobilizări corporale;
 programul tehnic al firmei;
 balanţa timpului de lucru al utilajelor exprimate în pre-
utilaje;
 dările de seamă statistice;

A. Diagnosticul asigurării cu resurse tehnice

a) Diagnosticul asigurării cu resurse tehnice din punct de vedere al

mărimii şi dinamicii acestora
Mărimea, nivelul de resurse tehnice de care dispune o societate la un
moment dat este dată de valoarea netă contabilă a imobilizărilor corporale care
potrivit legii este valoarea de intrare în patrimoniu.
Dinamica imobilizărilor corporale se bazează pe analiza ur
a) Modificarea absolută a imobilizărilor corporale:Ic = Ic1-Ic0
ΔIc
b) Modificarea relativă a imobilizărilor corporale: Ic  x100
Ic0
I
c) Coeficientul intrărilor de imobilizări corporale: K I  x100
Ic
d) Coeficientul următorilor indicatori: ieşirilor de imobilizări
E
corporale: K I  x100
Ic
e) Coeficientul mişcării globale a imobilizări corporale:
IE
KI  x100
Ic

b). Diagnosticul asigurării cu resurse tehnice din punct de vedere al

stării acestora
Starea imobilizărilor corporale este evidenţiată cu ajutorul a doi
indicatori:

20
 a)Coeficientul uzurii imobilizărilor corporale (ku), care se calculează
ca un raport procentual între uzura imobilizărilor reflectată prin amortizare
(A) şi valoarea acestora de la sfârşitul perioadei (Ic):
A
ku = 100
Ic

În general o reducere a coeficientului uzurii în două exerciţii financiare

consecutive semnifică o consolidare a infrastructurii firmei, pe baza căreia are
loc sporirea capacităţii de producţie a firmei.

b) Coeficientul reînnoirii parcului de echipamente, maşini, utilaje şi

instalaţii (ki ), care se determină ca un raport procentual între valoarea
intrărilor de echipamente prin investiţii (Iinv) şi valoarea totală a
imobilizărilor la sfârşitul perioadei (Ic):
I
k r  inv 100
Ic
O sporire a coeficientului reînnoirii parcului de utilaje şi echipamente,
semnifică modernizarea tehnologiei existente ceea ce va spori competitivitatea
produselor.
O valoare redusă a indicatorului reflectă faptul că societatea utilizează
capacităţile productive disponibile existând riscul îmbătrânirii capacităţilor
disponibile.

c) Diagnosticul asigurării cu resurse tehnice din punct de vedere al

structurii acestora
Din punct de vedere al structurii mobilizărilor corporale, acestea pot fi
urmărite după următoarele criterii de structură:

i) Din punct de vedere al prezentării în situaţiile financiare (conform

reglementărilor contabile în vigoare -O.M.F.P. 3055/2009, paragraful 88)
structura imobilizărilor corporale este urmărită pe următoarele categorii:
a) terenuri şi construcţii;
b) instalaţii tehnice şi maşini;
c) alte instalaţii, utilaje şi mobilier;
d) avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie.

21
 ii) Din punct de vedere al clasificaţiei abordate de reglementările legale
în vigoare, imobilizările corporale sunt clasificate pe grupe, subgrupe, clase şi
subclase, iar pentru unele în familii. Astfel , imobilizările corporale
amortizabile sunt structurate după funcţia lor în şase grupe principale astfel:
a) Grupa 1 „Construcţii”
b) Grupa 2 Echipamente tehnologice (maşini şi utilaje de control şi
reglare”)
c) Grupa 3 „Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare”
d) Grupa 4 „ Mijloace de transport”
e) Grupa 5 „ Animale şi plantaţii”
f) Grupa 6 „ Mobilier, aparatură birotică, echipamente de
protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active
corporale”.

iii) Din punct de vedere al repartizării imobilizărilor pe funcţii ale

societăţii, se evidenţiază imobilizări corporale afectate pentru :
a) Aprovizionare;
b) Producţie;
c) Distribuţie;
d) Cercetare-dezvoltare;
e) T.E.S.A.

iv) După forma de proprietate se pot evidenţia:

a) imobilizări corporale deţinute cu acte de proprietate;
b) imobilizări corporale deţinute în regim de leasing
financiar.

v) Din punct de vedere al utilizării lor efectiv pentru activitatea de

exploatare distingem:
a) imobilizări corporale active sau de exploatare adică cele care
concură în mod direct la realizarea în bune condiţii a procesului de
exploatare: maşini şi utilaje, construcţii speciale, mijloace de
transport, aparate de măsură, control şi reglare.
b) imobilizări corporale nonactive sau în afara exploatării adică
acele imobilizări corporale care nu participă direct la procesul
productiv: clădiri de birou, mijloace de transport puse la dispoziţia
managerilor şi personalului angajat pentru deplasare.

22
 3.3. Diagnosticul eficienţei utiizării resurselor tehnice

A. Diagnosticul randamentului resurselor tehnice

În acest scop foarte relevanţi ar fi, după părerea noastră, următorii

indicatori ce exprimă performanţele ce revin la o unitate valorică de
imobilizări corporale:

a) Producţia exerciţiului (Qex) ce revine la o 1.000 lei imobilizări corporale

(Ic)
Ic Qex
Qex 1000  x1000
Ic

b) Cifra de afaceri (CAN) ce revine la o 1.000 lei imobilizări corporale (Ic)

Ic CAN
CAN 1000  x1000
Ic

c)Valoarea adaugată (VA) ce revine la o 1.000 lei imobilizări corporale (Ic):

Ic VA
VA 1000  x1000
Ic

d) Venturi din exploatare (VEXP) ce revin la o 1.000 lei imobilizări corporale

(Ic):
Ic VEXP
VEXP1000  x1000
Ic

e) Venturi totale (VT) ce revin la o 1.000 lei imobilizări corporale (Ic):

Ic VT
VT1000  x1000
Ic

f) Profitul din exploatare (RBEXP) ce revine la o 1.000 lei imobilizări

corporale (Ic):
Ic RBEXP
RBEXP1000  x1000
Ic

g) Profitul brut (RBE) ce revine la o 1.000 lei imobilizări corporale (Ic):

23
 Ic RBE
RBE1000  x1000
Ic

h) Profitul net (RNE) ce revine la o 1.000 lei imobilizări corporale (Ic):

Ic RNE
RNE1000  x1000
Ic

B.2. Diagnosticul vitezei de rotaţie a resurselor tehnice

Viteza de rotaţie a resurselor tehnice poate fi:

CAN
 Exprimată ca număr de rotaţii K IC  ,viteza de rotaţie a
IC
imobilizărilor corporale arată numărul de rotaţii pe care îl fac
imobilizările corporale (IC) pentru obţinerea unui anumit nivel al cifrei
de afaceri nete (CAN). Ritmul mediu de înlocuire al imobilizărilor
corporale prin cifra de afaceri, la nivelul industriei americane este de 3
rotaţii. (Birmingham E. şi alţii, 1999:87)
IC
 Exprimată ca durată în zile a unei rotaţii Dz IC  x365 ,
CAN
viteza de rotaţie a imobilizărilor corporale arată durata medie în care se
înlocuiesc imobilizările corporale.

SINTEZA DIAGNOSTICULUI RESURSELOR TEHNICE

Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj Măsuri
Constatări la societatea SWOT de importanţă* agregat necesare
analizată- resurse tehnice
Tendinţe

1.Asigurare cu … … n1 p1= 20 % n1xp1 …

resurse tehnice
2. Eficienţa … … n2 p2= 80 % n2xp2 …
uilizării resurselor
tehnice
100 %  n
Diagnosticul N   pixni
resurselor tehnice i 1

* Aprecieri ale autorului

24
 3.4. Diagnosticul resurselor materiale

Activitatea de aprovizionare cu materiale reprezintă una din funcţiile

de bază in cadrul oricărei activităţi economice. Scopul acesteia este de a se
asigura ca produsul aprovizionat este conform cu cerinţele de aprovizionare
specifice, dar şi de a se asigura ca sunt selectaţi şi evaluaţi toţi furnizorii
entităţii în baza unor criterii de selecţie, de evaluare şi reevaluare. Furnizorii
sunt evaluaţi o data pe an, iar cei noi după primele trei livrări. După evaluare
tuturor furnizorilor se întocmeşte lista cu furnizorii acceptaţi.
În funcţie de stocul existent şi de comenzile pe rol, responsabilii de
aprovizionare efectuează aprovizionarea cu materii prime şi materiale.
Responsabilul de producţie întocmeşte necesarul de aprovizionare, care este
aprobat de directorul general. În fiecare zi se centralizează necesarele de
aprovizionare şi se efectuează aprovizionarea. Responsabilul de aprovizionare
efectuează aprovizionarea fie direct de la furnizori, fie prin emiterea de
comenzi de aprovizionare şi transmiterea lor prin fax. Comenzile de
aprovizionare cuprind date de aprovizionare care descriu clar produsul
comandat. Comenzile de aprovizionare se arhivează într-un dosar şi se
urmăreşte primirea şi recepţia lor. Recepţia se efectuează de către Comisia de
recepţie direct pe factură.
Acoperirea cu contracte a necesarului de aprovizionat se referă la
asigurarea disponibilităţii materiilor prime şi materialelor în condiţiile de
volum, calitate şi termen cerute la un cost minim.
În ceea ce priveşte cele patru probleme cheie de urmărit (cantitate,
calitate, termen, cost) se vor monitoriza următorii indicatori:
- Referitor la cantitatea materiilor prime şi materialelor se va urmări
capacitatea reţelei de furnizori de a acoperi necesarul de aprovizionat în
cantitatea solicitată.
- Referitor la calitatea materiilor prime şi materialelor:
 Conformitate: Procentul de recepţii corecte în total recepţii;
 Reclamaţii: Procentul de reclamaţii adresate în total livrări,
 Comenzi returnate Procentul de livrări returnate furnizorului în total
livrari;
- Referitor la termenul de livrare:
 Întârzâiere: Procentul de livrări întârzâiate în total livrări,

25
  Stoc zero :Procentul de rupturi de stoc în total număr articole
gestionate.
- Referitor la costul livrărilor:
 Preţ de comparare:Raportul între cumpărări valorificate la preţ
standard şi cumpărările valorificate la preţuri reale,
 Condiţii de plată: Raportul între condiţiile de plată din anul N şi
condiţiile de plată din anul anterior,
 Personal: Raportul între numărul de angajaţi ai serviciului şi valoarea
cumpărărilor

Sursele informaţionale privind stocurile de materiale oferite de

situaţiile financiare pot răspunde într-o măsură sintetică obiectivelor
prezentate mai sus.
Alte informaţii privind resursele materiale se pot culege din:
 fişa de cont analitic a elementelor de stocuri;
 rapoarte de producţie
 rapoarte de consum de materiale
 planuri de aprovizionare,

A. Diagnosticul asigurării cu stocurilor de materiale

Probleme de urmărit in analiza stocurilor de materiale:
 Evolutia stocurilor comparativ cu cifra de afaceri
 Evolutia stocurilor faţă de un nivel normat, mediu,maxim ,etc .al
stocurilor
 Rezerva în zile a stocului(Rz)

Unde:
Sx360
- Di  iar
E
- S reprezintă stocul mediu anual;
- E reprezintă ieşirile din magazine.
S1
- Rz  iar
cz
- S1 reprezintă stocul efectiv la un moment dat
- cz reprezintă consumul mediu zilnic.

26
 B. Diagnosticul eficienţei utilizării resurselor de materii prime
şi materiale

1.Gradul de valorificare a resurselor materiale (G) exprimă ce efecte exprimate

sub forma producţiei exerciţiului, a cifrei de afaceri nete, a valorii adăugate revin la
1000 de lei consumuri valorice de materii şi materiale.

Qex CAN VA
Gv  x1000 sau Gv  x1000 sau Gv  x1000
Cm Cm Cm
unde

- Qex reprezintă producţia exerciţiului;

- CAN reprezintă cifra de afaceri netă;
- VA reprezintă valoarea adăugată;
- Cm reprezintă consumurile de materii şi materiale exprimate valoric.

b)Necesarul relativ de materiale (Nm) care arată consumul mediu de materiale

exprimat în unităţi fizice sau valorice la 1000 de lei producţie .

Cm
Nm  x1000
Qex

c)Viteza de rotaţie a stocurilor de materii prime şi materiale:

CAN
K SM P 
SMP , arată numărul de rotaţii pe care îl fac stocurile de materii
prime şi materiale pentru obţinerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri nete.

27
 SINTEZA DIAGNOSTICULUI RESURSELOR MATERIALE
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj Măsuri
Constatări la SWOT de importanţă* agregat necesare
societatea
analizată- resurse
materiale
Tendinţe
1.Asigurare cu … … n1 p1= 20 % n1xp1 …
resurse materiale
2. Eficienţa … … n2 p2= 80 % n2xp2 …
uilizării resurselor
materiale
100 %  n
Diagnosticul N   pixni
resurselormateriale i 1

* Aprecieri ale autorului

3.5. Diagnosticul indicatorilor de activitate

În acest mod se urmăreşte capacitatea entităţii de a gestiona cu succes
resursele sale controlate în integralitatea lor şi activităţile sale comerciale
astfel încât acestea să genereze fluxuri de numerar pozitive care să asigure
continuitatea activităţii entităţii şi o creştere permanentă a valorii sale.
Acest obiect al analizei echilibrului financiar presupune calculul şi
analiza indicatorilor de gestiune ai resurselor controlate numiţi şi indicatori
de activitate.
Conform reglementărilor contabile în vigoare (OMFP 3055/2009, Nota
9), indicatorii de activitate trebuie să pună în evidenţă informaţii cu privire la:
- viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale entităţii;
- capacitatea entităţii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale
de bază ale entităţii.
După părerea noastră, indicatorii de activitate puşi în evidenţă cu
ajutorul vitezelor de rotaţie ai resurselor controlate de entitate reprezintă un
instrument extrem de util al managerului în demersul său de a depista punctele
slabe al gestionării resurselor şi de a acţiona asupra „vinovaţilor” de pe
diferitele nivele ierarhice (director de aprovizionare, de producţie, de
marketing etc.), în scopul ameliorării rezultatelor.
Indicatorii de activitate au,în principal, la bază calculul vitezei de
rotaţie a elementelor poziţiei financiare (Pfi) care poate fi exprimată :

28
 CAN
 Ca număr de rotaţii K Pfi  Pfi , caz în care arată numărul de rotaţii
pe care îl fac elementele poziţiei financiare “i” pentru obţinerea unui anumit
nivel al cifrei de afaceri nete.
Pfi
 Ca durată în zile a unei rotaţii Dz Pfi  x 365 , caz în care arată
CAN
durata teoretică (în zile) de înlocuire a întregului element al poziţiei financiare “i” din cifra
de afaceri.

Diagnosticul indicatorilor de activitate vizează investigarea a două

mari categorii de corelaţii:
a) Pe de o parte vizează compararea cu mediile înregistrate în la nivelul
sectorului de activitate sau la nivelul concurenţei, putând aprecia că aceste
valori medii sunt sensibil diferenţiate între sectoarele de activitate.
b) Pe de altă parte, în vederea unei analize pertinente a modului
de gestionare elementelor de active/datorii/capitaluri proprii, pe lângă
corelaţia de mai sus se impune punerea în evidenţă a unor corelaţii care să
asigure echilibrul la acest nivel, ca de exemplu:
b.1) Corelaţia Creanţe/Obligaţii, per ansamblul activităţii, realizată
prin corelaţia între viteza de rotaţie a creanţelor care trebuie să depăşească
viteza de rotaţie a datoriilor.
Acest tip de corelaţie vine să prezinte modul în care managementul
financiar monitorizează termenele de încasare în relaţia cu clienţii săi,
conform uzanţelor comerciale, în limitele dictate de respectarea clauzelor
contractuale şi în deplină concordanţă cu angajamentele sale de plată către
terţi (furnizori, bănci, stat, acţionari/asociaţi).
Cu cât termenul de încasare al creanţelor este mai mic iar durata de
achitare a obligaţiilor este mai mare (nu în sensul evitării plăţilor către terţi
sau către stat) cu atât se vor înregistra excedente mai mari de disponibilităţi
băneşti.
În mod special, la nivelul activităţii comerciale, se urmăreşte corelaţia
creanţe comerciale/datorii comerciale, exprimată prin corelaţia între viteza
de rotaţie a creanţelor comerciale care trebuie să fie superioară vitezei de
rotaţie a datoriilor comerciale.
 Notă !!!!!!
Pentru o interpretare pertinentă a corelaţiei creanţe comerciale/datorii
comerciale, se impune corelarea aspectelor cu politica de credit comercial pe

29
 care o practică entitatea, aceasta reprezentând un obiectiv cheie în strategia de
marketing a entităţii.
b.2) Corelaţia Furnizori/Stocuri realizată prin corelaţia între viteza
de rotaţie a datoriilor comerciale şi cea a stocurilor.
Astfel, durata de achitare a datoriilor comerciale trebuie să depăşească
durata cumulată de rotaţie a stocurilor de materii prime, produse în curs de
fabricaţie şi produse finite (pentru entităţile cu activităţi de producţie)
respectiv să depăşească durata de rotaţie a stocurilor de mărfuri (pentru
entităţile cu profil comercial). În acest mod, entitatea este capabilă să
finanţeze întreg ciclu de producţie (comercializare) pe seama resurselor
procurate de la furnizori. (V. Dragotă-coord., 2006:55).

b.3). Corelaţia Active/Cifra de afaceri netă privită în dinamică,

realizată prin aceea că viteza de rotaţie a elementelor de active, pe total şi pe
componente trebuie să fie în creştere de la o perioadă la alta, ceea ce reflectă
un ritm de înlocuire al activelor în creştere şi pe această cale un ritm de
generare a unui excedent de trezorerie în creştere de la o perioadă la alta.

În mod concret, diagnosticul indicatorilor de activitate se

fundamentează pe informaţiile din tabelele de mai jos:

Tabel nr.
Grila diagnosticului indicatorilor de activitate
Nivel mediu/ industrie Diagnostic Punctaj**
Nr.
Indicatori de activitate Tendinţe favorabile SWOT**
crt.
2-2,5 rotaţii, 
1.
Viteza de rotaţie a activelor totale
2. Viteza de rotaţie a activelor În industrie – 3 rotaţii 
imobilizate
4. Viteza de rotaţie a imobilizărilor 2-2,5 rotaţii , Stare Slabă/
corporale Stare Forte/
6. Viteza de rotaţie a activelor  Deteriorare/ 1-5
circulante Îmbunătăţire
7. În industrie de ≈ 9-12 rotaţii pe
an, în comerţ stocurile se
Viteza de rotaţie a stocurilor înlocuiesc chiar săptămânal,
8. Viteza de rotaţie a creanţelor 
9. În medie durata de încasare al
Viteza de rotaţie a creanţelor creanţelor este la 30 zile ( 12
comerciale rotaţii) 
10, Viteza de rotaţie a datoriilor 

30
11. În medie durata de încasare al
Viteza de rotaţie a datoriilor creanţelor este la 30 zile ( 12
comerciale rotaţii) 
12. Viteza de rotaţie a capitalurilor 
proprii
** În funcţie de încadrarea indicatorilor în nivelul mediu al sectorului de activitate şi tendinţele
acceptate se acordă aprecieri SWOT şi punctaje conform matricei grilei de evaluare

Tabel nr. Grila diagnosticului corelativ al indicatorilor de activitate

Indicatori de Diagnostic Punctaj*

Nr.
activitate- Nivel acceptat/Tendinţe favorabile/Intepretare SWOT**
crt.
Corelaţii
Corelaţia K Cr  K Dat ,
1. Stare Slabă/ 1-5
Creanţe/Obligaţii ( K CC  K DC ), Stare Forte/
Dz DC  Dz SMP  Dz SPCE  Dz SPF  Dz SMF , Deteriorare/
Corelaţia Îmbunătăţire
2. Furnizori/ 
Stocuri Dz DC  Dz SMF , 
Corelaţia
3. Active/Cifra de
K Ai  i=1,n
afaceri netă

** În funcţie de încadrarea indicatorilor în nivelul şi tendinţele acceptate precum şi în funcţie de

politica de credit comercial dusă de societate, se acordă aprecieri SWOT şi punctaje conform matricei
grilei de evaluare

31
 Tabelul nr.
SINTEZA DIAGNOSTICULUI INDICATORILOR DE ACTIVITATE

Indicatori Observaţii Diagnosti Punctaj Pondere Punctaj Măsuri

Constatări la societatea c SWOT de agregat necesare
analizată- Indicatori de importanţ
activitate/
ă*
Corelaţii/
Tendinţe

1.Gestiune active … … n1 p1= 40 % n1xp1 …

2. Gestiune stocuri … … n2 p2= 20 % n2xp2 …
3. Gestiune … … n3 p3=20 % n3xp3 …
Creanţe/Datorii
4. Gestiune capital … … n4 P4=20 % n4xp3
propriu
Diagnosticul PUNCTE FORTE- 100 %  n
gestiunii resurselor PUNCTE SLABE N   pixni
controlate- punctaj i 1
total
*Aprecieri ale autorului

În final se poate elabora diagnosticul echilibrului financiar astfel:

32
 4. Diagnosticul stării de profitabilitate

Din parcurgerea literaturii de specialitate, aprecierile generale converg

catre o concluzie foarte bine conturată şi anume aceea că pentru a fi
profitabilă o societate trebuie să îşi desfăşoare activitatea în condiţii de
profit, adică veniturile să exceadă cheltuielile angrenate în realizarea
activităţii.

4.1. Diagnosticul stării de profitabilitate pe nivele de activitate

(profitabilitate în mărimi absolute)
Starea de profitabilitate în mărimi absolute se pune în evidenţă pe cele
patru nivele de activitate şi anume:
 nivelul de exploatare;
 nivelul financiar;
 nivelul extraordinar;
 nivelul global.

Reflectăm mai jos modul de calcul şi semnificaţia indicatorilor ce reflectă starea de

profitabilitate pe nivele de activitate:

Tabel nr
Modul de calcul şi semnificaţia indicatorilor ce reflectă starea de profitabilitate
pe nivele de activitate
Nr. Indicatori Formulă de Explicaţii
crt calcul/Simbol
a)Nivelul de exploatare
1. Cifra de afaceri netă CAN = VM + Qv + Reflectă expresia valorică a afacerilor derulate de
(CAN) SECAN o entitate din activitatea de bază. Cifra de afaceri
este principalul indicator care măsoară volumul
de activitate al entităţii pe cele două componente:
producţia şi comercializarea.
2. Producţia QE = Q V + Q S + Q I reflectă activitatea productivă globală a entităţii
exerciţiului (QE) formată din producţia care a fost deja
valorificată pe piaţă în cursul exerciţiului, fie din
producţia obţinută şi necomercializată, fie din
producţia destinată consumului intern.

3. Marja comercială MC = VM – CD reprezintă valoarea nou creată în sfera

(MC) comerţului, de entităţile cu profil comercial, cât

33
 şi de entităţile cu profil productiv care desfăşoară
activitate de comerţ prin magazinele proprii de
desfacere.
4. Marja industrială MI = QE – [ CM + reprezintă valoarea nou creată în sfera productivă
(MI) LT ] desfăşurată de o entitate cu profil productiv.

5. Valoarea adăugată VA = MC + MI reprezintă sporul de valoare pe care îl adaugă

(VA) entitatea bunurilor şi serviciilor achiziţionate de
la terţi atât în sfera producţiei cât şi în sfera
comerţului
6. Distribuţia valorii Cheltuieli cu Reprezintă gradul de remunerare a personalului
adăugate personalul/Valoarea din valoarea adăugată
adăugată
Impozite şi taxe/ Reprezintă gradul de remunerare a statului din
Valoarea adăugată valoarea adăugată
Dividende şi Reprezintă gradul de remunerare a asociaţilor şi
repartizări/ Valoarea a grupului din valoarea adăugată
adăugată
Cheltuieli cu Reprezintă gradul de remunerare a
dobânzile/ Valoarea împrumutători din valoarea adăugată
adăugată
Autofinanţare/ Reprezintă gradul de direcţionare a valorii
Valoarea adăugată adăugate spre creşterea firmei
7. Rezultatul brut din EBITDA = VA+SE – reprezintă rezultatul obţinut de o entitate din
exploatare (EBITDA – [ IT + CP ] activitatea de exploatare, rezultat neinfluenţat de
Earning before politica de amortizări şi provizioane.
Interest, Taxes,
Depreciation,
Amortization)
8. Rezultatul din REXP = EBITDA+ Vp Diferă de rezultatul brut al exploatării prin faptul
exploatare (REXP) – Cap că ţine seama de politica de amortizări şi
provizioane promovată de entitate, ca atare este
un rezultat net de amortizări şi provizioane.
9. Costul bunurilor CCAN = Cb + Caux + Ci Cuprinde costurile directe şi indirecte
vândute şi al serviciilor (componente ale costului total al bunurilor şi
prestate (CCAN) serviciilor) efectuate de entitate în vederea
realizării cifrei de afaceri nete:
10. Rezultatul brut aferent RBCAN = CAN – CCAN Pune în evidenţă rezultatul brut aferent activităţii
cifrei de afaceri nete de producţie şi se determină ca diferenţă între
(RBCAN) cifra de afaceri netă (CAN) şi costul bunurilor şi
serviciilor prestate (CCAN)
b) Nivelul financiar
11. Rezultatul brut RBF = VFB – CFB Reprezintă rezultatul intermediar, obţinut de o
financiar (RBF) entitate, neinfluenţat de politica de amortizări şi
ajustări pentru depreciere de natură financiară
12. Rezultatul financiar RF = VF-CF Se determină ca diferenţă între veniturile
(RF) financiare şi cheltuielile financiare ale entităţii.
c) Nivelul extraordinar
13. Rezultatul REX = VEX-CEX se calculează ca diferenţă între veniturile
extraordinar (REX) extraordinare (VEX) şi cheltuielile extraordinare
(CEX),
d) Nivelul global
14. Rezultatul curent RC = REXP + RF Rezultatul aferent activităţilor cu caracter

34
 (RC) repetitiv şi normal care exprimă sintetic
performanţele economice şi financiare ale
entităţii. Acesta nu include rezultatele
extraordinare care au nu o natură obişnuit,
normale, repetitive.
15. Rezultatul brut total RBT = RBEXP + RBF Este un indicator intermediar care pune în
(RBT) + REX evidenţă rezultatul exerciţiului neinfluenţat de
politica de amortizări şi provizioane.
16. Rezultatul brut al RBE = REXP + RF + Însumează nivelul general de performanţă al
exerciţiului (RBE) REX celor trei paliere ale activităţii entităţii.
17. Rezultatul brut EBIT = RBE + CHD este un indicator intermediar care măsoară
înainte de volumul rezultatului obţinut de o societate şi
deducerea neinfluenţat de cheltuielile cu plata dobânzilor:
dobânzilor şi a
impozitului pe
profit (EBIT)
Rezultatul brut EBITDA= EBIT +
înainte de D
deducerea
dobânzilor, a
impozitului pe
profit a
deprecierilor şi a
amortizării -
EBITDA (din engl.
Earning before
Interest, Taxes,
Depreciation,
Amortization)
18. Rezultatul net al Este un indicator care evidenţiază rezultatul final
exerciţiului (RNE) RNE = RBE – IP al activităţii unei societăţi după plata impozitului
pe profit:
19. Capacitatea de CAF = RNE + Reflectă potenţialul financiar de creştere
autofinanţare CHD+ D economică a entităţii, respectiv sursa internă de
(CAF) finanţare generată de activitatea industrială şi
comercială
20. Autofinanţarea AF = CAF – Div- Are un caracter mai sintetic şi exprimă doar
(AF) Ps volumul potenţial de resurse financiare proprii
care rămâne efectiv la dispoziţia entităţii după
retribuirea tuturor categoriilor de participanţi la
activitatea acesteia.

Unde:
 VM reprezintă volumul mărfurilor vândute care se preia din rulajul creditor al
contului 707;
 Qv reprezintă producţia vândută, indicator ce va fi calculat în cele ce urmează, la
pct. 2;

35
 SE CAN reprezintă subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri care se
preiau din rulajul creditor al contului 7411.
 Qv reprezintă producţia vândută care se calculează din rulajul creditor al
conturilor din grupa 70 mai puţin contul 707;
 QS reprezintă variaţia producţiei stocate care cuprinde atât variaţia stocului de
produse finite (SPF) cât şi variaţia producţiei în curs de execuţie (SPCE) de la sfârşitul şi începutul
exerciţiului financiar analizat.
 QE reprezintă producţia exerciţiului;
 CM reprezintă cheltuielile cu materialele prime şi materialele consumabile şi se preiau din rulajul
debitor al conturilor din grupa 60 mai puţin contul 607;
 LT reprezintă lucrările şi serviciile executate de terţi care se preiau din rulajelor debitoare ale conturilor
din grupele 61 şi 62.
 VA reprezintă valoarea adăugată calculată;
 SE reprezintă venituri din subvenţii de exploatare altele decât aferente cifrei de afaceri nete, care se preiau din
grupa 74 mai puţin contul 7411;
 IT reprezintă cheltuielile cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate care se preiau din rulajul debitor
al contului 635;
 CP reprezintă cheltuielile cu personalul şi protecţia socială care se preiau din rulajul debitor al conturilor
din grupa 64.
 Vp reprezintă venituri din provizioane şi ajustări pentru deprecierea de valoare privind activitatea de
exploatare, şi se determină din rulajul creditor al contului 781;
 Cap reprezintă cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere
şi se determină din rulajul debitor al conturilor din grupa 681;
 Cb reprezintă cheltuielile activităţii de bază;
 Caux reprezintă cheltuielile activităţii auxiliare;
 Ci reprezintă cheltuielile indirecte de producţie.
 VFB reprezintă venituri financiare (mai puţin venituri din ajustări pentru pierderea de valoare) şi se
determină din rulajul creditor al conturilor din grupa 76;
 CFB reprezintă cheltuieli financiare (mai puţin din amortizări şi ajustări pentru
pierdere de valoare) şi se determină din rulajul debitor al conturilor din grupa 66.
 VF reprezintă veniturile financiare totale care obţin din rulajele creditoare ale
conturilor din grupele 76 şi 786;
 CF reprezintă cheltuielile financiare totale care se obţin din rulajele debitoare ale
conturilor din grupele 66 şi 686.
 VEX reprezintă veniturile extraordinare şi care se obţin din rulajul creditor al
contului 771;
 CEX reprezintă cheltuielile extraordinare şi se obţin din rulajul debitor al contului
671.
 REXP reprezintă rezultatul din exploatare;
 RF reprezintă rezultatul financiar.
 RBEXP reprezintă rezultatul brut al exploatării;
 RBF reprezintă rezultatul brut financiar;
 REX reprezintă rezultatul extraordinar.
 REXP reprezintă rezultatul exploatării;
 RF reprezintă rezultatul financiar;
 REX reprezintă rezultatul
 RBE reprezintă rezultatul brut al exerciţiului;
 CHD reprezintă cheltuielile cu dobânzile care se preiau din rulajele debitoare ale contului 666.
 IP reprezintă impozitul pe profit calculat ca profit impozabil (PI) x cota de impozit pe profit (i %) ;

36
  Profitul impozabil (PI) se determină pornind de la profitul brut al exerciţiului (RBE) corectat cu
cheltuielile nedeductibile (cu plus) şi veniturile neimpozabile (cu minus).
 RNE reprezintă rezultatul net al exerciţiului;
 Cap reprezintă cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere
care se preiau din rulajul debitor al conturilor din grupa 68;
 Vp reprezintă venituri din provizioane şi ajustări pentru deprecierea de valoare, care se preiau din
rulajul creditor al conturilor din grupa 78.
 CAF reprezintă capacitatea de autofinanţare;
 Div reprezintă dividendele plătite acţionarilor care se preiau din Nota 3 „Repartizarea profitului”.
 Ps reprezintă participaţii la profit ale salariaţilor care se preiau din Nota 3 „Repartizarea
profitului”.
 D reprezintă volumul deprecierilor calculate pe bază netă, ţinând seama de cheltuielile şi
veniturile aferente amortizărilor şi deprecierilor, după relaţia:
D=Cap - Vp iar
 Cap reprezintă cheltuieli privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru
depreciere care se preiau din rulajul debitor al conturilor din grupa 68;
 Vp reprezintă venituri din provizioane şi ajustări pentru deprecierea de valoare, care se
preiau din rulajul creditor al conturilor din grupa 78.

SINTEZA DIAGNOSTICULUI STĂRII DE PROFITABILITATE

PE NIVELE DE ACTIVITATE

Indicatori Observa Diagnos Punctaj Pondere Punctaj agregat Măsuri necesare

ţii tic de
Constatări SWOT imp
la societatea
analizată-
stare şi
tendinţe

a) Nivelul de N1 50 %
exploatare
1. Cifra de afaceri … … n1 P1 n1xp1 …
netă (CAN)
2. Producţia … … n2 P2 n2xp2 …
exerciţiului (QE)
… … n3 P3 n3xp3 …
3. Valoarea adăugată
(VA)
4. Rezultatul brut din … … … …
exploatare (EBITDA –
Earning before Interest,
Taxes, Depreciation,
Amortization)
5. Rezultatul din … … … …
exploatare (REXP)

6. Costul bunurilor … … … …
vândute şi al serviciilor
prestate (CCAN)

37
7. Rezultatul brut … … … …
aferent cifrei de afaceri
nete (RBCAN)
b) Nivelul N2 20 %
financiar
1.Rezultatul brut
financiar (RBF)

2. Rezultatul … … … …
financiar (RF)

c) Nivel … … … …
extraordinar

Rez extraordinar … … … …

d) Nivel global … … … 30 %

Rezultatul curent … … … …
(RC)

Rezultatul brut total … … … …

(RBT)

Rezultatul brut al … … … …
exerciţiului (RBE)

EBIT … … … …

EBITDA … … … …

Rezultatul net al … … … …
exerciţiului (RNE)

Autofinanţarea (AF) … … … …

100 %  n
N   nixpi
i 1

38
 4.2. Diagnosticul ratelor de profitabilitate comercială

Un prim pas în analiza gradului de profitabilitate al unei activităţi

economice constă în calculul marjelor de profit şi a ratelor de marjă. Aceşti
indicatori caracterizează eficienţa activităţii comerciale şi competitivitatea
produselor firmei, reflectată mai ales prin politica de preţuri şi pusă în
evidenţă prin calculul ratelor profitabilităţii comerciale.

Tabel nr
Modul de calcul şi semnificaţia ratelor profitabilităţii comerciale
Nr Indicatori Formulă de Explicaţii
. calcul/Simbol
crt
1. Rata marjei brută a RBE
R MRBE  x100 Reflectă eficienţa generală a activităţii
profitului ( R MRBE ) CAN entităţii, respectiv capacitatea acesteia de
a degaja profit din cifra de afaceri
(Gross Profit Margin)
2. Rata marjei netă a RNE
R MRNE  x100 Reflectă profitul net obţinut la 100 de lei
profitului ( R MRNE ) CAN cifră de afaceri netă exprimând astfel
contribuţia veniturilor la întărirea
(Net Profit Margin) capacităţii de autofinanţare a entităţii.
3. Rata marjei brută a REXP Reflectă capacitatea entităţii de degaja
R MBREXP  x100
profitului din CAN profit din activitatea de exploatare
exploatare (
R MBREXP )
(Operating Profit
Margin)
4. Rata marjei brută din RB CAN Reflectă capacitatea entităţii de a degaja
R MBV  x100
vânzări ( R MBV ) CAN profit din vânzări prin raportarea profitului
strict obţinut din vânzări
5. Rata marjei MC Exprimă procentul de adaos comercial
comerciale (RMC) RMC = x100 . practicat de entitate
VM
- RBE reprezintă rezultatului brut generat de întreaga activitate;
- CAN reprezintă cifra de afaceri netă;
- REXP reprezintă rezultatul din exploatare;
- RBCAN reprezintă rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete; se calculează scăzând din cifra de
afaceri netă toate costurile aferente bunurilor vândute şi a serviciilor prestate (incluzând cheltuielile
activităţii de bază, cheltuielile activităţilor auxiliare şi cheltuielile indirecte de producţie preluate în
costuri). În cadrul notelor explicative la situaţiile financiare, Nota 4 „Analiza rezultatului de exploatare”
vine să furnizeze informaţii utile determinării acestui indicator.

39
Tabel nr.
Grila diagnosticului ratelor de profitabilitate comercială
Indicatori- Nivel mediu/ Diagnostic Punctaj**
Nr. Rate de Tendinţe SWOT**
Interpretare/Cauze
crt. profitabilitate favorabile
comercială
Rata marjei O creştere a ratelor Se efectuează
1. brută a profitabilităţii comerciale în comparaţii cu
profitului dinamică reflectă o creştere a media pe ramură
Rata marjei gradului de profitabilitate sau media
2. nete a comercială şi pe această cale sectorului. Chiar şi
profitului asigurarea condiţiilor pentru în aceste condiţii Stare slabă/
Rata marjei o creştere a rentabilităţii aprecierea valorii Stare Forte/ 1-5
brută a activităţii şi o creştere acestor rate trebuie Deteriorare/
3. viitoare a valorii firmei. efectuată într-un Îmbunătăţire
profitului din
exploatare Analiza acestor rate este cadru particular,
extrem de sensibilă la specific fiecărei
Rata marjei domeniul de activitate, entităţi în parte.
4. brută din mărimea companiei, poziţia Media pe industrie
vânzări acesteia în cadrul sectorului R MRNE ≈5 %,
şi strategia adoptată de 
aceasta la un moment dat pe Medie de ≈ 25 %,
Rata marjei o piaţă particulară.
5. 
comerciale

40
 Tabelul nr.
diagnosticul ratelor profitabilităţii comerciale
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj agregat M
Constatări la SWOT de importanţă*
societatea
analizată- stare şi
tendinţe
1.Rata marjei brută a … … n1 p1= 20 % n1xp1
profitului
2.Rata marjei nete a … … n2 p2= 20 % n2xp2
profitului
3.Rata marjei brută a … … n3 p3= 20 % n3xp3
profitului din exploatare
4.Rata marjei brută din … … n4 p4= 20 % n4xp4
vânzări
5.Rata marjei comerciale … … n5 p5= 20 % n5xp5
PUNCTE FORTE-PUNCTE SLABE 100 %  n
N   nixpi
Diagnosticul ratelor
profitabilităţii comerciale
i 1
* Aprcieri ale autorului

41
 5. Diagnosticul stării de rentabilitate

Ratele de rentabilitate exprimă eficienţa activităţii prin raportarea

efectelor financiare la eforturile implicate.
Acestea trebuie să pună în evidenţă eficienţa cu care sunt utilizate
investiţiile efectuate în cadrul activităţii entităţii, reflectată în mod diferenţiat
astfel:
 pe de-o parte, sub forma eficienţei investiţiei efectuate de acţionarii
şi creditorii pe termen lung, reprezentate de capitalurile proprii şi/sau
capitalul angajat, caz în care vorbim despre rentabilitate financiară;
 pe de altă parte, sub forma eficienţei investiţiei reprezentate de
resursele controlate de entitate, caz în care vorbim despre rentabilitate
economică.

5.1. Diagnosticul ratelor rentabilităţii financiare

Rentabilitatea financiară reflectă gradul de remunerare a capitalului

investit într-o entitate de către investitori. Ratele de rentabilitate financiară se
prezintă sub formele prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel nr
Modul de calcul şi semnificaţia ratelor de rentabilitate financiară
Nr Indicatori Formulă de calcul/Simbol Explicaţii
.
crt
1. Rată rentabilităţii RNE Reflectă eficienţa utilizării
capitalului propriu ROE  x100 capitalurilor acţionarilor
(ROE – din engleză CPR
„42etur non Common ROE  R MRNE x K AB x LF
Equity”)
RNE CAN AB
 x x
CAN AB CPR
2. Rata rentabilităţii EBIT(RNE) Reprezintă profitul pe care îl obţine
capitalului permanent R CPM  x100
entitatea din capitalul investit în
sau a capitalului angajat CPM afacere.
(RCPM)

42
- RMRNE reprezintă rata marjei nete a profitului, un indicator reprezentativ pentru dimensiunea
profitabilităţii comerciale a activităţii. Se determină ca raport între rezultatul net al exerciţiului (RNE) şi
cifra de afaceri netă (CAN).
- K AB reprezintă viteza de rotaţie a activelor totale, un indicator de activitate reprezentativ pentru
reflectarea modului de gestionare al activelor. Se determină ca raport între cifra de afaceri netă (CAN)
şi valoarea totală a activelor reflectată prin Bilanţ (AB).
- LF reprezintă levierul financiar, un indicator reprezentativ pentru dimensiunea gradului de
îndatorare al entităţii. Reflectă gradul în care activele totale (AB) sunt finanţate din surse proprii (CPR);
- EBIT reprezintă profitul înainte de plata dobânzilor şi a impozitelor;
- CPM reprezintă capitalul permanent sau capitalul angajat. Se regăseşte în structurile bilanţiere
recomandate de O.M.F.P. 3055/2009 la postul F ”Total active minus datorii curente”;

Tabel nr. Grila diagnosticului ratelor de rentabilitate financiară

Indicatori- Nivel mediu/ Diagnostic Punctaj**
Nr. Rate de Tendinţe favorabile SWOT**
Interpretare/Cauze
crt. rentabilitate
financiară
O comparaţie cu
mediile pe domenii de
activitate ale ratei
Din analiza modelului
rentabilităţii capitalului
multiplicativ de formare al
propriu este relevantă
Rată rentabilităţii financiare
pentru evaluarea stării Stare slabă/
rentabilităţii concluzionăm că o
de rentabilitate a Stare Forte/ 1-5
capitalului creştere a ratei marjei nete
propriu capitalurilor Deteriorare/
a profitului, a vitezei de
(ROE) acţionarilor. Îmbunătăţire
rotaţie a activelor totale
O creştere a acestei rate
1. precum şi o creştere a
este un obiectiv de atins
gradului de finanţare a
de către manageri şi de
activelor din surse proprii
asemena devine
reprezintă căile principale
stimulativă la creşterea
de creştere a rentabilităţii
capitalului social de
financiare.
către acţionarii existenţi
cât şi pentru investitori.
Media pe industrie: 2-
15 %, tendinţa
favorabilă de .
Rata O  a acestei rate este
rentabilităţii apreciată ca fiind un
capitalului
obiectiv de atins atât de
(RCPM) Din analiza factorială se
către acţionari cât şi de Stare slabă/
pot pune în evidenţă
către creditorii Stare Forte/ 1-5
cauzele evoluţiei ratei şi se
2. financiari care vor Deteriorare/
pot stabili astfel strategii
aprecia astfel ca fiind Îmbunătăţire
de maximizare a
eficiente investiţiile
indicatorului.
efectuate în entitatea
respectivă.

43
44
 Tabelul nr.
diagnosticul rentabilităţii financiare
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj agregat M
Constatări la SWOT de importanţă*
societatea
analizată- stare şi
tendinţe
1.Rată rentabilităţii … … n1 p1= 50 % n1xp1 …
capitalului propriu (ROE)
2.Rata rentabilităţii … … n2 p2= 50 % n2xp2 …
capitalului permanent sau a
capitalului angajat (RCPM)
Diagnosticul rentabilităţii PUNCTE FORTE-PUNCTE SLABE 100 %  n
financiare N   nixpi
i 1
*Aprecieri ale autorului

45
 5.2. Analiza ratelor rentabilităţii economice

Ratele rentabilităţii economice exprimă eficienţa utilizării resurselor

controlate de entitate la generarea de rezultate. Se pot determina în forme
variate aşa cum se prezintă în tabelul de mai jos:
Tabel nr
Modul de calcul şi semnificaţia ratelor de rentabilitate economică
Nr Indicatori Formulă de calcul/Simbol Explicaţii
.
crt
1. Rata rentabilităţii RNE Măsoară gradul de rentabilitate al
ROA  x100
activelor (ROA- „46etur AB întregului capital investit în
non Total Assets”) entitate determinat prin
ROA  R MRNE x K AB  contribuţia activelor totale (AB)
la obţinerea de rezultat net (RNE)
RNE CAN
 x
CAN AB
2. Rata rentabilităţii RBE Pune în evidenţă contribuţia
RRE  x100
economice în sens AB activelor (AB) la obţinerea de
general (RRE) rezultate brute (RBE)

3. Rata puterii de câştig a EBIT Pune în evidenţă contribuţia

BEP  x100
activelor (BEP- „Basic AB activelor (AB)la obţinerea de
Earnings Power Ratio”) rezultate brute de impozit şi de
dobânzi (EBIT)

4. Rata rentabilităţii RNE Pune în evidenţă eficienţa

RRC  x100
cheltuielilor (RRC) CT consumului total de resurse
exprimat prin cheltuieli (CT).
- RM RNE reprezintă rata marjei nete a profitului; Se determină ca raport între rezultatul net al
exerciţiului (RNE) şi cifra de afaceri netă (CAN).
- K AB reprezintă viteza de rotaţie a activelor totale; Se determină ca raport între cifra de afaceri netă
(CAN) şi valoarea totală a activelor reflectată prin Bilanţ (AB).

46
Tabel nr.
Grila diagnosticului ratelor de rentabilitate economică
Indicatori- Nivel mediu/ Diagnostic Punctaj**
Nr. Rate de Tendinţe SWOT**
crt.
Interpretare/Cauze
rentabilitate favorabile
economică
Rata Diferă pe ramuri
rentabilităţii de activitate. În
activelor industria ţărilor
1. (ROA) dezvoltate media
Din analiza modelului ROA este ≈3- 9 %,
multiplicativ de formare a tendinţa favorabilă Stare slabă/
ratei rentabilităţii activelor este de Stare Forte/ 1-5
concluzionăm că o creştere a
Rata Se compară cu Deteriorare/
rentabilităţii ratei marjei nete a profitului Îmbunătăţire
media pe ramură.
economice în şi a vitezei de rotaţie a
În industria ţărilor
sens general activelor reprezintă căile
dezvoltate media
2. (RRE) principale de creştere a
ROA este ≈ 4-10
rentabilităţii activelor.
%, tendinţa
O creştere a ratelor de
favorabilă este
rentabilitate economică
de
reflectă un management
Rata puterii de Diferă pe ramuri
eficient al resurselor
câştig a de activitate. În
activelor (BEP) controlate de entitate cu
3 industria ţărilor
implicaţii asupra creşterii
dezvoltate media
viitoare de valoare a entităţii.
BEP este ≈ 17,2 %
Rata Se compară cu
rentabilităţii media pe ramură,
4. cheltuielilor tendinţa favorabilă
(RRC) este de

47
 Tabelul nr.
diagnosticul rentabilităţii economice
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj agregat M
Constatări la SWOT de importanţă*
societatea
analizată- stare şi
tendinţe
1.Rata rentabilităţii … … n1 p1= 25 % n1xp1
activelor (ROA)
2.Rata rentabilităţii … … n2 P2= 25 % n2xp2
economice în sens general
(RRE)
3.Rata puterii de câştig a … … n3 p3= 25 % n3xp3
activelor (BEP)
4.Rata rentabilităţii … … n4 p4= 25 % n4xp4
cheltuielilor (RRC)
Diagnosticul rentabilităţii PUNCTE FORTE-PUNCTE SLABE 100 %  n
economice N   nixpi
i 1
a) Aprecieri ale autorului
Tabelul nr.
SINTEZA diagnosticulUI rentabilităţii
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj agregat M
Constatări la SWOT de importanţă*
societatea
analizată- stare şi
tendinţe
Diagnosticul rentabilităţii … … n1 p1= 50 % n1xp1
financiare
Diagnosticul rentabilităţii … … n2 p2= 50 % n2xp2
economice
Sinteza diagnosticului PUNCTE FORTE-PUNCTE SLABE 100 %  n
rentabilităţii –punctaj total N   nixpi
i 1
* Aprecieri ale autorului

48
 6. Diagnostocul performanţelor bursiere

6.1. Diagnosticul performanţelor bursiere prin rate bursiere

Ratele bursiere (în alte accepţiuni ratele rentabilităţii investiţiilor de

capital sau rate de piaţă) sunt cele mai cuprinzătoare măsuri ale performanţei
unei entităţi deoarece ele reflectă influenţa coroborată a ratelor financiare de
risc şi rentabilitate.
Calculul ratelor de piaţă sau bursiere ajută investitorii să selecteze
titlurile pe care le doresc în portofoliul lor şi care sunt bune din punct de
vedere fundamental, prin utilizarea aşa numitei analize fundamentale. Acest
tip de analiză este completat de o analiza tehnică, care permite stabilirea
momentului oportun de intrare pentru titlurile respective. Deoarece cele două
categorii de analize sunt independente una de cealaltă, semnalele oferite de
acestea sunt diferite. De aceea este de dorit ca decizia de cumpărare să se ia
atunci când cele două categorii de semnale converg.
În cadrul analizei fundamentale în funcţie de interesele celor care
efectuează analiza de tip bursier, deosebim forme variate de rate bursiere, aşa
cum se prezintă în tabelul de mai jos:
Tabel nr
Modul de calcul şi semnificaţia ratelor bursiere
Nr Indicatori Formulă de calcul/Simbol Explicaţii
.
crt
A. Ratele bursiere de creştere

1. Capitalizarea bursieră KB = PPA x NA Capitalizarea bursieră reprezintă

(KB) valoarea de piaţă a unei
companii cotate la bursă şi redă
opinia publică privind valoarea
netă a companiei, fiind un factor
determinant în evaluarea
acţiunilor.
2. Rezultatul pe acţiune RNE Arată cât rezultat net produce o
(EPS- din englezul EPS  acţiune în decursul unui exerciţiu
„Earning per Share”) NA financiar.

49
3. Trezoreria pe acţiune Arată e)ce volum de lichidităţi
ΔTR (exploatar
(Cash EPS) Cash EPS  produce o acţiune în decursul
NA unui exerciţiu financiar
4. Coeficientul de PPA Arată cât de mult sunt dispuşi
capitalizare bursieră PER  investitorii să plătească pentru o
(PER sau P/E – din EPS unitate monetară de profit
englezul „Price-to- raportat.
Earnings Ratio”)
5. PBR sau P/B- „Price-to- PPA Reprezintă valoarea pe care
Book-Ratio” PBR  pieţele financiare o conferă
VCA conducerii unei entităţi.
6. PSR sau P/S – „Price-to PPA Reprezintă efortul firmei sub
Sales Ratio” PSR  sau forma preţului plătit pe acţiunile
CANA achiziţionate în total efecte sub
KB forma cifrei de afaceri nete.
PSR 
CAN
B. Ratele bursiere de dividend

1. Dividendul pe acţiune DIV Arată nivelul dividendului ce revine

(DIVA) DIVA  pe o acţiune.
NA
2. Randamentul DIVA Măsoară câştigul încasat de
dividendelor (RDIV) sau RDIV  x100 acţionari în urma investiţiilor în
rata capitalizării PPA acţiunile entităţii.
dividendului
3. Rata de acoperire a RNE Măsoară proporţia în care profitul
dividendelor (RADIV) RADIV  x100 net (RNE) este distribuit
DIV acţionarilor sub formă de
dividende (DIV).

- PPA reprezintă preţul curent al unei acţiuni;

- NA reprezintă numărul total de acţiuni emise de companie;
- RNE reprezintă rezultatul net al exerciţiului;
- ΔTR(exploatare) sau Operating Cash flow, reprezintă trezoreria generată de activitatea de
exploatare aşa cum rezultă ea din Situaţia fluxurilor de trezorerie (Operating Cash flow).
- VCA reprezintă valoarea contabilă a unei acţiuni .
- DIV reprezintă valoarea dividendelor repartizate acţionarilor din rezultatul net într-un exerciţiu financiar

50
 Tabel nr.
Grila diagnosticului ratelor bursiere
Nr. Nivel mediu/ Diagnostic Punctaj**
Indicatori-
Crt Interpretare/Cauze Tendinţe SWOT**
Rate bursiere
. favorabile
Rate bursiere de Prezintă importanţă
A.
creştere pentru acţionarii
1. KB majoritari şi investitorii Diferă pe
2. EPS pe termen lung în domeniile de
3 Cash EPS capitalul unei entităţi, al activitate, în acest
4. PER căror interes îl va sens vezi tabelul de Stare slabă/
5. PBR reprezenta acela de mai jos. Stare Forte/ 1-5
PSR creştere a rezultatului Tendinţa Deteriorare/
exerciţiului, care va favorabilă este de Îmbunătăţire
asigura pe această cale 
6. premisele creşterii
valorii de piaţă a
entităţii.
Rate bursiere de
B.
dividend
Prezintă importanţă în
1. DIVA
principal pentru acţionarii
2. RDIV
minoritari sau investitorii
RADIV pe termen scurt în capitalul Se apreciază însă
unei societăţi, aceştia fiind că un raport situat
preocupaţi de obţinerea în jurul a 250 %
unei rentabilităţi pe termen asigură un optim
scurt a acţiunilor lor, deci între politica de
3
interesul lor va fi îndreptat dividende şi
spre nivelul dividendelor politica de
repartizate acestora. autofinanţare,
tendinţa favorabilă
este de 

Tabelul nr.
diagnosticul RATELOR BURSIERE
Indicatori Observaţii Diagnosti Punctaj Pondere Punctaj Măsuri necesare
Constatăr c de agregat
i la SWOT importanţă*
societatea
analizată-
stare şi
tendinţe
A. Rate bursiere de P1 = 90 %
creştere
1.KB … … n1 p1= 5 % n1xp1 …
2.EPS … … n2 P2 = 25 % n2xp2 …

51
3.Cash EPS … … n3 p3 = 25% n3xp3 …
4.PER … … n4 p4= 25 % n4xp4 …
5.PBR … … n5 p5= 10 % n5xp5 …
6.PSR … … n6 p6= 10 % n6Xp6 …
Diagnosticul ratelor PUNCTE FORTE-PUNCTE 100 %  6
bursiere creştere
SLABE N1   nixpi
i 1

B.Rate bursiere de P2 =10 % …

dividend
1.DIVA … … n1 p1= 50 % n1xp1 …
2.RDIV … … n2 P2 = 30% n2xp2 …
3.RADIV … … n3 p3 = 20% n3xp3 …
Diagnosticul ratelor PUNCTE FORTE-PUNCTE 100 %  3 …
bursiere de dividend
SLABE N2   nixpi
i 1

Rate bursiere (A+B) PUNCTE FORTE-PUNCTE 100 %  2

Diagnosticul ratelor
SLABE N   NixPi
bursiere i 1

*Aprecieri ale autorului

6.2. Analiza performanţei bursiere prin crearea de valoare pentru

acţionari
Tabel nr
Modul de calcul şi semnificaţia indicatorilor de creare de valoare

Nr Indicatori Formulă de calcul/Simbol Explicaţii

.
crt
1. Arată dacă o afacere
Valoarea economică generează cîştiguri mai mari
EVA= (Ri– CMPC ) x Ci decât costul real al
adăugată EVA
capitalului investit.
2. Reprezintă diferenţa între
valoarea de piaţă a entităţii
economice sau capitalizarea
bursieră (KB) şi valoarea
Valoarea de piaţă
MVA =MK-CPR capitalului total investit (Ci)
adăugată – MVA dată de suma dintre valoarea
capitalului propriu (CPR) şi
valoarea capitalului
împrumutat (DT).

52
 3. Este rezultatul raportului
dintre cash-flow-ul brut al
perioadei- GCF (în engl.
Gross Cash Flow), (sau
Rata de rentabilitate capacitatea de autofinanţare-
GCF - Ca CAF) corectat cu cheltuielile
a fluxurilor de CFROI  x100 cu amortizarea şi
numerar (CFROI) IB
deprecierile (D) (în engl.
Economic Depreciation) pe
de o parte şi suma
investiţiilor brute (IB) (Gross
Investment) pe de altă parte.
4. Valoarea lichidă CVA= (CFROI-CMPC ) x Reprezintă sporul de valoare
lichidă realizat de o societate
adăugată -CVA IB luând în considerare costul
(Cash value added capitalului investit
5. Exprimă în procente
Rentabilitatea totală creşterea valorii acţiunilor
PPA  DIVA plus dividendele cuvenite
ale acţionarilor TSR  acţionarilor într-un exerciţiu,
(TSR) PPA0
faţă de cursul acţiunilor la
începutul exerciţiului.

Tabel nr.
Grila diagnosticului performantelor bursiere prin crearea de valoare
Nr. Nivel mediu/ Diagnostic Punctaj**
Indicatori-
Crt Interpretare/Cauze Tendinţe SWOT**
Rate bursiere
. favorabile
1. EVA
2. MVA - Valorile pozitive Stare slabă/
3. CFROI Prezinta importanţă si in crestere Stare Forte/
4. CVA atât pentru acţionari pentru EVA, Deteriorare/ 1-5
TSR dar şi pentru MVA, CFROI, Îmbunătăţire
investitori CVA
5.
- Valori ]n crestere
pentru TSR

Tabelul nr.
DIAGNOSTICUL PERFORMANŢELOR BURSIERE PRIN CREAREA
DE VALOARE PENTRU ACŢIONARI
Indicatori Observaţi Diagnosti Punctaj Pondere Punctaj agregat Măsuri
i c SWOT de necesare
Constatări la importanţă*
societatea
analizată-
stare şi
tendinţe
1. Valoarea economică … … n1 p1= 20 % n1xp1 …
adăugată EVA

53
2. Valoarea de piaţă … … n2 P2= 20 % n2xp2 …
adăugată – MVA
3. Rata de rentabilitate … … n3 p3= 20 % n3xp3 …
a fluxurilor de numerar
(CFROI)
4. Valoarea lichidă … … n4 p4= 20 % n4xp4 …
adăugată -CVA (Cash
value added
5. Rentabilitatea totală N5 p5= 20 %
ale acţionarilor (TSR)
Diagnosticul PUNCTE FORTE-PUNCTE 100 %  n
performanţelor prin SLABE N   nixpi
crearea de valoare i 1
pentru acţionari

54
 Tabelul nr.
SINTEZA DIAGNOSTICULUI PERFORMAN’ELOR BURSIERE
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj Măsuri
Constatări la SWOT de imp* agregat necesare
societatea
analizată- stare şi
tendinţe
Diagnosticul ratelor … … n1 p1= 40 % n1xp1 …
bursiere
Diagnosticul performantelor … … n2 p2= 60 % n2xp2 …
bursiere prin crearea de
valoare pentru actionari
Diagnosticul performantelor PUNCTE FORTE-PUNCTE SLABE 100 %  n …
bursiere N   nixpi
i 1
* Aprecieri proprii

7. Diagnosticul fluxurilor de trezorerie

A treia componentă a situaţiilor financiare pe lângă Bilanţ şi Contul de

Profit şi Pierdere o reprezintă Situaţia fluxurilor de trezorerie. Conform
reglementărilor contabile în vigoare (în prezent O.M.F.P. nr. 3055/2009 cu
modificările ulterioare) acest document este obligatoriu de întocmit doar pentru
entităţile mari, pentru celelalte categorii de entităţi, întocmirea acestui document
fiind facultativă.
Conform IFRS, fluxurile de trezorerie reprezintă intrările sau ieşirile
de numerar şi echivalente de numerar pe parcursul unui exerciţiu
financiar.Numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere.
Echivalentele de numerar sunt investiţiile financiare pe termen scurt, extrem
de lichide care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care
sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. (Standardele
Internaţionale de Raportare financiară – IFRS 2007, IAS 7 „Situaţiile
fluxurilor de trezorerie”, paragraful 6).
Situaţia fluxurilor de trezorerie este utilă atât pentru nevoile interne,
manageriale cât şi pentru nevoile utilizatorilor externi (investitori, creditori
etc.), astfel:

55
 Managementul utilizează Situaţia fluxurilor de trezorerie pentru a
determina gradul de lichiditate al entităţii, pentru a stabili politica de
dividende şi pentru a planifica nevoile de investiţii şi finanţare. Potrivit
specialiştilor în domeniu „pentru orice manager, cash-flow-ul trebuie să
reprezinte o preocupare permanentă în vederea adoptării unei strategii
financiare care să menţină firma în afaceri”. (I. Bătrâncea, Analiza trezoreriei
entităţii economice, 2008:113).
 Pentru utilizatorii externi (în special investitori şi creditori) documentul
este util pentru a determina capacitatea entităţii de a-şi gestiona fluxurile de
trezorerie, de a genera în viitor lichidităţi, de a-şi achita datoriile, de a plăti
dividende şi dobânzi etc. De asemenea acest document explică diferenţele
dintre profitul net reflectat prin Contul de Profit şi Pierdere şi fluxurile nete de
lichidităţi generate de activitatea de exploatare şi mai mult prezintă efectele
monetare şi nemonetare ale activităţilor de investiţii şi de finanţare
desfăşurate în decursul unui exerciţiu financiar.

În ambele cazuri avantajele Situaţiei fluxurilor de trezorerie sunt majore:

- Informaţiile sunt necesare la stabilirea capacităţii unei entităţi de a
genera numerar şi echivalente de numerar pe cele trei categorii de
activităţi: exploatare, investiţii, finanţare.
- Se dă posibilitatea dezvoltării unor modele de evaluare şi comparare a
valorii actualizate a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor
entităţi.
- Sporeşte gradul de comparabilitate al raportării rezultatelor din
exploatare între diferite entităţi, deoarece se elimină efectele utilizării
unor tratamente contabile diferite pentru aceleaşi tranzacţii şi
evenimente.

Situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte fluxurile de trezorerie

din cursul perioadei, clasificate pe activităţi de exploatare, investiţii şi
finanţare aşa cum se prezintă în tabelul de mai jos:

56
Tabel nr
Modul de calcul şi semnificaţia fluxurilor de trezorerie
Nr Indicatori Formulă de calcul/Simbol Explicaţii
.
crt
1. Fluxuri de Metoda directă
Fluxurile de trezorerie provenite
trezorerie din -încasări de la clienţi;
din activitatea de exploatare sunt
activităţi de -plăţi către furnizori şi angajaţi;
derivate în primul rând din
exploatare (Tr -dobânzi plătite;
principalele activităţi
(exploatare) -impozit pe profit plătit;
producătoare de venit ale entităţii.
-încasări din asigurarea împotriva
Deci, ele rezultă în general din
cutremurelor.
tranzacţiile şi alte evenimente
Metoda indirectă
care intră în determinarea
Rezultat net corectat cu
profitului net sau a pierderii nete.
- modificările pe parcursul perioadei
Informaţiile cu privire la acest tip
a capitalului circulant;
de fluxuri de trezorerie împreună
- ajustări pentru elementele
cu alte informaţii sunt folositoare
nemonetare şi alte elemente incluse
în prognozarea viitoarelor fluxuri
la activităţile de investiţii sau de
de numerar din exploatare.
finanţare
2. Fluxuri de Metoda directă
Activităţile de investiţii constau în
trezorerie din -plăţi pentru achiziţionarea de
achiziţionarea şi cedarea de active
activităţi de acţiuni;
imobilizate şi de alte investiţii,
investiţii -plăţi pentru achiziţionarea de
care nu sunt incluse în
(Tr (investiţii)) imobilizări corporale;
echivalentele de numerar.
-încasări din vânzarea de imobilizări
Prezentarea separată a fluxurilor
corporale;
de trezorerie provenite din
-dobânzi încasate;
activităţi de investiţii este
-dividende încasate.
importantă deoarece acestea
reprezintă măsura în care
cheltuielile au servit obţinerii de
resurse menite a genera viitoare
venituri şi fluxuri de numerar.

3. Fluxuri de Metoda directă

Activităţile de finanţare sunt
trezorerie din -încasări din emisiunea de acţiuni;
activităţi care au ca efect
activităţi de -încasări din împrumuturi pe termen
modificări ale dimensiunii şi
finanţare lung;
compoziţiei capitalurilor proprii şi
(Tr (finanţare)) -plata datoriilor aferente unui leasing
datoriilor entităţii. Prezentarea
financiar;
separată a fluxurilor de trezorerie
-dividende plătite.
provenite din activităţi de
finanţare este utilă în
previzionarea fluxurilor de
numerar viitoare aşteptate de către
finanţatorii entităţii.

4. Fluxuri de rTr = rTr (exploatare) + rTr

trezorerie total (investiţii) + rTr (finanţare)
(1+2+3)

57
Elaborarea unui diagnostic privind starea şi evoluţia fluxurilor de trezorerie
ale entităţii se bazează pe informaţiile din tabelul de mai jos:

Modul de calcul şi semnificaţia indicatorilor de fluxuri de numerar

Nr Indicatori Formulă de calcul/Simbol Explicaţii

crt
1. Examinarea fluxurilor de
Fluxuri de trezorerie trezorerie din activităţile
din exploatare Incasari-Plati (expl) curente de exploatare
pentru a se determina
dacă acestea sunt pozitive
2. Rata eliberării de reflectă capacitatea
numerar din profit net rezultatului net al
CWexp exercițiuui de a genera
x100
RNE numerar capabil ulterior
de a acoperi nevoile de
investiții și finanțare.
3. Rata eliberării de reflectă capacitatea
numerar din vânzări CWexp vâzărilor companiei de a
x100
CAN genera trezorerie de
exploatare
4. Rata de finanțare a capacitatea societății de a
investițiilor efectua investiții pe seama
CWexp fluxurilor de numerar din
x100
I activitatea de exploatare,
fără a apela la
împrumuturi.
5. Rata de acoperire a arată măsura în care
datoriilor curente entitatea economică își
CWexp acoperă datoriile curente
x100
DCR din fluxul de numerar
generat de activitatea de
exploatare.
6. Rata de acoperire a CWexp arată capacitatea
datoriilor financiare x100 întreprinderii de a-și
DFBS
curente achita la timp obligațiile
purtătoare de dobânzi,
adică datoriile financiare
curente reprezentate prin
toate rambursările de
credite și alte împrumuturi
din cursul exercițiului

58
 financiar.

7. Rata de acoperire a exprimă capacitatea

dobânzii CWexp  DOB entității economice de a
x100
DOB plăti dobânda aferentă
datoriilor financiare
8 Rata de acoperire a Arata capacitatea
costului capitalului întreprinderii de a
remunera din fluxul de
numerar din activitatea de
CWexp exploatare finanțatorii
x100
DOB  DIVpl entității economice
(acționarii prin dividende
și împrumuturile prin
dobânzi).

9 Rata de plată a Arată capacitatea entității

dividendelor DIVpl de a dispune de
x100 disponibilități pentru
CWexpe
onorarea obligațiilor față
de acționari.
10 Rotația activelor Măsoară capacitatea
entității economice de a-și
CWexp utiliza activele de care
AB dispune pentru a obține
numerar din activitatea de
exploatare

59
Tabel nr.
Grila diagnosticului fluxurilor de trezorerie

60
 Pe baza datelor concrete ale societăţii analizate se poate elabora în
final un diagnostic al fluxurilor de trezorerie cuprinzând punctele forte şi
punctele slabe constatate la acest nivel astfel:

Tabelul nr.
diagnosticul fluxurilor de trezorerie
Indicatori Observaţi Diagnostic Punctaj Ponder Punctaj
i SWOT e agregat Măsuri necesare
Constatări la de imp
societatea
analizată-
stare şi
tendinţe

Fluxuri de trezorerie … … n1 p1= 10 n1xp1 …

din exploatare %
Rata eliberării de … … n2 P2= 10 n2xp2 …
numerar din profit %
net
Rata eliberării de … … n3 P3= 10 n3xp3 …
numerar din vânzări %
Rata de finanțare a … … n4 P4= 10 N4xp4 …
investițiilor %
Rata de acoperire a P5= 10
datoriilor curente %
Rata de acoperire a P6= 10
datoriilor financiare %
curente
Rata de acoperire a p7= 10
dobânzii %
Rata de acoperire a p8= 10
costului capitalului %
Rata de plată a pP9=
dividendelor 10 %
Rotația activelor p10= 10
%
Diagnosticul fluxurilor PUNCTE FORTE-PUNCTE 100 %  n
de trezorerie
SLABE N   nixpi
i 1
*Aprecierile autorului

61
 8. Diagnosticul riscurilor

8.1. Diagnosticul riscului economic (de exploatare)

Riscul, în general, reprezintă posibilitatea apariţiei unui eveniment

care să prejudicieze activitatea entităţii.
Într-o optică mai restrânsă, riscul economic reprezintă incapacitatea
entităţii de a se adapta în timp şi la cel mai mic cost la variaţiile condiţiilor de
mediu (economic şi social). Astfel, riscul economic exprimă volatilitatea
rezultatului economic la condiţiile de exploatare.
Modul de calcul şi semnificaţia riscului economic le prezentăm în
tabelul de mai jos:

Tabel nr
Modul de calcul şi semnificaţia riscului economic determinat prin pragul de
rentabilitate
Nr Indicatori Formulă de calcul/Simbol Explicaţii
.
crt
Risc economic
1. Pragul de - în unităţi fizice Pragul de rentabilitate este
rentabilitate CF CF punctul în care cifra de afaceri
Q *
 acoperă cheltuielile de exploatare
Pvu  Cvu Mvu delimitate în cheltuieli fixe şi
- în unităţi valorice cheltuieli variabile, calculându-se
CF CF în unităţi fizice sau valorice,
CAN *   pentru un produs sau pentru
1  Rv Rmv
întreaga activitate.
2. Indicatorul de - în mărime absolută (flexibilitatea Se utilizează pentru a aprecia
poziţie al cifrei de abslută): gradul de risc economic în care se
afaceri nete faţă de α  CAN  CAN * află societatea.
nivelul critic al său -în mărime relativă (coeficient de
(pragul de volatilitate ):
rentabilitate) notat
cu „ α ” CAN - CAN *
α'  x100
CAN *
- Q* reprezintă cantitatea de produse exprimată în unităţi fizice aferentă punctului critic;
- CF reprezintă cheltuielile fixe totale;
- Pvu reprezintă preţul de vânzare pe unitate de produs;
- Cvu reprezintă cheltuielile variabile pe unitate de produs;
- Mvu reprezintă marja cheltuielilor variabile unitare.

62
- CAN* reprezintă cifra de afaceri netă aferentă punctului critic;
- Rv reprezintă rata medie a cheltuielilor variabile;
- Rmv reprezintă rata marjei cheltuielilor variabile,unde:
n
Chvi
Rv   pi x , unde
i 1 CANi
- Chvi reprezintă cheltuielile variabile la nivelul sortimentului „i” de produs;
- CANi reprezintă cifra de afaceri la nivel de sortiment de produs „i”;
- „pi” reprezintă ponderea cantităţilor din sortimentul „i” de
produs în total cantităţi de produse realizate de entitate;
- „n” reprezintă numărul de sortimente de produs realizate de entitate.

Tabel nr.
Grila diagnosticului riscului economic
Nr. Indicatori- Diagnostic Punctaj**
crt.
Interpretare/Cauze
Prag de rentabilitate SWOT**

Stare critică/ 2.5-3

Cifra de afaceri netă se situează cu Îmbunătăţire
1. până la 10 % peste pragul de Risc economic crescut Stare critică/ 2
rentabilitate; Menţinere
Stare critică/ 1-1.5
Deteriorare
Cifra de afaceri este cu 10 % până
la 20 % mai mare decât cea Stare medie/
2. Risc economic mediu
corespunzătoare pragului de Menţinere 3
rentabilitate;
Stare forte/
Îmbunătăţire 4.5 – 5
3.
Stare forte/ 4
Risc economic mic
Cifra de afaceri netă depăşeşte menţinere
pragul de rentabilitate cu peste 20 Stare forte/
%. Deteriorare 3 – 3.5

Tabelul nr.
diagnosticul riscului economic
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Măsuri
Constatări la societatea SWOT necesare
analizată- stare şi tendinţe

Risc economic … … N …

63
 8. 2. Diagnosticul riscului financiar
Riscul financiar exprimă variabilitatea indicatorilor de rezultate sub
incidenţa structurii financiare a entităţii (proporţia între capitalul propriu şi
datorii) şi decurge strict din gradul de îndatorare al entităţii.
Îndatorarea entităţii realizată fie pe calea creditului obligatar fie pe
calea creditului bancar are implicaţii asupra gestiunii financiare a entităţii.
Datorită faptului că sarcinile financiare determinate de împrumuturi şi
concretizate în dobânzi şi comisioane nu sunt legate de profit (ele sunt
considerate fixe) diferenţa dintre rata mai mare a randamentului utilizării
capitalurilor şi costul împrumutului rămâne la dispoziţia entităţii. Ca atare
orice scădere a randamentului utilizării capitalului provoacă riscul micşorării
sau anulării profitului.
Elaborarea unui diagnostic al riscului financiar se face pronind de la
două abordări principale:
a) Un prim punct de vedere în analiza riscului financiar vizează utilizarea
noţiunii de prag de rentabilitate global sau punctul critic” (mort) ce ţine
seama de cheltuielile financiare (cheltuielile cu dobânzile bancare) care la un
anumit nivel de activitate sunt considerate cheltuieli fixe.
b) O altă abordare a riscului financiar priveşte profitul ca rezultat al unei
politici financiare ce presupune un anumit raport între capitalurile
proprii şi datorii. Astfel, se impune analiza rentabilităţii capitalurilor proprii
sub aspectul politicii de îndatorare a entităţii. Influenţa îndatorării asupra
rentabilităţii capitalurilor proprii (rentabilităţii financiare) se numeşte efect de
levier financiar sau efect de pârghie.

Modul de calcul şi semnificaţia riscului financiar în cele două abordări le

prezentăm în tabelele de mai jos:

a)Utilizând pragul de rentabilitate global

Tabel nr
Modul de calcul şi semnificaţia riscului financiar determinat prin pragul de
rentabilitate
Nr Indicatori Formulă de calcul/Simbol Explicaţii
.
crt
1. Pragul de b) în unităţi Pragul de rentabilitate global
rentabilitate global valorice reprezintă punctul în care cifra de
afaceri netă acoperă cheltuielile

64
 CF  CHD de exploatare (fixe şi variabile)
CAN *   dar şi cheltuielile cu dobânzile iar
1  Rv rezultatul este nul, dincolo de
CF  CHD acest prag activitatea entităţii
 devenind una rentabilă.
Rmv
2. Indicatorul de - în mărime absolută (flexibilitatea Se utilizează pentru a aprecia
poziţie al cifrei de abslută): gradul de risc financiar în care se
afaceri nete faţă de α  CAN  CAN * află societatea.
nivelul critic al său c) în mărime
(pragul de relativă
rentabilitate global) (coeficient de
notat cu „ α ” volatilitate):
CAN - CAN *
α'  x100
CAN *
- CHD reprezintă cheltuielile cu dobânzile aferente creditelor bancare
contractate de societate;
Tabel nr.
Grila diagnosticului riscului financiar determinat prin pragul de rentabilitate global
Nr. Indicatori- Diagnostic Punctaj**
crt.
Interpretare/Cauze
Prag de rentabilitate global SWOT**

Stare critică/ 2.5-3

Cifra de afaceri netă se situează cu Îmbunătăţire
1. până la 10 % peste pragul de Risc financiar crescut Stare critică/ 2
rentabilitate global; Menţinere
Stare critică/ 1-1.5
Deteriorare
Cifra de afaceri este cu 10 % până
la 20 % mai mare decât cea Stare medie/
2. Risc financiar mediu
corespunzătoare pragului de Menţinere 3
rentabilitate global;
Stare forte/
Îmbunătăţire 4.5 – 5
3.
Stare forte/ 4
Risc financiar mic
Cifra de afaceri netă depăşeşte menţinere
pragul de rentabilitate global cu Stare forte/
peste 20 %. Deteriorare 3 – 3.5

65
b)Utilizând efectul de levier financiar

Tabel nr
Modul de calcul şi semnificaţia riscului financiar determinat prin efectul de
levier financiar
Nr Indicatori Formulă de calcul/Simbol Explicaţii
.
crt
1. Rata rentabilităţii RNE Arată influenţa îndatorării asupra
RRF (ROE)  x100
financiare (RRF) CPR rentabilităţii capitalurilor proprii
(rentabilităţii financiare) se
numeşte efect de levier financiar
sau efect de pârghie. Efectul de
 DFB  măsoară influenţa
RRF  RRE   RRE - r d  x levier x100   1  i  a îndatorării
financiar
 CPR
pozitivă sau negativă
asupra rentabilităţii financiare.
- RRF reprezintă rata rentabilităţii financiare determinată ca raport între rezultat net al exerciţiului
(RNE) şi capitaluri proprii (CPR)
- RRE reprezintă rata rentabilităţii economice;
- DFB reprezintă datoriile financiar bancare;
- i reprezintă cota de impozit pe profit;
- r d reprezintă rata medie a dobânzii bancare;

Tabel nr
Grila diagnosticului riscului financiar determinat prin efectul de levier financiar

66
Nr. Indicatori- Diagnostic Punctaj**
crt.
Interpretare/Cauze SWOT**
Efectul de levier financiar
Costul datoriilor este mai mare
decât rentabilitatea economică Stare critică/
iar rentabilitatea financiară este Îmbunătăţire 2.5-3
o funcţie descrescătoare de
gradul de îndatorare. În acest
1. RRE < rd %,
caz se impune minimizarea Stare critică/
raportului datorii/capital propriu Menţinere 2
deoarece îndatorarea afectează
performanţele entităţii.
Risc financiar crescut Stare critică/
Este preferabilă finanţarea Deteriorare 1-1.5
RRE este scăzută sau
2. activităţii din capital propriu.
fluctuantă
Risc financiar crescut
Situaţia reflectă o stabilitate în
3. RRE = rd % structura financiară. Stare medie/
 Risc financiar mediu Menţinere 3
Situaţia este favorabilă Stare forte/
acţionarilor, rentabilitatea Îmbunătăţire 4.5 – 5
financiară este în acest caz o
funcţie crescătoare de gradul de Stare forte/
4. RRE > rd % îndatorare, entitatea putând menţinere 4
recurge în continuare la
îndatorare deoarece RRF este în Stare forte/
creştere. Deteriorare 3 – 3.5
 Risc financiar redus.

67
 Tabelul nr.
diagnosticul riscului financiar
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj agregat M
Constatări la SWOT de importanţă*
societatea
analizată- stare şi
tendinţe
Prag de rentabilitate global … … n1 p1= 50 % n1xp1
Efect de levier financiar … … n2 p2= 50 % n2xp2
PUNCTE FORTE-PUNCTE SLABE 100 %  n
Diagnosticul riscului N   nixpi
financiar i 1
* Aprecierile autorului

Sinteza diagnosticului riscului economic şi financiar

Tabelul nr.
Sinteza diagnosticului riscului economic şi financiar
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj agregat M
Constatări la SWOT de importanţă*
societatea
analizată- stare şi
tendinţe
Diagnosticul riscului … … N1 P1= 30 % N1XP1
economic
Diagnosticul riscului … … N2 P2= 70 % N2XP2
financiar
Diagnosticul riscului PUNCTE FORTE-PUNCTE SLABE 100 %  2
economic şi financiar N   NixPi
i 1
*Aprecierile autorului

68
 9. Sinteza diagnosticului financiar-contabil

Pe baza celor diagnosticelor parţiale elaborate pentru fiecare capitol

component al stării financiare se poate trece la elaborarea unui diagnostic
global al stării economice aşa cum se prezintă în tabelul de mai jos:

Tabelul nr.
SINTEZA DIAGNOSTICULUI STĂRII FINANCIARE

Indicatori Observaţii Diagnosti Punctaj Pondere Punctaj Măsuri

Constatări la c SWOT de agregat necesare
societatea
analizată- stare importanţă*
şi tendinţe

1. Diagnosticul … … N1 P1= 12,5 % N1xP1 …

lichidăţii şi
solvabilităţii
financiare
2. Diagnosticul ... ... N2 P2= 12,5 % N2xP2
gradului de ]
ndatorare
3. Diagnosticul … … N3 P3= 12,5 % N3x P3
gestiunii
reurselor
controlate
4. Diagnosticul … … N4 P4= 12,5, 2 % N4xP4
stării de
profitabilitate
5 Diagnosticul … … N5 P5 =12,5 % N5xP5
stării de
rentabilitate
6. Diagnosticul … … N6 P6 = 12,5 % N6x P6 …
performanţelor
bursiere
7. Diagnosticul … … N7 P7= 12,5 % N7xP77 …
fluxurilor de
trezorerie
8. Diagnosticul … … N8 P8= 12,5 % N8xP78 …
riscurilor
SINTEZA PUNCTE SLABE- PUNCTE 100 %  n
DIAGNOSTIC
FORTE N   NixPi
ULUI STĂRII i 1
FINANCIARE
*Aprecierile autorului

69
70