[Eseu publicat in volumul bingy ,Femei remarcabile din Romania si Peru: 80 de ani de relatil diplomatice Romania Peru", coordonator Mireille Radoi, Editura MuzeulLiteraturil Romane, 2019, p. 42-43) Smaranda Briescu, o precursoare a parasutismului roménese (21 mai 1897 - 2 februarie 1948) O fire luminoas& si un caracter integru, Smaranda Briescu si-a inchinat viata pasiunii pentru parasutism si zborului cu avionul, reusind prin stridaniile si realizarile sale remarcabile si aducd Rominiei renumele pe care considera ca fara sa il merita. A facut totul cu jertfelnicia de sine si demnitatea specifica eroilor, credinfa in Dumnezeu fiindu-i reazim interior si busola in tulburengele strabsitute in cerurile vazute si nevazute. S-a nascut la 21 mai 1897, fiind al optulea copil al unei familii de razesi din satul Hantesti, comuna Buciumeni, judetul Covurlui (Galati). Clasele primare le-a faicut intr-un sat invecinat, Un gand indraznet i s-a infiripat in 1912, cdnd a zArit intdia dat un avion, jntre 1911 si 1920 urmeaza Scoala profesional de fete la Barlad. Activeaza apoi trei ani ca invatatoare in satul natal. imprejurari favorabile o aduc in 1923 pe aerodromul Scolii Militare de pilotaj din Tecuci, unde participa la primul ei bor. Evenimentul 0 marcheaza iremediabil. Gandul timid din copitirie devine o doringa arzatoare, pentru o vreme insi un vis inaccesibil. intre 1924 si 1929 a urmat Academia de Belle-Arte din Bucuresti - sectia de Arta decorativa si Ceramic, iar in 1926 face o excursie de studii in Egipt. Cu ajutorul financiar al bunicii si al unor prieteni, in anii 1927-1928, frecventeaza cursurile unei scoli de parasutism in Germania si isi achizijioneaz prima ei parasutd Participand in primvara anului 1928 la un miting aviatic la Bucuresti, il cunoaste pe inginerul Heinecke, inventatorul unei parasute performante. Acesta o va sustine la Berlin, si objina brevetul de parasutist profesionist, in ziua de 5 iulie 1928 executa primul su salt de la inaltimea de 600 de metri, bucurandu-se ,ca un copil cdruia i-a reusit o strengarie”. Romania devenea astfel a patra {ari europeani avand o femeie parasutist brevetata. in anii 1929-1930 intreprinde salturi in cadrul mitingurilor aviatice organizate in gard de Aso pentru Propaganda Aviatiei. A avut parte de peripetii si accidente grave. Hotdrfrile i-au fost insi nestramutate, indiferent de obstacole sau privatiuni. Dupa luni de spitalizare, nefiind pe deplin insanatositd, cu un munte de vointi si cu sprijinul Inspectoratului General al Aeronauticii, s-a pregitit intensiv pentru obfinerea unor noi recorduri. A sarit la 2 octombrie 1931 de la altitudinea de 6.000 de metri din avionul pilotat de locotenentul Alexandru Papand, aterizand in deplina siguran{& pe cdmpia Bardganului, dupi o planare de cca, 22 de minute. Federatia Aeronautica International i-a omologat sAritura ca record national absolut si un nou record mondial la femei si a decorat-o cu Ordinul ,,Virtutea Aeronautica Internationala”, clasa Crucea de Aur. Motivata de reusita, dupa ce a primit fonduri dintr-0 colecti publica s-a indreptat spre Statele Unite, urmirind sA aduca glorie {arii sale printr-un alt record. Sarind de la peste 7.000 de metri, devine la 19 mai 1932 campioana mondial absoluta, in California, la Sacramento. Colegii pilofi, cei care au condus-o spre inaltul cerului i-au apreciat seninatatea si calmul imperturbabil din timpul sariturilor. Lecturandu-i jurnalele, ii descoperim tenacitatea si in mijlocul neprevazutului, acolo unde limitele omenesti erau impinse dincolo de firesc si unde asteptat-o intotdeauna raspunsul protector al lui Dumnezeu la rugiciunile fierbinji.Aceste remarcabile impliniri ca parasutist nu i-au ostoit setea si dragostea pentru zbor. Dupi cursurile de pilotaj, in acelasi an 1932, objine in S.U.A brevetul international de pilot aviator pentru avioane de turism. Dupi o alti subscriptie publica, dupa tergiversari si umilinfe, se bucuri de propriul ei avion de tip Miles Hawk”, cu care ,evadeazi” din Anglia in august 1935. Reveniti in tari, zboard sistematic, decoland de pe aeroportul Bucuresti-Baneasa. Raiduri de exceptie i-au pus in valoare calitajile si curajul iesite din comun, atrigdnd elogiile pilotilor experimentati in presa de specialitate. Sunt de amintit zborurile Anglia- Romina, cel peste lugoslavia si Italia (Roma), dar mai ales Roma-Tripoli, majoritatea in conditii speciale de desfagurare. in 1937, brevetul international de pilot aviator a fost echivalat cu unul romanese. fn al doilea Razboi Mondial, Smaranda Brdescu a activat pe front ca pilot sanitar in Escadrila Sanitard a Grupului aero-purtat, aga numita ,Escadrila alba”. A indeplinit cu mult curaj misiuni de recunoastere, a transportat raniti, cadre medicale si medicamente, iar ca insofitoare i-a ingrijit cu blindefe pe cei rinifi. Pentru aceasta slujire a semenilor aflati in dificultate a fost decorat in 1943 cu crucea .Regina Maria”, clasa a IIa. Falsificarea alegerilor din 1946 0 determina sa se aiture protestului unui grup de personalitiji, semnind un memoriu, Datoriti acestei adeziuni si intraii in organizatia anticomunist .Sumanele Negre”, devine subiectul unui proces intentat de autorititi. Refuzdnd si-si denunje camarazii, a fost condamnat in lipsd, la doi ani de inchisoare Urmaritd cu asiduitate pentru a fi arestatd, reuseste si se ascunda la rude si prieteni devotafi, pribegind dintr-un loc intr-altul sub identititi false. Se imbolniveste de cancer mamar si este operati la Roman de profesorul doctor N. Falcoianu. La finele anului 1947 s-a refugiat in Transilvania, unde a fost gazduité de comunitatea maicilor greco-catolice (ul ,.Maica Tereza” din Cluj. Boala a recidivat violent si a fost internatd la ingrijita cu dragoste de medici eminenti si de o monahie insotitoare, s-a stins la 2 februarie 1948. A fost inmormantata cu numele Maria Popescu in Cimitirul Central al orasului. Aici, la 2 noiembrie 2018, LP.S. Andrei, Arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Romine, a oficiat slujbi de parastas sia sfinjit_ monumentul ridicat in memoria Smarandei Brdescu. Alina Paraschiv Bibliografie: GHEORGHIU, Constantin C. Indrigosttele aerului, Cluj-Napoca: Dacia, 1984; STAICU, Neculai 1, Calvarul paragutistei-pitot Smaranda Brdescu, in: Memoria: revista gdndiriiarestate, 1995, w. 14, p. 106-113; STAICU-BUCIUMENI, N. I. Anii de glorie ai Smarandei Briescu, Bucuresti: Editura Vasile Cirlova, 1998; AVRAM, Valeriu, Smaranda Briescu, o pasre in vzdub, fn: Magazin istoric, 2001, ni. 5, p. 59-62; SIRETEANU, Ana Maria si Tudor SIRETEANU, Jurialul celebrei Smaranda Briescu Bucuresti: Vremea, 2010; ECHIM, Darius. Comemorarea aviatoarei Smaranda Briescu, la Cluj-Napoca Ziarul Lumina [onlne). 5.11.2018, [vBzut la 29.05.2019}, Disponibil ta: hups/iarllumina.co/actualtate- ‘eligioasa/tegionale/ranslvanialeomemorarea-iatoarei-smaranda-braescu-a-ely-napoca-138718. him