AU APĂRUT IN COLECTIA NOASTRĂ�

H r. 1-2- M E TE O RITU L DE AU R (partea 1,; a 11-al

de Octavian SA VA
Hr. l-A 12-a.VARIAHTĂ
de lec-nid PETRESCU

Nr. 4 - MARE A EXPERIENTA

de M. NAUMESCU
$1
PROXIMA CENTAURI
de. M. BRATE$

Hr. 5-INIMĂ DE CIUTĂ

de A. ROGOZ ,i C. GHENEA
$1
O INTIMPLARE OBI$NUIT Ă
de P. STĂNESCU
H r. 6-7 -1 N D lE N 11 (part•a 1 ,; a 11-al
de Vitalii TRENEV
 INDIENII
de VITALU TREHEV
(Cotztinuare din număru/6)

PE BRICUL RUSESC
Parsons era cu gindul numai şi numai la răzbunare. Totul n
aminîea aci moartea matelotifor sii. Ştta prea bine ci fuseseră nişte
netrebnici, nici nu simţea pentru ei o prea mare simpatie. Era însă
nu mai putin ade,·lirat că aa fost a me rica ni, oameni slabi, şi tot
singele clocoh:a in vinele lui la gindul că nişte indieni. demni de
dispret şi beclsnid, aa fost in stare sl-i răpună, firi să-şi fi pri·
mit pentru aceasta ţu'ftflita pedeapsi.
Se scufase odat.l cu risaritrrf zorilor, se spălase cu apă rece,
apoi se apucase să se Imbrace poruncind să i se pregătească un şlep
ca să se duci pe bricul 1usesc.
Parsons era mic de sfaturi, usdtiv şi arăta mai tînăr decit
virsta. Se imllrica după moda veche, nu in felul celor de la Boston.
Pentru ca pănal &iu rung şi blond să nu se imprlJtie pe umer i, il
lega cu o ,anafică neagră. Purta un lei de redingoti c a galer mare,
iar in loc de cravati ua jabou, avea pan t a lon i i scurţi, ciarapi şi pan­
tofi cu botul drept şi catarame mari. lşi puse tricoel şi Ieşi pe. punte.
Lîngă "Stinhrl Nkolae", pe aadele liniştite ale oceanuhli, foiau
mai bine de zece caia<e cu viAitori aleuli DotH blaidare 1) pireaa
să păzeasd pikuf acesta tk Urcate uşoare şi sprintftle. qa cum
păzesc ratele achtlte un cird a bobocl. 1 n afari de vîslaşi, in fie­
care baidari se găseau cite cinci puşcaşl inanaa1i.
Voind si cunoasci -'i'lul acestri aninlatfi, Parsons îşi plilllbi
i11 jur privirne. Spre miazănoapte, linia orizontuhli era inchisi de un
promontoou stîncos, i» juniJ ciruia se zăreau o multime de ,.pui'" -
insuliţe stîncoase. stinci şi pietre mari. De la pnuaontoriu, malul co­
bora treptat şi, după ce descria 1111 cot, se transforma intr� plajă
nisipoasă. Mtedă, 6:are se intindea spre miazăzi cit ved<ai cu ochii.
Flşia aceasta Jati şi nesfîrşită a plajei era încadrată de dunele
in spatele cărora se vedea covorul verde al pidurllor de cedri, iar
mal departe. spre interiorul firii, se iDălfau măgurile viorii ale mun­
tilor. Soarele abia risărise pe cer. Vizdubul şi oceanul mai păstrau
inci o nuanti trandatirie de sidef, iar nisipul de pe mal fi dane pi­
rea auriu-roşcat
\:.. - .-.
:'r) Baidare�- spre deosebi� de .:ai.acele mici. a�-o!M!rille fn latre.rime ele
piele,... $bit bllrd de piele mal Mari, deschise, tn care tnc•111 1� oameni,

f
 Pe nisipul acesta auriu , Parsons văzu mal bine de zece pln>;;i
rnari şi negre care cu o se ară inainte nu fuseseră acolo. Lîngă pi­
rugi �c mişcau fără grabă n i şte punctulete negre. Erau indi e nii .
Parsons !'>e uită intrebător ta �dul de echipaj, O'Hara, care stalea
linga el, ciupindu-şi cu un ae r concentrat barba roşcată. A ce a s tă barbă
ii creştea incepind de la sfinurile urechilor şi urma contururile făl­
cii de jos, fără a trece de această limită.
- Ce e cu loriota asta. O'Hara? intrebi\ Parsons cu un glas
obo�it
- Ruşii şi aleutii pornesc s� vineze castori de mare intre stin­
cile de la promontoriu, răspunse şeful de echipaj fără să exprime
nid aprobare, nic i dezaprobare.
- Este o nebunie sii-ti lărimitezl fortele în văzul inamicului! ex­
clamă Pars ons şi cobori grăbit in şlep.
P�tsle citeva clipe, se urca pe .,Sfintul Nicolae".
Zărind ş le pul lui Parsons, Slsoi Slobodclkov, care supraveghease
in persoană plecare;� vinatorilor al eu t i, lăsă totul in gr ija ajutorului
său şi se urcă pe punte pentru ca î m p reună cu cinnaciul său Se­
menov să aştepte acolo sosirea americanului.
Pars"ns întinse mina intii cirmaciului, un bărbat sc u n d şi gras
(căruia i-a dat preferintă pentru că Semenov ştia englezeşte), apoi
lui Slobodcikov.
Inalt şi lat in u m eri , cu barbă şi infătişare impunătoare, acesta
din urmă slrinse condescendent mina mică şi rece a omului din Bos­
ton. Cu dtiva ani in urmă, intr-o in.:ăierare aprigă, o sulită de in-
dian se rupsese de falca lui Slobodcikov şi o aşchie a asculişului ei
de os. alunecind in sus, îl scosese ochiul şi-i spinteca!le sprinceana
şi piele a de pe frunte pină la rădăcina pă r u l ui. Cicatricea aceasta
groaznică, statura lui vi njn as ll. şi barba scurtă şi d ea să li didc;u1
lui Sisoi o înfăţişare r.'h:i.Joinici şi ameninţătoare, dar ochiul sână­
tos pri vea de sub stre a ş ina sprlncenfi calm, binevoitor şi inteligent.
- Cum de rişti dumneata să-li t rim i t i oamenii la viniih>;,re �
Vor fi ucişi cu toţii 1 sr.use Parsons făcînd un gest spre �·inătorii ale
căror caiace i naintau repede spre promontoriu şi spre coast a pe care
se vedea acum desluşit tabăra indienilor apărută j)este noa;�te.
Intelegind fără traducere cul·intefe lui Parso:ts, Slobodciko'l:
zlmbi:
- Nici o grijă, ştiu ei sii se apere. Uacă ar fi si te t em i de
lupi, n-ar trebui să te duci nici in pădure. Cind e pe apă, un aleut
tie-ili noştri face cit cinci indieni. Pe uscat, fireşte, lucrurile sta u altfel.
Semenov îi tlilmăd cu vi nte le. Parsons işi !reci nervos cu mii­
nile fata palidă şi trasă şi-şi potrivi trkornul c are alunecase intr-o
p01rtc. Si soi il urmărea atent din ochi căutind $tl i nl ele a g ă ce fer de
om este căpitanul, c ăci Parsons nu semăna mai deloc cu lupii aceia
de mare cu care Sloboddkov era obişnuit să aibă de-a face.
- Ce aveti de gind să intreprlndeii cu pr iv i re la relatiile mele
cu i nd ienii ? intrebi Parsons.
- Mai intii să se facă de-a binelea ziuă, rll.spunse sfăbs Slo­
l;oddkov după ce ascultă tă lm ă cire a lui Semenov, să se facă ziuă şi
sa ne d u mi r im cam cum o să fie vremea de azi. ŞI atunci, dacă vre­
mea ne îngăduie, ne tr a g em şi noi mzi aproape de mal, ca să a j un ;ză
pînă ac ol o bătaia hm1:riior no .. stre. iar noi doi debarcăm .. Slobo<i­
cikov se uită cam cu in:!oială la pirpiriul �e Parsons. Dacă vrei, mă
duc şi fără tine şi aranjez acolo toate treburile tale. Oacă tovarăşii
tăi mai sint in Viaţă, il răscump�.ri!m fiiii de la indieni.
Dar dacă au fost omorîţi? intreiJă Par�'lns.
Atunci nu mai e nimic de tăcut.
ŞI p lecă m aşa de aci, cu buza um f l ată ?
Păi, pentru ce am mal-nlmine dacă nu dăm de ei ? fa !d-f
lămureşti tu asta, lakov llici, pofteşte-! pina ur.a alta in carcu
să ia cu noi o cafelulă. Nu-l vezi cum arată, s-a schimbat chiar la i••t�.
- Parcă e pufin lucru să pierzi douăzeci de inşi din echipaj l
spuse Semenov. plin de simpatie. Nu·i vorbă d erau toli nişte ban·
diti. unul şi_ unul. Orieum, tot suflete de oameni erau. Iar d insu l
minca cu ei de la acelaşi cazan.
Coboriri toti trei pe o scară in tr-o cabină spalioasli, la pupa
bricului, cu o fereastră largă p r in care coasta se vedea ca-n pa lmă.
Sub fereastra cu cercevele trainice, cu ochiuri mici, repetind moti­
�·ele de pe briul pupei, e ra aşezată o canapea acoperită cu covor. In
mijlocul c a bi nei se afla o ma$ă de lemn roşu, lustruită. i nşurubaiâ
in podea : pe perete atirna un dulipior. Pe tavanul alb, vopsit in
ulei, se jucau reflexe v esele oglindite de undele mării. li se ser vi
cafea,. rom şi pesmefi. Semenov il ospăti prietenos pe Parsons.
Parsons primi cu plăcere şi goli una după alta două ceşti de
cafea neagră, refuzind romul
. -� All:'::mister Sisoi, spuse el, prinzînd P••lin cur aJ şi chiar rev:t
culori in_�obr�z. Nu pot să vă spun cit de mult mă mîhneşte singe!•

a
 rece, aş spunr chiar mai mult, nepăsarea dumneavoastră. Vorbiti
atit de fiftlşlit despre acrasli cumpliti lăridet�re.
- ��� pra mi durnlresc uRde vrea sJ ajangi ? spuse Slobod­
citov W.,l ce Semenov ii tlJmăci cuvintele emoţioaante ale lui
P.arsenc
- Vedeţi, sir, IH"ml djritanul, loatl ches-tiunea este ci nu au
lost uciti cetiţeni ai d01m1iilor voastre. Sint convins ci daci In 19-
cul dumneawaslrl s-ar fi all11t un r.ăpitan american ori englez, ar
1i jaulecat şi ar li procedat cu lotul a\tlet. Trebuie să vl spun, sir,
că eu. aşa cum ma vedeti în faţa dumneavoastră, sint un om flră
rc�utale ş.i cu frica lw dumnez:eu. Nu sint UA bigot, sir, de felul
quakes-Uor din Noua s\nglie., dar sînt un � piM 1 Sint tati de fa­
milie. Am cinci copilaşi nevinovati, sir. ŞI lată, vă spun ci, aşa
curu sini eaa, 11f nimid cu miinile mele fiarele acestea cu chip de
o:n, fără a socoti prin aceasta că am păcătuit inaintea domnu­
lui. Nu siot oameni, sir 1 Sint nişte &i.lbatici fioro-ti ca demonii şi
vătW1ători CJI scorpiile. Pîngăresc lumea lui dumnezw cu răsufla­
rea lor spurc.ată Avind sub comandA cincisprezeCe v6inici de felul
ruşilor dumne<�voastră·, pe cei pse maftioti ai mei şi iacă şaptezec i
de aleufi, am putea. ur, să trecem prin foc şi sabie intregul litoral
de la capul Grey-Jiarbour!
C!pitanul Parsons ar-ro:!pc că stris-ll. aceste din unnă cuviule.
'Apoi lşi lngropă fata in rniini şi se propti cu coatele pe masă.
După ce ascultă tălmădrra grăbită a lui Semenov, Sisoi �trinse
din filei atit de tJire incit barba i se ridică in sus, fruntea se albi,
Jar insoifminfătoarea cic�ttrice deveni roşie ca focul. Se ridici în-
cet şi amenintător, dar Semenov puse mina pe reverul hainei sale şi
spuse repede şi rugător:
-- Sisoi lvanovld, Iasi-I in plata rlr.mnu1ui, Sisoi lvanc1\id 1
Las!-1 drlrutule, n-auzi :•
Sfsoi se aşer:ă rifii nd din greu, apoi deodată zimlJi.
- Duci-se dracului, J!Odtania ! la spune-i tu, lakov tlici, dar
te rog dlî- (i osteneala şi tălmilceşte-i ce spun cu,;int cu cuvint. O fad?
- O să-mi dau toată osteneala.
- Spune-! lui că de-alde ei umbli multi JH! aci şi fiecare . pe
ri�cul propriu: face cit face negot, mal face şi cite o boroboati. iar
a('Oi o şterge in larg, ştiind el n-are cine să-I tragi la rllspundere.
Iar noi !;intern o corabie care navighe:tzl sub steagul rusHc, apar­
ţimm companiei ruso-a:tlfficane, aşa ră sintem un tel de instituţie
de stat. Noi tre b ui e să trăim cot la cot cu lumea de aci şi să n-o so­
cotim scorpie. Spune-i tu. Jak{)v llici, .:ă am nvnt pînă acum de multe
ori de-a face cu indienii, p o rt r.hiar pe pielea mea o insemnare dove­
dind cum că sint cu adevărat nişte slilbatici �i nu le prea plac stră­
inii. Cu toate acestt-a, "aci ajungi să-i cu�ti mai indnproapt.,
vezi ci, deşi-s păgîni, c;ont tot oameni ca şi noi, ca şi dinsul. Şi-şi
iubesc copiii şi nevestele nu mai puţin ca Parsons. la sl mi-I In­
trebi tu, lakov Ilici, dacă uamenii iui şi-au făcut de cap, s-au ţinut
de blest�mlltii şi de ja f uri Cred că nu s-a putut fără asta. Dealt­
minteri, ind!�nii ăştia băştinaşi arareori fac pe nebunii. Spune-i că
acum, să tot fie, vreo trei ani s-a intimplat ca indienii din tribut coliu­
jilor să a t ace intr-o zi o a m e n i de-ai noştri care pină atunci trăiseră
in bună pa<'e cu dinşii. Şi nu i-au atacat din vo1a lor, ci asmutiti de
un navigator din ăştia, tot ca dinsul. Tot ei le-au dat lndienilnr şi
puşti ca 'ii aibi\ cu ce lupta impotriva oamt'nilOI' no�td. Mai mult
decît atit : trei matrozi americani, fugiti de pe o balenieră pe care
bil.iejii nBştri i-au primit bine, au luptat laolattă cu indieni! im·
potriva noastră, au dat foc la acoperişul de Ia arest trăgînd cu do­
puri de cilti. iar apoi au tras in ai noştri . . . Băieţii noştri s-au apă­
rat, da r ce puteau face cind t<1tul in JUr ardea, iar duşmanii numă­
rau citeva sute de oameni ?... 1\�tfel au pien"t vreo citeva zeci de
oameni de ai ROştri printre care şi fen1ei... Nici n-am mai intrebat
dacă nemernicii ăia trei s-au mai angajat ori bit pe vasul lui... Dracu
să-i ia ! Ei, asta-i 1 .
Slobodcikov rlsuflă adinc şi se uită urit la Parsons cu ochiul
slu �tnic, injectat de sing�. Apoi a unnat :
- Noi :!m aflat de nenorocirea asta. Tocmai bine a venit şi un
vas militar din flota rusi - ,.Neva" l-am împresurat pe aceşti co-
1iuji in fortăreafa lo r, dimpreună cu nevestele şi copiii lor. Ce-al
fi ficu! in locul nostru, căpitane Parsons ? l-ai fi nimicit pe toţi
fără a crede măcar el ai săvirşit un păcat inaintea domnului. Aşa
e ? Dar noi n-am făcut aşa, deşi, drept să-ti spun, ne mincau pal­
mele de d o rul răzbunării. Le-am luat cofiujilor fortăreata lor, iar pe
dînşii i-alft cruţat, cu toate ci s-au rugat şi tribunle vecine si le fie
tngidult sl-i nimiceasd pe coliuji şi sl-i ia ca sclavi. Noi am stat
şi am judecat c:ă, chiar de s-au ficut vinovati de o vini mare, aceasta
s-a petrecut mai mult din cauza sălbăticiei lor şi a fntăritării din·
partea aftGra. ŞI iati ci acum, in locul fortăreţel dlrimate, s-a ridi­
cat lll f a noul, o adevărată fortăreafă cn numele de Novo-Arhan­
gtlt:i�,._. şi,.. -d�)Jine de riu, trăim acum cot la cot cu coliujii aceştia rău-
_ ..;:�-�- "':

s
tind a preschimba in priete n i e indirjirea ce o au din nis c ar e. Eu
unul nu p ornesc cu loc şi sa bi e impotriva inditnilor de prin partea
I•J.:ului Să na-�i pună Parsons n:\dcjdea i'l mine in privinta a�la.
l>ar dacă, la o adică, vreunul din marinarii lui o mai fi in viaţă,
in chestia asta il ajut, prec um i-am făgăduit. la să-i tălmăceşti toate
astea lu i.. omului ăstuia cu frica lui dumnezeu 1 ·

Slobodcikov se into a rs e bătind in masă cu degetele lui groase.

- Să-i transmiţi lui mister Sisoi, spuse cu răceală Parsuns,
care-şi recăpătase intre timp intreaga stăpînire de sine, că discursul
domniei sale nu m-a wm·ins cîtuşi de putin. Nu pot să st ărui totu�i
ca el să procedeze impotriva intereselor sale. Sint gata să pri m esc r .1
recunoştinţă aj u t orul său in măsura in care va putea să mi-I acorde.
- Bine 1 mormăi intunecat Slobodclkov după ce Semenov i-•t
tălmăci! cuvintele lui Parsons. 1\'\ă duc sil ,.,,,, . dispoziţii. Timpul
pare să se fi stabilit şi trebuie să ne pregătim de de ba rcare. lakov
llici, tu răm î i , de bună seamă, pe bord. la tunuri It las pe l( urm a ­
cev c om an d a nt de artilerie ... se des curc ă el! Bricul il vom a n cor a tie
na.lejde, la pupă şi la proră, i ntors cu h'lr<'tal spre mal. Dacă C• li
să ni se intimple ceva, preiei tu comanda şi faci c u m crezi de cu­
viinţă, după cum se intorc lucr u ri le Asta-i tot
Făcindu-i lui Parsuns un semn cu capul. Sloboddkov i eşi din
ca b i nă şi scara scirtii jalnk sub pasul său greoi.
Planul de actiune al lui Slobodcikt•v era s impl u. Avea la tJj,;.
pozitia lui cincisprezece marinari ruş i , "tori unul şi unul. oamen i P"­
!ili şi priceputi la toat e . Afară de er pe "Sfintul Nicolae" mal erau
şaptezeci de vînători aleuli, marinari iscusiti şi ageri, invătati s:î
parcurgă in caiarele lor uşoare de piele distante foarte mari. Erau
cu totii inarm a t i cu puşti şi mai l uase ră nu odată parte la diferite
incăierări. Multi dintre aleuti se mai învăţaseră cu munca de ma­
tclnjl pe vas, i;·r ş e ful lor, 1\\axim. om mai in vîrstă, era un lnm
ajutor al lui Semenov şi Slobudrikov
Slobodcikov hotărî să deba rce pe mal sub acoperirN tunurilor
de pe brie, împreună cu nouă ruşi şi patruzeci de al e u ţ i. Acest de­
taşament t rebuia să asigure ca tratativele să se desf ă şo ue Iară pri·
mejdie. Urma ca şase ruşi să răm i nă pe bord p ent ru a deservi tunu­
rile bricului sub comanda bătrînului l<urmacev. Mai rămîneau pe
.-as şi zece viniîlori aleufi, ca să le fie de ajutor tun:rrilor in caz
că indienii ar porni la abordaj. Bricul american cu rămăşiţele echi­
pajului său c om a n date de O'Hara tre bui a să se fină, cu pînzele cele
mici ridicate, in apropiere de " S f intu l Nicolae", ca să-i poatâ veni
la nevoi e în ajutor cu artiteria sa. Alţi d ouă z ec i de aleuli rima<eră
pc bricul din Boston, împreună cu O'Hara, in chip de garnizoană.
S!obodcikov se sui pe punte, scutura ' din cap , mişcîndu-�i pic·
tele castanii şi dese şi t r a se adinc aerul in piept.
- Ce fru mo s e 1 Şi ce aer bun şi proaspăt e aci, spuse el.
Scrutind din ochi coasta măr ii. d ădu poru n că să-I cheme la dîn­
sul pe Kurmacev, 1\\ ax im şi Sobacînikov. In cu rin d toţi trei urcar.i
pe puntea de sus. Slohodciko� le expuse planul său de actiune.
- Ai inteles, Maxim? il intrebă el pe aleutul ;currd şi inde­
sat, cu umerii laii, care stătea in lafa lui descoperit şi îmbrăcat
cu ,.parca" .lui de blană. A\•ea un obraz fălcos, n e mi şc at ca de piatră,
�i-l' a scirj f a, � lcnt p<! Sisoi , pri\'indu-1 cu ochii săi n egr i, p u ţi n oblici.
 - Cum să nu -nf �le g 1 sp use flră grabă Maxim. Trebu ie !>li aş­
teptllm. Cind ni-i face sem n, om trage. Nu-i mar e lucru de inteles '
- Vezi de le fine bine. Să te lei după Sobacinikov '• ce-o face el'
asta să �aci �i tu.
Sobadnlko\', un bărbat vînjos cu barba aurie, cu plllirie de pislă
pe cap şi o cămaşă indiană de antii o pă cu ci 1,1 cu rl li făcu cu ochiul lui
,

Maxim şi spuse, stilcindu-şi cu tor dinadinsul vorba:

- Eu dai stmn, tu trage ... Aşa-i Maximuşka?
Maxim zimbi uşor din coltul buze lor:
- Lăsaţi gl umele spuse sever Sisoi şi se intoarse spre Kurmacev.
,

Acesta a�ea o barbă căruntă , era de statură pot riv it ă şi purta

un fel de redm)lolă rus�dscă. in trei c i in i, cizme şi c ă ci u l ă de vulpe.
Kurmacev aştevta calm poruncile. Ochii săi albaştri, mult prea lim­
pezi şi pătnm7ători pentru un bătrin, priveau att:nl şi I"U multă vi­
gil�nfă.
- Noi doi n-avem prea multe de vorbit, lvan Feodorovlci, zis�
Sisoi. Te las comandant peste tunuri. Procedează cum \"Ci crede de
cuviinţă, pe tine nu-i cazul să t� invete omul. Am auzit un zvon
cum că de tînăr ai fost mar� meşter cu tunul, incă in Ru�ia.
- Să nn \e inc:rezi în orire zvon. Shui lvanid, răspunse
Kunnacev calm şi cu demnitate. Cu luuurile. de bună seamă. ma pri­
cep să umblu ; apoi am şi oameni ir.vătafi. Nu-li fie teamă !
- Foarte bine! spuse Sloboddlu,v. Duceţi-vă voi doi. Har:t"n
şi cu Maxim. să-i pre gătil i pf' oameni şi să revizuili armele. •ar
tu, lvan feodornviri, vino cu mine in cabină. Acolo o să-i expli­
căm toate rele prietenului nostru de la Bostun.
Coborind cu lvan l<.urmacev in cabină, Slobodcikov il rugă pe
Se me nov să le serv�ască ele tălmaci, făcu loc pe o mar!!ine a me­
sei şi, cu a i ul oru l lilrirniturilnr şi bucă!elelor de pesmefi, inchipui
pe ea un plan al ruastei.
- Uitati-vă aci ! <;puse el. lată, grămăjuar.a aceasta de fărimihrri
lnchlpuieşte tabăra indienilor şi bă r d le aflate spre stinga ei... Cite
bărci sînt aco!o ? se a d re să 1!1 lui Parsuns.
- Bărci? La vreo zece, răspunse Parsons.
- Cam aşa ceva. La i nc e p u t au fost opt bărci, iar apoi au m:�l
venit inr.ă cinci - cu toate l e sini deci tr ei s p r ez ece bucăţi. Una
peste alta, in liecare bar.:ă. incap zece pină la doisprezece in�1,
aşadar trebuie să fie acolo cam vreo sută cincizeci de inşi. Gră­
măjoara de aci inchipuie�te tabăra şi b ă rci l e din dreapta. De di­
mineaţă erau aci rind bărci, mai pe urmă au mai venit incă pa­
Iru. Asta face nouă,· ia r cu totul douăzeci şi două. Eu o să debare
indată iac-aici, şi Slobodcikov arată cu degetul său gros tabăra din
dreapta. Toti băieţii n oştri şi cu tine. d a c ă o fi să vii cu noi, să vă
tineti alături de l o c ul unde se sparg va lurile . De bună seamă. tre­
buie să a v eţi armele pregătite şi să fiţi cu ochii în patru! La o
adică, treiz�ci de oameni să tragă, iar cei lai fi doullzecl si incarce.
Ei. să nădăjduill' că o să m ear gă ... Cu alte cuvinte, eu am să plec
singur inainte, ca să stau cu ei de � or b i . Intru intimpinarea mea
vor ieşi căp�teniile lor, vreo patru, cinci inşi.
- Cum, vreţi să mergeţi si n gur ? Aceasta nu se poate 1 spuse
enervat Parson s Vă vor ciurui cu cuţitele ori vă vor lega cobză
mai inainte" ca ai dumneavoastră să ducă arm a la ochi.
Sloboddkpv zîrnbi :
' - N u c"fu ă tem de cuţitele lor, iar de legal... să-ncen:e să ml

7
le(e 1 De huni sumă, sint un popor viteaz, n-am ce zice, m:mai
că mincarea klr e doar peştele şi poamele pidurefe, iar eu mi-s
hrărut cu Jîine. Am crescut cu piine. Apoi cu ce se incleletnicesc
ei ? Nu se pricep decit si tragă cu arcul şi să vineze peşte cu can­
gea, pe cind eu pină la douăzeci şi trei de ani am tot arat pămîn­
tul. Tocmai de aceea am atlta putere. Slobodcikov lşi întinse bra­
Jele voinice şi strînse pumnii săi de urs. Cum sil mă lege ei pe mine?
�scultă mai bine şi mai departe ce-ti zic. Cind oi ln.:e� să stau cu
dînşii de vorb ă tu să nu pierzi din ochi tabi\ra din stinga, allli, lv;�n
,

Feodorovici 1 Şi t un urile tot intr-acolo să le in.:lrepţi din timp. Daca,

doamne fereşte, s-ar incurca itl'le pe uscat o să ne des.:urdlm noi,
,

apoi pornim cu barca spre corabie. Totul este ca cele treisprezece

bărci să nu se vire printre noi. Tu să le tii la depărtarea und
sal\·e de mitralle. Numai că ou trebuie să tragi decit în caz 6e
mare nevoie, clei ar fi picat să prăpădeşti lumea. Ştii tu care să-ti
fie prima grijă "1 Ei nu vor îndrăzni niciodată să pornească la ntac
lrontal impotriva corabiei fijndci sînt oameni deştepli şi ştiu că nu
pot fine piept tunurilor; dar dacă începem si ne retragem In cala­
cele noastr e. indată se vor amesteca printre noi şi atunci tu n-ai sa
poti să tragi în ei, i ar ei, unnărindu-ne pas cu pas, vor năvăli pe hord
impreună cu noi. Şi vezi că si nt o multime 1 Cred că trebuie să fie
la vreo cinci sute de oame ni inarmati.

TRATATIVELE
Sfatul căpeteniilor şi al celor mai vestiti ostaşi din cele trei tri­
buri aliate se instalase între două dune şi marginea pădurii.
La toc de cinste, sub poala unui cedru roşu, uriaş, pe o ridi­
cături de pămînt aşternută cu rogojini, şedean cei .trei şefi de trib:
Kokveltan, lukkahaga şi Tlu-ln-luk. Ceva mai jos stăteau vrăjitorii
Kiullut, Cian şi Pi-ce-an, cel 111ai mare vrăjitor şi vraci al şigali­
silor. In jur11l acestor d�uă grupuri se strecuraseri vreo patruz�d
tir căpet�nii şi ostaşi aleşi din cele trei triburi, aşezaţi după me­
ritele şi situatia fiecăruia in tribul său. Fetele lor erau vopsite cu
negru, alb şi roşu - culori de război, p�rul il aveau legat mă-

0/)w;;te din Je�tm

nunchi şi impodobit cu puf de vultur, pene, l egAt u ri multicolore cu
frumoase modele.
Sfatul era pe sfîrşite. ln m i j locul unei tăceri solemne vor bi seră
şefii de trib, apoi vracii şi multi altii. Cel mal multi şigallsi erau
de părere sli. nu se atingă de albi, bineîn1elts dacă aceştia nu vor
deschide singuri ostilităţile. Se socoteau răzbunaţi prin uciderea ce·
lor douăzeci şi doi de vînători de baltne. Sii atace cel dintii două
corăbii înarmate cu tunuri era curată nebunie. Chiar şi in cazal
in care ar repurta victoria. aceasta i-ar costa zeci, poate chiar sute
de viefl de osta.şi. Dacă însă albii vor deschide singml ostllititile.
lucrurile se vor schimba. Atunci n-o să ma i fie cazul si tfnă seama
nici de iortele inamicului, nici de pierderile proprii. Trebuie să
învin gă cu orice pret. Şi şigallsii ştiau si lupte, dupl cum se şi
cuvenea unor războinici din tribul lor.
luilkahnga şi cu căpetenl!le lui �useră el au venit aci ca nişte
fraji şi aliaţi ca să le ajute şigalisilor şi de aceea sînt gata sl pri·
measd orke hotărîre a sfatu!ul. .
Dupa aceasta s-a ridicat Kiullut. înalt şi slab, cu o pelerină
scurtă pe umerii săi girbovi de bătrîn. Purta în cap o podoabă
stranie din pene şi cozi de vulpe, iar pe brate. mai sus de cot, şi
pc pidoarele-1 slabe de bătrîn, dedesubtul genunchilor, brifări din
scoici. cu ciucuri şi clopojei; peste obişnulta legătură u-o purta pe
şold, p•sese acum, de asemenea, o cingătoare de vrăjitor cu o
multime de amulet. care sunau şi zorn1Hau la or ice mişcare. Avea
obrazul ph.-tat cu cercuri negre şi albe incit nu se mai vedeau din
d decit ochii strălucind in\:erşunat. Mişcările lui, insofite de zăn­
gănit şi zorf!ăială, erau repezite, Iar vorba aprigă şi inflicărată. In
cuv,intarea ·'·a, Kiullut îşi vărsi lntreaea urii.

9
 Ch�m a ri'izboi n i c i i l a l u p tă s f î n tă . c�rea si n g�le a l bi l or şi , ros­
ti nd lot (� l u i U� b l t �l e m � , ii C(!njura pe i n d i e n i sli nu S� i m pace
cu a l bi i. V�de n i i l e s t î r ni te de \'ră j itorii l e sale d i n ajun ş i cele t:e
s-a u p e ri ndat pri n fata lui de -a hm g ul ore l o r d� n�som n din n oap·
tea trec u ti, ca şi n o r ii insingen• t i ce-i văzuse in zori oe zi, erau
a d uşi d r ept o m ărt u ri e că bătrî n ul 1\ i ul l ut a \·ea d reptate.
C u v i ntarea i n flii<: ă r a tă a bătri n u l u l vrăj i tor făcuse o p uternică
Impresie. Se aşezi gîfi i n d , � u n : 11 d din a m u lt1e şi c lopoţei .
După el s-a ridicat T l u - l u - l u k . Era u n război nic t i n li r ş i z v� l t .
c u trasături l e f e ţ � i mari ş i e n e rg i c e . lnsă i n fel u l s ă u de a fi , i n
toate spusele şi m i � c ă r i l e l u i av�a ceva n � s i n �er, o notă oar e c um
tortată. Cuvi n t a rea l u i f u se se const ru ită i n t�l l g�nt, pă rea p l i n d�
bunhoinfă p e n t ru a liaţi; dar după ce a termi nat şi s-a aşezat din
n ou, 1oli cei d e fată a u rămu c u i mpres ia u n e i ame n i n tări ascunse,
ce se ghi cea i n d � răt u l cuvi ntelor l ui. Se sim t ise că e s u r- li rat de
faptul că majoritatea î nclină spre o rezo ! vare pl!Şnicli a con fli c t u l u i .
Oricit de i mpres i o n a ntă a fost cuv :ntar�a l u i Ki ul l u t ş i oricit
ele ser i o as e era u n rg u m e n t e l e l u i T l u l u l u k , C il re m i l itase şi el p e n t r u
- -

război , j u deci nd d u pă m e r s u l a d u nări i , holări rea f u sese l u ată.

Era c h i il r l u ată, şi Kok vel t a n u r m a s-o proc : a m e cu g l as tare;
d u pă avrobarea defi n i t i vă , acea�lă hot ă rîre df'venea le tie. l n •·epi n d de
la şefii cei rnai m a r i şi pî n ă la cel d i n urmă tî năr care î ş i picl ase
p e ntru p r i m a oa ra obra z u l în culorile de răz boi , toatit l u m ea u r m a să
se s u p u ni i n ! o c m a i acestei hotărîri.
Kokve lta n se ri dic ă in !lîcioare. Era un bărbnt \'Oi nk de vreo
patruzec i d� a ni. A \·ea u m e ri i obraji lor l a j i , f a k a de Jos puternică,
un nas d rept şi buze s u b t i r i in co l ! u l c ă r o r a se zărea o c ută a m a rll.
o,· h i i negri şi o !J i ic i ai şefu l ui pr i v e a u hotărît şi aspr u .
Ca ş i cei l a lti d o i şefi de t ri b. Kok velta n p u ri a şi el o t.'elerinli
a l bl. te� ută şi î m po dobi tă pe margine c u u n desen com p l i cat. in
c u lo r i v i i . O l egăt u ră i n formă de c o n , c u a cel a şi desen pe c a . 1 i
reli nea păru l ne gru i n care e r a u vî rîte două pene de vu lt ur. J n t r u ·
cit di a l ec te l e ş i gali si lor, h u gh i l o r �i k v i neccceat i lor se deosebeau
foarte m u l t i nt re e le, vorbi in l i m ba c i n u k , pe c are o i n telegeau
aproape t ot i, i n truc i t dtvenise l i m ba c om erc i a l ă comuni pentru t oa te
trlburi l e de la m a l u r i l e ri u l ui Col u m bi a �i pl n ă i n ţ i n u t u ri l e popu·
late d e t l i n k i t i
- Fraţi şi a l i a t i , spuse Kokve l l a n, p i ro g i l e o a m en i l or a l b i s-au
oprit în fa ţa m a l u ri i o r noastre. N u şt i m pentru ce au ven it. dar
bă n uiesc că \'Of s :\ · ş i răzbune pe p i n giritori i c ă m i nelor noa � t re,
u c i � i de noi . In ochii lui Kokveltan se apr in s e r ă scintei de ură. Ne
vom adăpa bu c u r o ş i sul iţele cu singele , \'enct i r. i l or. Fie ca sufletele
lor si se d u că J n i m părăti a de sub pămî n t, unde să lă ş l u i e sc n e l e·
giu ite le suflete a le fraţilor lor Dar nu toată lumea gîndeşte ca
rnl ne. I ntelept u l şef de tri b l utra m a k i m i-a spus că Ch iorul nu vrea
\"ă r s are de s ! n ge între al bi şi noi Multi d i ntre ră zb oi n i c i au spus
aci c ă în verşu narea i n imi lor lor a fost asti m păratâ de singele văr·
sat şi ci dacă a l bii vor dori pace, să li se dea aceastA pace. ,jcesta
este g l a s u l poporu l u i şi gal i si lor. I n i m a mea nu s-a săturat i ncă, nu
vre a u pace cu o a m e n i i a l bi şi de aceea stri g căt re voi :
să nu v ă i n·
cred eţi în oa m e n i i a l bi. Este m a i bi ne să l o v eş ti tu cel d i ntîi d e c it să
-,J
prime�ti o o v i t u ră pe neaş tepta te. Dar vă făg·ădu iesc să-mi �tă p i nesc
i n i ma . 1 �ă�păşts�: pe c a l ea păcii dacă aceasta o doreşte popor u l
şi gillisilor. �ne bu nă seamă voi pregăti tot u l i n aşa fel i n c i t să n u
1 im lua\1 �nu surpr mdere Ş I , la cel mai m1c semn de i n�elăci une,
s ă putem l.11Vi in d u ş m a n ş i să-I nimicim.
U n fri!Oimăt de a p roba re trec u printre a sc u l t ători şi Kok v e l t ;m
Jşl frecă f r u n t ea in sem n c ă m u lţ u meşte celor de fa t ă p e n t r u i n·
credere a acnrdată. Apo i exp l kă a d u nă r i i p l a n u l sau de a c ( i u ne.
,\vea la d i spozi t i e aproape trei s ut e de răz boi n i c i ş i gali si, şap­
tezeci de k vi necect'a f l şi pal ruzeci şi ceva de h u ghl. l şi făcuse. o
bună socotea lă, z i c i n d că a l bi i vor fi nevo i t i i n or ice caz să co·
boare pe ma l ş i , toc m a i de a.:eea, îşi aşer.a�e fortele pri n c i p a le i n
cen tru , i ntre l<! bă ra k v i nececea t i lor, rare se a f l a m a i spre m i ază noapte,
şi cea a h u gh i l or, m ai l a m i a zăzi d e acest centru . l ntărise ambele ta·
bere prin detaşamente de şh:ra l i si c a re s o s ise ră la a l iat ii lor c u pi·
rogi de l u ptă.
P la n u l lui Kokvelta n coi nch lea c u preved erile l u i Slobodcikov.
I ntr-adevăr, i n caz u l u ne i i ncă ierări c u a l b i i . Kok ve lhm a vea de gind
să-i zdrobească pe cei do!ba rcafj c u ajutoru l grupări i s a le centrale,
a poi să-i atace d i n f l a n c u r i, pe p i rogi de l u pt ă v e n i n d d i n sp re am·
bele tabere a l i ate, să-i u rmărească i ndea proape p e a l bi i în retra ge re,
pătrunzind î m pre u n ă cu ei pe corăb i i şi să pună m i na pe ac e stea,
după ce vor f i n i m i c it tot ec hi paju l . Tot u l f u sese p re gătit c u m u l t
i n a i nte de a m iază. In ma rginea p ă d u ri i , acolo u nde d u nele aj u n·
geau pină pe sub poa l a ei, stăteau adăpostiţi a proape două sute !le
răz boln k i indieni gata d e l u ptă. Tot aci se a f l a u ş i cei t re i şefi de
tri" î m p 1 e u n ă c u K i u l l ul. In tabă;a kv i n ececcaţi lnr ş i a h u ghi lo r
războinicii îş i pre găti �eră pirogile im podobile ş i şe d e a u ac u m pe n i·
sip gata să.jntre i n acţi u ne l a pri m u l semna l .
c'Soarele se i nălfa tot ma i s u s pe c e r u l s e n in, a proa pe fără nori,
-

1t
a p r i n z i n d m i i de sci n tei pe fat a ocea nu l u i . Aproape de amiază, di n ·
s;m: p romontoriu se i ntoa rscră cu bi ne pe bricul rusesc calarele de
vinlUori . Pc am be l e coră bi i se stirni mi şcare. Sute de och i negri
p r i veau cu i ncordată aten lie de pe m a l atit cit le era cu puti nti.
Răma se aci nem işcat, a nco;at la pupi şi la proră.
Br;c u l america n i şi rid icase velele şi acum m a nevra i ncet fo­
los ind orke adiere c i t de s l a bă a brlzel. Pe la amiază, o l l o t i l ă i n­
treagă de c a i are şi rlouă ba i d are m ari se despri nseri de bord u l brl­
cului .. S f i n t u l N ico lae " şi porniră spre mal. R uşii şi a !cufii se apro­
p i a ri f ă ră gra bă de loc u l u n de se spărge a u \• a l u r i le. Tre c i n d cu bine
această limită, deba rca ră pe n i si p . O p a r t e din ei rămase pe l i n gi
1-:i rci , ; n t i m p ce v reo tre izeci de i n ş i porniri i nai nte. La vreo două
sute de paşi de t a băra h u g h i l o r se opriri i n p ozi t i e de l u ptă c�
2rmele p regăt ite. l:ra aci şi Par so n s , p a l i d, da r ţinindu·se bărbi·
tcşte, şi negwos u l Sobaci nikov, Maxim cel p l in de s i n ge rece şi
S l o bodci kL11 , i ns u f letlt şi vo ios. P u rt a u n c a ftan rusesc şi cizme.
Era in cap u l gol ş i p ăr u l său des şi negru filfiia răsc o l it de u n v i n l n !e t
u�or. I n mîi n i le l ui p u ternice, fiinta grea de s o l d at părea o j ucl!rie.
- El, c u dum n e z e u inai nte, spuse el, scrutind coasta m ă ri i Ve­
de!i s?. nu vă dati in petic, băiefi.
Ieşi ;na:nte din ri ndu l tov ari ş ilor pre găti ţi de l u ptă, mătăhă•
Jos, mai i n a l t ru un cap ca oricare di n t re ei. Se opri, i ş i muti a rm a
i n m i na stin gă, v î ri două degete i n g u ră şi scoase o flui erături d e
h a i d u c ati t de p u t e r n i că i ncit păsărelele, care pîni atunci a ierga·
seră pe ni s i p fără p ic de teamă, se ri d icară stol şi zhurar?. , i nspăl­
mintate. R i dicî nd u-şi a poi cu a m îndo u ă m i i n i l e arma deas u p ra capu­
lui, S i soi o arată i n di eni lor, apoi o p u s e pe n i s i p , d e s p ri n se de l a
c i n gătoare sabia l u i veche d e cazac, o puse alătur i ş i porni i n c et i n
d irec ţi a t a be rei hughi lor
Parsons se repezi după el, ti ajunse din u nn ă, il apucă de ml­
necă şi-1 spuse emoţ io nat :
- M i ster Sisol, este o n ebu n ie 1 VI rog si vă schi m bati ho­
tărîrea.
Si soi î nţe l egea foarte p ufin en glezeşte, d a r porni rea lui P a r­
sons fusese a tit de grăitoare incit nlci n-a mal fost n evoi e de tăl­
m aci . P '! s e ru blindete m i na lui uriaşă pe umărul americanu lui
p i r pirf u :
- Ei lasi, lasi l Doar nu-i pentru prima oară, spuse el linişll­
tor şf·l răsuci binişor pe Parsons in loc, făc i n du-i sem n sil p lece in­
dărit spre oameni i l u i .
Cu u n sem n de nep uti nţă ş i ri dicind d i n umeri, P a rso n s se
supuse i n sili şi Slobodcikov por n i fără grabli i n a i nte, fră m in t i n d
nisipul cu cizmele lui şi a ru n c i n d in j u ru - l pri vi r i cercetătoa re. După
ce a strlbitut j u mitate din d i stanta diptre tabăra indienilor ş i oa­
menii lui, se opri in loc.
Di n spre margi nea păd u ri i , pe p l a j a i nti n si, aplecati put i n i na­
i nte şi plşind uşor pe nisip cu pi c i oa re le lor des c u l fe , venea u spre
Slobodcikov patru indieni c u fetele pictate şi peleri n e a l be. Citiva
paşi in fata c e l o r la lt i păşea Kokveltan , inalt şi voinic. Slobodclkov
pomi în î ntîm pi n area lor. Cind ajunseră; la o d i stanţă d e vreo pa­
tru paşi, atit i ndi e ni ! cit şi Sisoi se opriri in loc.
Jn timp ce �e apropia de ei, Slobodcikov il studia pe i nd ie ni .
Kokveltan,_ cu fata l u i virill, cam butucl noasii, dar care sti rnea to-
-
tu� un involuntar respect, ca şl tinii.rul lukkahaga i-au p lăcut
... îndoi. Tlu-lu-luk a p ro a pe el nu i-a atras atentia, dar bătrî nul
l(iullut l - a flc ut pe c l l l toru l acesta m11lt lncerat si ."inl dea­
dati foa rte atent. Ochii vrijitorulul ardeau de o uri lifişl, iar mii·
nile şi te t i n ea a m i ndouă ascunse sub peleri nă : aceasta nu i-a ptlcut
deloc l u i Slobodcikov.
fără a-1 pierde din c i m p u l tiu v i z ua l pe bătrînul vrăjitor cu ciu­
data lui coafură, Sis&i işl scoase tllră grabi punga lui 4e tutMn. lşi
amphl l u leau a , sdpără un foc, tra se un fum, a pof trecu p ipa l ui
Kokvelta n.
- Aţl venit pietati ca de război , -.;p use el i n limba ci nuk, pe care
o cunoştea foarte bi ne. Da r noi n u v rem ră z boi. la mai bine lumeâză
� tu şi să ajungem la o bulli i ntelegere, adăugi el in ruseşte, fă­
c i ndu-i, pli n de voie bunA, cu o chi u l lui Kokvelt a n .
Acesta î l ascu ltă atent, şovll i o c l ipll. a p 11 i m t i nse m i na c a să ia
lu leaua.
Dar nici n u apucă s-o a lingă. cind deodată Kl n l l u t, desfăc i ndu-şi
bru sc peleri na, scoase u n strigăt de lupti. se repezi la Slobodcikov şi-1
lovi din ră sputeri i n p i e pt c u c u j i l u l s ă u de p i at rll Se auzi un zgomot
.

s u rd de metal. Lovitura fu sese atit de puternică i n c it voinic u l navi·

g a'wr rus se c\ătină, dar rămase in picioare.
l.ui Kokve l tan i i scăpă o exclamati� gut urală de u imire.
�e petrecuse ceva de neinteles. Lovind u-se de piep t u l lui S lsol,
cuţ itul de piatră a lui Kiullut se făcuse ţăndări.
Ki u l l u t s ă r i i ndărlit c u o expresie de d e z n ă d ej de şi spaimă in
ollraz . Na ştia deloc t'e este o p l atoşi de otel, pusi sub cămaşă şi
hai ni.
 U n elte de pescuii

Tlu- lu-l u k ridică şi el cutitul ca s l lovească. Printr-o mişcare

ageră, Sisoi ii pri nse mina in · degetele sale groase şi puternice ca
de fier şi o strinse atit de tare incit Unind şef de trib scăpă cuţi t u l
jos. S lol:odc ilcov i l împi nse la o parte şl-1 spuse lui Kokve l t a n c u u n
g l a s care s e f r : n �ea de emotie :
- Este o tră dare !
- Ba nu, o prost ie şi o samavolnicie ! răspunse Kokve ltan.
1 i porunci pri ntr-un gest lui Tlu-lu-luk si plece, apoi, i ntorcin­
du-se cu fata către rizbeinicii indieni care se puseseră in mişcare,
strigi cu un glas sonor c a re se a u zi plnă departe ca toată l umea să
rlimină pe loc.
Toate acestea se petrec u seră cu o repeziciune atît de mare i ncit nu­
m ai foarte putini dintre ruşi şi aleutl au apucat să priceapă cele î n­
tîmplate ş i si se repeadă in ajutoru l l ui Slobodc ikov. Ochii lui P <� r•
so ns striluceau de bucurie. 1 se pă rea că încă pujin şi se va i n­
c i n ge o bătăUe, ruşii vor fi atraşi fără si vrea in luptli. ş i vor li ne­
voi ti si răzbuoe moartea mari narilor americ ani.
. Dar 'Slsol se înt"arse şi le porunci tuturor cu un gla s t u nă tor
să nu se mişte din loc, dar să fie cu ' ochii in patru.
Tlu-lu-luk se aplecă, i şi ridici cutitul de jos, trăgînd spre Slo­
botlcikov cu coada ochiului ; i n privirea lui se citea o spaimă super·
sti ţioasi. Apoi se i ndrepti di n şale şi, arunci ndu-i lui Kokveltan o
că ută tură de lup, porni spre tabăra sa, i nfăşurat in alba-i pel erină.
/ u k kahaga şi J(ok veltan se uita u cu respect şi teamă la voinicul
n avi gator. La omul acesta totul era neobişnuit pentru ei ; statura lui
de uriaş, faţa uriţită de inspăimi ntătoarea c icatrice, barba neagră
şi deasă ca;e-i creştea aproape de sub ochi, dar mai cu seam ă inv u l­
nera!;lilitafra. lui supranaturală ş i curaju l său.
c'�-c.. Eşti' �;�n mare vrljitor 1 spuse şeful de trib al şigali:iilur, ne-
p uli ndu-se hut ă r i să ia d i n mî na lui S i so i l uleaua apri nsl pe c are
�tcesla i-o i n t i ndea, ca şi cum nu s-ar fi i n l i m p l a t n i m ic.
S l o boddkov se c iocă ni in piept c u osul degete lor î ndoite. De sub
hai nă s e au z i z ă n g ă n i t de m e t a l .
- Ba odoc. A 'l- em n u m a i n o i a şa, o m k ă şmecherie. N u sînt
vrăjitor. N u -ţi tie fri.-:ă, s p u se el z i m b i n d
- Ko kve l l a n n u c u noaşte f r k a 1 răs p u nse semet şeful şl gal l s i lor.
Stăpi n in d u - ş i v i tejeşte tre m u ru l l li u n t ric, l u ă l u leaua cu o mină fermă,
t rase d e c i t e v a ori in p i ept şi 1-o trecu l u i l u k kaha-ga. Acesta făc u
acel a şi l u c r u şi i n t i n�e l u i S !obotlc i!w v l u leaua. După emoti a pr i n
care t recu s e, � i s o i t rase cu p l ăcere f u m u l i n pi ept.
- Al n a i !li i m o ş u lică ! mormăi S lo bodci kov î n ruseşte u lt i n du-se
c u ne incredere la Ki u l lut l a & e bul borosea şi ti pa, făcînd gestur i c i u­
oate, c u fi le tie farmece : c i n d s u f l a i n d i rectia l u i S l o bodcikov, c i n d
dădea d i n m i i n i, sc ut uri ndu-şi c u z gomot c l upofeii şi am u l e t e le. Pe­
lerina a l bă ii l u necase de pe umeri, iar l u m ina p u ternică a soa­
re l u i scă l d a ac u m tru p u l să u uscat ş i cafen i u de bătrîn, împodobit cu
o m u ltime de a m u l ete.
Pentru orice eventua lita:e - c i ne ştie ce bleste1năţie s - a r mai
p u te"' i n t i m p l a - S l o bodci k u v �cu ipi peste umăru l s t i n g , făc u sem­
nul trudi şi spuse lui Kok ve l t a n :
- 1\\ a; bine i-ai spune moşului să se care de aci că ne încurcă.
Kokvelta n se ui t ă l a Ki u l l u t . Desc i n tece l e bătrî n u l u i vrăjitor i l
l l nişteau şi-i dădea u p u teri . Nădăj d u i a c ă aceste desclntece vor tr i u m fa
asupra puterii magice a Chior u\ul.
- Esle u n m a re vrăjitor a l tării noa stre, sp use e l , ş i î n g l as u l
să u s e si m tea o a dî ncă sti m ă pe ntru K i u l l u t . N u pot să-i dau po r u ncă .
Slobodcikov oft ă amăriţ _
- fie şi aşa, vrăjeşte acolo c 1 t v rei, d i a vo l bătrî n 1 bom bă n i el
pe ru seşte. Treci n d apo i in l i m ba c i n u k , se a d resă lui Kokve ltan :
- Să stăm pe ni s i p şi să vorbi m !
S lobodcikov şi cei doi indieni se a şezară. lşi trec useră rind pe
r i n d l u lea ua şi t ră gea u d i n ea.
I ntre ti m p bătrîn u l Kl u l l ut cont i n u ă �il vrăjească ca să a l u n ge
şi să conj u re p uteri le ma gice a l e vrac i u l u i r u s cu un singur och i.
Fă c i n d acea �ta, se retră gea i ncet de-a- n daratelea spre poala pă d u r i i .
Suflet u l său fremăta de groază şi dez n ădej de. A d u n i n d il-şi i n trea ga
viteji e ş i voi n f ă, vrăjea î na i nte, s i m t i n d că se a f lă acu m pe ru i n ele
fostei sale p u teri. Ex ista doar pe l u m e u n vră j i tor a t i t de mare de
pieptul căruia c u t i t u l său d e cremene, vrăj it şi sfi nţit , s-a z d ro b i t
c a u n ţ urţu re fra g i l de ghea !ă de o s t î n c ă de gra nit ! P e umeri i bă­
trîni ai l u i K i u l l ut se a bă t ea o ne noroci r e după a lta.. Băt rî n u l nă­
dăj d u i se că, d u p ă ce-l va fi omt'rit pe Chioru l , va reuşi s ă $emene
spaimă pri n t re tovarăşi i acest u i a şi să-i r i d ice pe cei de u n neam
c u el la luptă. Crezuse că, după lovitura lui de cuţit, se va stirni
o m are i nc ă i e ra re in care i nd ienli vor repurta victoria ce i-o ves­
tiseră nori i d i n zorii z i l e i . Ş i iată că a c u m toate planurile l u i ş�
toate lncercările de a ghid viitorul era u zădărnic ite.
Se retrăgea de-a - n d aratelea spre pă d u re, vrăj i n d ş i ro sti n d i n
neşt ire formu le m a gice S u f l et u l � ă u sim p l u ş i naiv era i n intre­
gim�,stă pfil!td e noţi u n i le s pi r i l u a le c a re dom neau i n t r i b u t să u. S u c u l
de plante pe !?are obiş nuia să-I bea ca să cadă în extaz ii dădea o stare
-:...., � •:-_ -.::..

15
de betie şi-1 prevoca vi!mri zbuc:iumate şi pline de vede nii. V răji·
toril le şi sa l hwi !e sa le nebu ��eştl li dădeau ameteti şi-1 a d oceau la
pier�en<a cunoştinfei. Toate ac:utea il intii ruu i n credinţa că este
i nze st rat cu puteri s u pranatu r a l e şi ci poate comunica cu d u huri le.
Tillea minte tot fel u l de semne cart!-i î n g ă d u i a u să prezică, m al
bine decit ori c a re altul, vremea, sosirea peşte l u i , epoc i l e cind rădă­
cinile şi frudele ajungeau la mat uritate. U neori prezicerile l u i K i u i­
Jut se lmpiJnea u intocmai �1 aceasta ridica 111 mai m u lt autorita­
tea bătrînului vrăjitor, increduea în e l a celor din neam ul său şi
a.Uaca lor convingere el bătrî nul este I nzestrat cu o in!elepc:IUfle
supranaturală. Era sincer şi ta natic, de votat chemării sa le, c r e
totul deziDteresat, mcapabiJ � înşelăci une conştientă - de . c a ; e
dăduseră dovadă m ulti al t i vrăjitori . ca, de pildă, l ac o m u l Cla n.
,,� nul" hugbilor. C11 atit mai î n s p ă imî ntătoare şi iremedi abi l e U
păreau lui Kiu l l ut lo\'ituri le aduse a c um puterii sale spiritua le.
lohlox se ridică Poarte l11grijorat ele la locul unde stătuse Ja
pindi şi ac apropie de t at ă l său adoptiv.
- Loh lox ..• Apri nde un foc acolo, in poi ană . ca î ntotdeauna . . .
. .

Si·mi rregăteşti m ai m u ltă zeam ă de fructe pentru o vrăjitorie

mare ... ingăimi K i u l l at cu o voce care se frîngea. Dind di n timp i n
timp el i n miini ş i suflînd in directia lui Slobodcikov, Kok veltan şi
l uk k ahaga, care s e zăreau in depă rtare, pe ni sipul a l b şi striluc itor,
vrăjitorul se lndnptă î n urma lui Lohlox. spre umbra străvezie şi
tihn ită a pidurii îna lte de cedri, ca si-şi cowtinu.t net ulburat far­
mcc� le in poiana ta inic ă a ş ig a l i si lor.
I Rtre ti rap, Slollodc ikov purta tratative cu şetii de trib i nd ieni.
După ce a flflltat C1t ei laolaltă l u leaua, era conviAS el nu vor i•
drăz n i si-1 atace : se temeau acum să·i facă rău tul Slobodc:ikov,
deoarece acesta ar putea s.l le pnc uwi llSCa rau " 1ur : DtNir acum.
conform concepti i lor lor, aveau io piept acelaşi sufld al fumu l u l d e
tutun. Tocmai de aceea, oemaitem iadu-se de vreo trldare, Slobod·
ci kov il chemă pe Parso ns şi pe rAa x im , c are puteau să-i fie de fc­
los i n timpul convorbi ri l or, intrucit c u noşteau mai bine decit el lim ba
·
cinulc.
IJrept răspuns la m u strări le pe c a re i le ad resă S loboddkov in
l e găt ură cu per f i da asas inare a m a ri nari lor a l bi , Kokveltan vorbi cu
o minle stăplnită. Sp u s e că bltrin ii satului li primi seră p e a l bi ca pe
ni�te fraţi bu ni, le dăduseră loc p e n t r u t a bără şi le aj uta s eră să taie
l e m n e . Apoi a vorbit d espre jafuri le şi sî l niciile săvlr�te de vî nătorii
ele balene.
Fru n tea rată a lui Sisol se in\·i neţi de mi nie, ajungind de culoa­
rea c i c at ric e ! sale.
- l a te uită ce m irşăvie f făc u el sup�rat, uitindu-se cu mus­
trare la Parsons. Bi ne. N-o să vă judec pentru acest lucru, spu se el
l ui Kokveltan, ameste c i nd cuvi nte le r u s e şti c u ce le di n limba cinuk.
C u m i t i vei a ş terne, aşa vei d o r n:U . N u m ai un si n g ur lucru să-ţi sp u n,
l< ok ve lt a n, dinşii sint de pe ta Bosto n - şi Sisoi desenă pe nisip un
steag american - iar noi sîntem ruşi. S i nt două tribu r i deosebite,
cum ar fi ş i galisii şi, să zicem, piskw a l i i. Dacă o a m e n i i me i s-ar deda
la jaf u ri , i -aş spi nzura pe toţi de cata rge. Vrem să trăi m i n pace c u
oamenii d e pe aci. Nu vreau sit-mi fac păcate zicind c i toţ i ce i de
la Boston sint deopotrivă c u ăia cărora le--ati făc u t seama. Mai sint
p ri ntre ei ş i oame ni de treabă, dar pentru toţi n u-mi bag m i na i n
foc. Pe nt r u u o singur l uc r u m ă p u n chezaş : c ă a l noştri n u vor
face niciodată nlc l un fel de blestemăţi i pe malul acesta. Pentru
aşa ceva jupu im pe oricare de v i u . Am v o r b it pe i n t e tes u l vostru ?
i ntrebi el.
Kokveltan d ă d u d i n cap. l u kk ahaga l i a s c u l t a s e cu atentie pe
Chioru l .
- A c u m alti chestiune. l a s ă -m i rAspundeti voi cu mina pe
in itul : i-a(i onrorit voi pe toţi ăia ori mal ţineţi pe vreunul pri•
zonier ?
C&a capuJ uşor aplecat, Kek veltan se s i l e a să prindă intociRal
Intelesul cuvintelor. D11pi ce infelese, scfltură din cap atit ck ener·
gi c l ncit i se mişc ară toate pene l e de vuhur din 'egătu.ra coaici de
pe cat- Spuse cu un g e st hotărît at mHnn :
- Pe toţt 1 Nici u rttd n-a mai răma s in viată 1
Şi pe fata lui iatanec.atl trecu un zimbet de cruzime.
ParsoM strin!'le di.n d i n ti . Priatpase după gesturi despre ce era
Yort,a.
Convorbirea fu î ntreru ptă de un mic incident. Koknltan a111n că
intilaplător o pri vire in d i r e c tia taherei hughilor şi pe iata lai
trec11 o expresie de u im i re.
- Ce-i asta ? întrebă el adr-esintfu-se lui l u k kallaga.
S lobodci kov privi şi el Ingrijorat in aceeaşi d irec tie. Hughii işl
ceborau pirt>gile pe a pă. Bărcite şigalisiler caP- veni seri dimi neata
in ajutorul for ră mîneau şi mai departe pe mal
Dindu-şi seama de cele ce se petrec, lukkahaga spuse :
- Tlu-lu·luk ne părbeşte .
. Ruşii se neli n iştiră p u t i n, dar p iro�ile huJ!hilor porniri di ntii
spre (!1i��ză?.i:\ apoi cot iră brusc spre nord, oc ol i n d pe d eparte cori·

17
bi i l e a l bi lor. U i ml u- ş i s e a m a de toate i m p rej u ra r i l e c a fe p r � c e d ;: -
5eril aceast ă ple�a re, Slobodci kov se l i ni ş t i .
- Prost a h a l m a i a l , i i s p u s e el l u i l(ok ve f l a n.
Acesta r id ică d o a r d i n u m e ri a r un c i n d o p r i v ire p l: nă d e d i s­
preţ i n direcţia l l ol i l e i h u g h i lor, c a r e se c!epa r t a .
P u t e a u a c u m să-şi c o n t i mte co nvorbire a . n e a l t fe l . S l o b o d c t k o v
n u se î ndoia că Kokve l t a n i i s p u s e � e t o l a d e \·â r u l şi că i n < ! i e n i i n u
m a i a vea u la e i n i c i u n p r izon i er. Tot u ş i , c a să i n !ăt n re <�rke u u l ­
bră de î n d o ia l ă, propuse :
- Aş da pentru f i e ca re ma r i n a r \•i u un pret b u n dn.•pt r.isc u m-
p ăra re !
•

Ştia eli d acă i n d i e n ii ar m a i li a v u t la ei prizo n ieri, ar li con­

simţit negreşit ca aceştia să f i e răscumpăraţi. N u p u t e au t rage cine
ştie ce foloase de la p r i z o n ieri, i ar obiectele de f i e r că pătate i n
schi m bu l lor, l e pă rea u i n d i e n i lor de nepretu it.
Dar Ko k v e l t a n c lălinll d in ca p :
- N -a vem la no i n i c i un mari na r viu. N i c i u n ul.
Co nti nuarea trat a t i v e l or nu ma i a vea n ici u n rost.
Ga l ben la lafă, Parsons se ridică in pi c i o a re
- Plec, spuse el. Dar nu con�ider afacerea l n chelată. Mă mai
intorc ac i !
Se i nc l i nii rece in la ta l u i S lobodc i kc.v şi porni spre mal.
S loboddkov, K ok ve l t a n şi l u k kahaga au mai fumat încă o fu­
lea, a u făcut schimb de darul i şi ş i -a u d at reciproc asigurări cum
că intre ei n u m a i e J{ i stă de a('um Incolo nici o duşmăn ie. Dupll
aceasta, Slobodc i k o v ş i c u tovarăşii săi se i napolară la bri e , iar
indieni i plecară spre tabăra lor . Pe la orele p atru după amiaza ,
c i n d a î n c e p u t să bată ,- i n t u l , ce le două b ric ur l a u r i d i ca t anlora
şi au p le c a t .
 PLECARa LUI LOHLOX
Ctă vreme coră biile a u mal ză bovi t in f<� ja coa stei, chiar şi
a t u nci cind şi-au ridicat pinzele şi au porni t-o spre l arg, război­
n i c i i i ndie ni era u pregltltl de orice, nefiind siguri el t o t u l s-a t er­
J l l i nat chi ar atit d e paşnic. Se ş i a f l ase insi el a doua zi tri bul
ş i g a l i si lor face o mare petrecere, iar K ok ve l ta.a a spus î n a u z u l tu­
t u r ora c ă - i poltc;;te l a "pot l acl" (chef) pe toti ostaşii săi şi pe cel
a l iati
<{âzboi n i c i i s u p ra vegheau mi şcările corăbiilor, iar bătrî nul Ki ul­
Jutvrăjea inlr-o poieni ţă din plldure. Kokveltan il in vitase pe Jukka­
haga î n casa lui ca să-şi mal refacă puteri le. Trimise rh boinici lor
kvinececeafl o gustare lmbelşugati. lukkahaga poral alături de l(ok­
,·e l tan spre satul şlgallsllor. Drumul Intr-acolo trecea Intre duae fi
m arginea păduril Malul se Jnălţa treptal la cele din unul. deasu­
pra rlpel din faţa lor se arUară casele mari ale şlgallsi lor semănind
la înfăţişare cu acelea ale kvi nececeafilor. Kokveltan şi lukkahaga
t re c u ră pîră u ! pe două bîrne şi s u iră spre locul u mle erau aşezate
ca sele
S a t u i era p u st i u căci femei l e şi copiii plecaseră in i nteriorul
j ă ri i, în alte sate. Acasă nu mal rămăseseră decit citeva bătrlne Il­
sate ca si le glteasdi război nicilor. Printre ele era şi mama hd
Kokveltan.
Era o bătrî nă de staturii impunătoare, cu privirea odliJor III
obiici tot atit de i nte l i ge n ti ca şi a fiului el şeful tribului. Purta
-

o pelerină �jlrtl de ltnl; părul negru, cu foarte pufine flr.e cărunt..

cra0 impletit_ in doui cozi in fa fa urechilor, iar In spate ii didea liber
pe umeri. Prin buza i nferloarl, care-I ati rna m a l jos de blrbie, era
trecută o podoabl de os, m a re cit o farfurioarll.. Bitriaa il primi pe
lukkahaga şf stri gind doi sc lavi, un bit r i n şi o h!tri ni, le porunci
si înti ndă ro pf i n l sub p i n u l de pe faleză. De aci se deschi dea o pri­
velişte IRti nsll. as u r ra ocea n u l u i şi a lifiei nesflrşite de p la j ă n isi­
poasi ure se pierdea i n neeuri ... De aci se ve4eau Wne şi cele cloui
coribii . In timp ce bltrin a maml a lai l(okveltaa le gitea sinpră
masa şi prăjea in frigare, deasu pra a mai foc de lflnne. bucăţi de peşte
proaspăt, cei doi tefi de trih stlteau pe rogojin i şi privuu In tăcere
zlri le.
- lultkahara, fic u Kok veltan, poporul şigalisilor şi cu mine
nu vom uita ni ciodată cit de nobil ne-ai ve nit in ajutor tn clipele de
cumpănă.
lukbhaea făcu un gest, vrind parcă să intiture aceste v�be şi
rlspu nse :
- SiJltem vecini şi trebuie să ne ajatăm intre noi. Dezbinare.!
au face decit să ne slilJeasc!, iar prietenia sporeşte puterea ambe­
lor triburi.
Un timp mal sdlimbară i ntre el amabio!ititi de acelaşi fel,
apoi Kokveltan incepu să aduci vorba, mal de �rte şi despre
a l tele. Pomeni de tatii lai lukkahaga, lii u di ndu-i, pe bună dreptate,
marea Indeminare la vî nătoa rea de balene. Apoi mai pomeni ş i des­
pre respectu l ce-l are faţi de lutramakl, clpetenia cea mare a t ri­
bu l ui kvinececeafilor. Şi, in sflrşit, spuse :
- Să nu mi-o iei în n u m e de ră u, l ukkahaga, d a r vreau să te
i nt reb un l u c ru care s-ar p&�tea si ti se pară jignitor. C e e a ce mă
face si-fi pun această intrebare, nu este simpli curiozitate.
- l ntrea bli-mă, Kokve l t a n , s p u se tînăru l şef de trib. Cred el
nu vrei să-mi ad uc i vreo jigaire nemeritată.
- Ai o sori. cu numele de H ulagtlil Am auzit de s pre ea mult
·
bine Un sin gur III«"U mi min u nează : de ce n-G fi purti nd podoabi
la guri şi cercei in urechi ?
lukkahaga 1-şi pleci ruşinat 6\:hii. Dupi părerea lui, gura ne­
pocită a H u l a gh itef şi u re chi l e el mlcufe, nedeformate de perforare
şi greutatea cercei lor, o făc ea u uriti.
ŞI cit de tare suferea dia cauză aces­
tei urltenii lnsăşi llulagllit, ca fi bă­
trîna Laia ! Dar ce era de făcut ?
Acea!'ta era voiaţa duhuriler.
- Cind s-a ni�ut Hularmt. spBSe
lukk.lhaga, in satele kv:nececeatllor co­
piii m urea u de o boală inspăimintă­
t o are . Ca de obicei, bătrînul K i u l l u t a
făcut farmece ca s1 111 fle de la spir i tel e
strămoşilor ce n M me si-1 dea micutei
anu născute. Dutw rile i-au pus IJIIIIIete
de H ulaghi t şi a u spus ci letlta este
sortită să rănii nă In veci o podtanie.
cu buze netăiate. flrl cercei in urechi.
A.tunţl� mofiula ne va plrăsi satul şi
nuc'seo-va 'iliai intoarce niciodată la .Sculptură i n lemn
-
noi, a l lta v reme cit buzele şi urech ile lui H u laghit vor rămi ne nea­
e
t i n se. N-a fost uşor să f i e primiti o a s m e n ea jertfă, dar tata �
m a m a s-a u i n volt spre bi nele tribu lui no str u , iar fetiţa a rămas firi
podoa be le pe care le poartă oricare a ltă femeie. Ci nd s-a făc u t m a re
şi a a flat care este prici na acestei g ro az n i c e deosebiri d i nt re ea şi
tr. v a rişele ei de j oac ă , H u la ghit s-a mingiiat la gi nd u l ci frum u s "­
tea i-a fost jert fită pe nt ru binele poporu l u i ei iubi t.. . Are o inimă vi­
p
teazl şi este o f i ic ă cred i nc ioasă o p or u l u i ei, i ncheie l u k k a h a ga c u
amlrăciu ne, dar ş i c u m i ndrie.
p
Kok veltan lşi puse m ina e gen unchi u l lui luk kahaga.
- Este o j e rt f ă nobilă care răsc u m p ă ră orice, spuse el.
s
Mi ncarea a fo t adu si. Era m i n u nată. I n două vase mici, rădă­
cini m ura t e
di n recolta a n u lui , o băşică de focă cu i cre, un blid m are
c!e le m n cu grăsime de ba l e nă amestec ată cu tot fel u l de fruc�e t!e
pădure, cîţiva somoni fic u ţ i pastramă,
c art of i c op ţ i pe o bucati de
c o aj ă de copac. Kokveltan il poft i pe oa� pete le său să tr ea că la mi n­
c are şi cei doi şeii de t r i b f l ămînzi in(epură să infulece cu poftă.
Lui l u k kaha ga ii p lă c ea u foa rte mult rădăci nile m u rate ; erau
primele di n recolta nouă pe care le gusta anul acest a. Toc ma i de
aceea, m ai inainte de a i n c e p e mincarea, î şi p lecă fru ntea ş i adresă
i n c et rădăcin i l or rugă mintea de a nu-l face nici u n rău, ci d i m p o ­

t r i vă de a-1 ajuta. a-i i n z e c i pute r i l e şi a -1 face m lă d ios şi rezistent

intocmai ca şi mlădifele care ar fi crescut din aceste ridăc ini .
I ntre ti m p blUri na sc l avi le-a s er v it bucăţi de somon p r ă j i t pe
ni şte beţi şoare şi atit K o k v e lta n cit şi l u k k a haga le-au m i ncat cu
m ar e p o f t i l i n gindu-şi l acom degetele grase.
,

Deodată, în timp ce p fescă iau şi mestecau de z o r, Kokveftan ridică

f r u nt ea de parci i-ar f i dat p ri n gi nd o idee nouă.
- Hei , l u kkahaga ! s p u se e l . L-a i văzut p e Mautk, fiul frate­
lui meu ?
l u k ka h a g a p u se la loc cartofu l ce-l luase in m i nă şi rosti cu
c ă J J ură.
- Da, l-am văzut pe Ma u t k . G u ra l u mi i spune că este u n ostaş
viteaz. Pe toată c oasta n oastră n u e
fami l i e c a re să-i ref uze si-i dea
fata lor de s ot i e .
Kokve l t a n d ă d u satisfăcu t din cap. l_tropunena l u i fusese p rimită,
putea deci acum să î nc ea pă pcţitul oficial, după dati nefe fă r i l făra ,

teama de a · primi vre u n refuz. Cei doi şefi de tri b n-au mai atins
acea stă problemă re zolvati şi şi-au văzut de m i ncare.
Masa se apropia de sfîrşit. S o a re l e lumina rogoj i n a cu mi ncăruri l �
aşezate pe ea. Deodati, o um bră căzu p e cei care m i ncau. Kokveltan
văzu un război n ic tînăr, lat in umeri, cu o fafl virili şi frumoasl.
- E Loh lox spuse l ukkahaga.
,

- la loc a lătu ri de noi, Lohlox 1 1 se adresă prietenos tinli.rului

şeful şiga l i si lor. la loc ş i gusti din mincarea noastră.
Dar Lohfox refuzl orice m i ncare.
- AIQ fost trimis de Ki u l l u l la şefii tri burilor ca să le impir­
tăşesc voi nta d u h u ri lor, spuse el.
- Dar unde este a c u m venerabi l u l tă u tată ? i nt re bi l u kk ahaga.
- Su fletul lui K i u l l ut nu s-a întors d e-a bi nelea i n trupul
săt!·' Vini)J p l eacă i ar. Tru p u l lui K i u l l u t stă I nt i ns in poiana sfîntă
a şig;tlrijlor�răspunse Loh lox.

21
 - Te a s c u l t ă m , loh l o x , s p u se Ko k v e lta n opri n d u-se d i n m i ncat ş i
tfergi n d u - � i m i i ni le de rog o j i n ă .
- C i n d s u f l et u l l u i Ki u l l ut s - a i n 1 o r s p e n t r u c i t e v a c lipe i n tru p u l
s :i u , e l m i -a s p u s : . . D u - t e l a ş e f i " - c u toa t e c ă ochi i l u i K i u l l u t
e ra u i n.: h i ş l , i a r d i n j ii i n c leşt a t i . . , D u -te l a ş e i i i d e trib şi spune-le
că furtu n a se v a stirni in r e i m u l t d o u ă z i l e . Razbol nici i l ui J u­
t ra m a k i să p o r n e a s c ă ch i a r u i s e a ră spre c a s ă (l e n l r u ca furtu n a să
nu-i a p u c e in l a rg u l ocea n u l u i J u k kaha ga şi cu ostaşii săi si n u
zăbovească p e aci peste as l i n ! i t u l d e m i i ne' " . Tată l m e u ş i c u m i n e
po rn i m chi a r a st ă zi î m p r e u n i• c u o s t a ş i i l u i l u t r a m a k i . N e v o r d u c e
pinll la gurile r i u l u i nos tru ş i n e vor lăsa acolo.
Cel d oi şefi de t ri b p r i m i r ă ' u toa tă in c re d e rea i m porta nta \·este
a d usă d in rartea d u h u ri lor. P ă rea demnă de c rezare, cu atit mai
m u lt cu cii, intr-adevăr, se apropi a t i m p u l f u r t u n i l o r de toam nii..
l u k kahaga şi K o k v e l t a n se apucară i n d a tă să se pregătească
I n v e der e a i n d e p l i n i rii por u nc i lor p r i m i te d e sus. Cel mai i n v î rstă
di ntre război nicii lui l u l r;t ma ll i a fost i ncuno.�t i n l a t de călă toria
ce- i aştepta şi a i nc e p u t i n d a t ă , î m pre ună cu t o va răş i i săi, să exa­
m i neze şi să pre gătească c e l e două p i rog i ale lor i n v e d e r ea u n e i
c ă l ător i i i n d e l u n ga t e . Război ni ci i tre b u i a u s ă v i s l e ască două z i l e ��
d o u ă nopţi i n şir ca să poată a l u n g e i n sa t u l lor 1 ;, t im p , in a i n t e
d e dez lă n f u irea furl u n i i.
Firi si mai a ş tepte pot l ac i u l c e l m a re. Kokvelta n împărţ i d a­
ruri t ut u ror războin i c i l or. I ntruci t Ki u l l ut n u-ş i v e n i s e in fi re ( ha
aiura, ba dormea ) , i n a şt e p t a re a i ntoa rcer i i dep l i ne a s u f l et u l u i s ă u
i n t r u p u l vrifj itoru l u i , războ i n i c i i lui l ut r a m a k i s-a u c. u l c a t la u m bra
păd u ri i de c e d r i . loh l o x le fă găd u i că, pînă l a a p u s u l soare l u i. tată l
său a d o p t i v va fi p u s pe picioa re. Aşa s-a şi i n tim p l a t : in t i m p
c e soarele e ra j o s d e a su p r a orizont u l u i , băt rî n u l v ră j i to r î ş i reve n i
defi nitiv i n f i re ş i loh l o x î l a j ut ă să a j u n gă l a barc i le lui lutra·
maki.
 Toti k v l nececea J i i şi l o J I ş i gallsl i se adunaseră ca si-1 p etreac ă
pe cti care plec a u O m u : J i me n umeroasă de I n d i eni , gltlti cu ce
a ve a u rnd bu n şi !iiclaţi in toa t e cu lori le, se str î n seseră pe n i s i p u l
l u m i n a t de soarele c a re sdpăta s pre a p u s . Kiu l lu l , loh lox şi t o t i
ostaş ii l u i l ut ra m a k i s e a ş e z ară i n bărci i nc ă d e pe uscat. U 1m i n d
o b i c ei ur i l e o s p i t a l i t ăt i i , şi ga l i s ii au p o r nit spre apă p u r t i n d piroga
pe braie.
U m b l i n d a lă t u ri de pirogă care se legă na greoaie pe bratele
şi ga ! isi lor, care abia o p u ! eau d uce, l u k k a h a g a ii făcu c u deget u l
s e m n l u i loh lox·. Ci nd tî n ă r u l război nir s e a p lecă spre e l , ii şopti
la u reche :
- Spune-i Laiei să se pregătească. In c urîn d , şi g a l i s ii vor v e n i
s-o pefeasd pe tl u laghit a noastră.
Pentru Loh lox ş t i re a a cea sta a lost ca o lovi t u ră de măc i u c ă .
U n a e ra să se t e a m ă el-I v a lovi o d urere şi alt a să a u d ă că
această durere e de neî nlăturat. l ukkahaga
nu-şi dădu seama ce lo­
\'ifură i-a dat priete n u l u i său di n cop i larie. Se op ri i n apa p i na
. la gen u nchi, î n bătaia v a l u r i l o r i nspumate şi făcu voios s e m n e
c e lor care p leca u .
Război nici i l u i l utramaki visleau c i n t i n d saca d at şi m o n o t o n :
lu-ha 1
Ekka-ha 1
Şi pirogi le a · u n e c a u i ute pe v a l u r i . D u p ă ce soare le s-a asc u ns,
iar ocea n u l s-a i nt u necat, p iro g i l e cele r ep e tt oco l i ră promontor i u ! .
C u l c a t comod p e f u nd u l pirogli, K i u l lut se căz nea să n u a doa rm ă
pentru c a s u f l e t u l sau s ă nu s e răt ăcească i n intu neric de t r u p u l
ce călăt orea In barca p u rt a tă de v a l u ri .
Rezemat de bo rd, Lohlox stătea c ufu n dat in g i n d u ri triste. Ce
era d e fiicut ? l şi iu bea c u l nflăcărare tribut şi-1 era pe deplin
devota !. Şi iată că legi le tribului ii răpeau feridrt a, ii răpcau toată
b u c u r i a v i et i i . I a r in a fară de tri b, i l aştepta scl avia o ri moartea.
Ce putea f a c e �
N ici nu băgă de seamă că noa p t ea a trecut şi se dezmetici
n u mai i n c lipa cind, arunrată de un val, piroga scrîşni c u carena
ci pe ni s i p.
Sărind i n apa i n gheJati care ardea ca toc u l , Lohlox ii a j u t ă
pe cei l a i j i să tragă piroga l a tărm.
L u n a nouă coborise jos de tot deasupra l iniei frînte a m u n­
ţ i lor şi l u m i n a slab oceanul şi sti nci l e de l i n g i m a l . Se vedea
foarte p u t i n , dar Lohlox ghi cea de m i n u ne imprej u r i m ile. Cu noştea
aci din cop i l llrie orice tufă, ori c e piatră.
Lăsl n d u-i pe Lohlox ş i K i u l l ut pe mal, p i ro gi le lui l utram a k i
alunecară in unda m li ri i care ve nise in î ntîmpi narea lor ş i , in cu­
r i n d , d i s p ă r ur ă d i n vedere. N umai c î ntece l e vls l a şi lor se mal a uziti
un timp prin vu iehH valuri lor. Ki u l l u t şi Loh lox rămaseră s i n g u r i
pe m a l u l p u st i u.
Inima l u i Loh lox era plină d e dor şi·l trăgea spre casă, spre
s a t u l nat a l . Dar K i u l l u t hotărî să facă u n popas i n p ă d u re ca să se
odih nească p i n l d i m ineata lingi foc. LGh lox se i m•oi, f i i n d u -i m i lă
de bătr i n u l istov it.
I n stal at com od l i ngă foc d e către f i u l său adopti v, K i u l l ut ador111 i
a dinc, iar L o h lo x căzu pe g i n d u ri . N u-i mai rămăsese dec it un
si ngu r lud:u.: să-I omoare pe Mautk, apoi pe H u laghit, i a r la u r m ă
�
să�ş fa�ă 'se'a ma. Se vor duce atunci toti i n i m părăt i a morti lor, iar
JCOio sufletele lnfelepte ale strlimoşilor
le vor hotiri ce le c� nu se puteau tJ.o.
tilri aci, pe pimlnt. " tl u l a ghit va primi
cu bucurie moartea, îşi zise Lohlox. Ea
nu vrea si-1 fie sotie lui Mautk _ :·
In jurul lor int un e ric u l se făcea tot
ma i des. Foc u l aproa pe că se st i nsese,
nn mai ri m l sese dl'cit jerati c u l moc­
nlnd pe s u b unuşi. Dar l.Ghlox nu lui
ami nte la aceste l uc r u ri , fie gi n d i n d u-se
la tovarăşa joc urilor sa l e d e c o pi l şi de
tî n ă r, fie cAuti n d să-şi închip u i e c e-i aş­
tea ptă i n fara morti lor.
Ki u l l ut se t rezi , ca l ntoţdeauna, S1'11 l r.tură i" lmm
put i n l nainte de revărsatul zorilor.
Contururile copacilor d i n jur se ve d e a u acum din ce in ce mal
l i m pede. So m n u l il i n tări se pe bătrî n . Se u i t ă l a Lohlox şi p ricepu
că tî nărul n-a inch i s o c l ipă ochi i . Klu l l u t f u u imit de expre s i a .

fig ur ii l ui obosite, p l i n â de deznădejde. Şi din nou sufletu l

bătrî n u l ui vraci se u m p l u de am irăciune. Aşadar f a rm ec e l e sale
d i n a j u n n·au serv it la n i m ic. Voi n l a forţe lor m i sterioase care-I
stăteau împotrivă se doveuise a fi mai puternică.
Bătrînul se u ită m ult t i m p la Lohlox, gindind u-se la soa rt a
fi u l u i său a doptiv. G la s u l i n imii i l făcu să - ghicească s i n g u r a ieşire pe
tare o găsise Loh lox. Şi l a acest g i n d se înspăimî ntă.
Oare l ntr-a devlir Mautk. H u l a gh it şi Loh lox trebuiau si moară?
- Fiu le, ceea ce a i gind it să faci este un lucru rău, spuse
l(iullut. aşezlnd u-se pe vi ne şi intinzind spre jeratlc m i in i l e sale
Ingheta te.
Lohlox tresă ri. Fata lui l uă o e xpre s i e inchisi şi mohorîtă.
Nu-şi ridlcll p ri v i ri le spre Ki u l l ut. P ri ve a c u och i i m icşorafi şi rlii
jeratkul ca re se st in gea t re p t at .
- fi u l e, a sc u lti pe u n bitrin care-ti vre a bi nele.
Oc hii l u i Lo h l ox se ing ust a ră şi mai mu lt, fălc ile se incleş­
tară. Co n t i n u a însă să priveasdl stăru itor ş i in t ă c e re tăc iu n ii.
- Imi eşti dra g, Loh lnx, spuse bă trînu l cu o d uioşi e nea ştep­
tată. Imi eşti d r ag, dar c i n stea ta mi-e şi m a l dra �i. I a r m a i presus de
ori ce imi este scump bi n e l e t ri b u l ui nostru. . . M ă a uzi. fiul m eu ?
Loh!ox tăcea.
- Mă auzi ? urml K i u l lut. Ceea ce fi-al pus . in gi nd să lael
lnsea m n ă nu n u m a i o m a re d urere penlru bătrînul Klu llnt, dar
şi d u şmii n ie neimpăcatl intre două tri b !J ri. poate chiar pieirea unuia
dintre ele. Va fi pri lej de rlzboi l u ng şi fără c ru t a re. Iar daci
poporu l n ost ru va scăpa t ot u şi cu viaji, de-a pu ru rea, pînă l a
sfirşitu l veacu l ui, lumea va blestema in legende ş i cîntece numele
acel u i a care a atras o a s e m e n e a nenorocire a s upra tri b u l u i său.
Asta � vrei, Lohlox ?
Bătrînul făcu.
Lohlox işi rid ici ochii a s u pra lui l< i u l lut. Jn ei se citea dez­
aădejdea.
- Da r ce vrei să fac, tati ? I ntrebi el cu jllasul înă b u ş it,
aproape fă� a deschide gura. Nu pot să primesc să fie sofia altul,.
,-� Pleacă de aci, Lohlo� 1 Dn·te in satul l u i futram ak i şi ln­
cu�şţe" a,ţofp}\ fii un ostaş destoi nic, iar eu aci i m i voi da toati
05te nea la, Imi yoi pune in Joc toatl �tiinta mea pentru ca g i n d u l
la Hula gbit să nu te mai frăruinte, si ai inima uşoară şi li beri\ . . .
Nu vrea u si ştiu dedt c ă triiesti ti te mal gî ndeşti la bltri nul
Ki u l l u t. . .
l..o hlox se aplecii ş i scoto.: i i n loc : cenuşa suri s e ridică de
pe jerati c u l s t i n s 'i se i n v irteli in aerul rec e al dimineţi i de toam nă.
Arifumentele puternice a le lui K i u l l ut i l ul mi�rl pe Loh los..
Gî ndul că el ar putea să devină pricina ne norociri lor ce vor lovi
neam u l să u il i n spllimîntă. N u, el nu era in sta re sll facă ni m ic
care ar putea sl dăuneze tribu l u i k vi neuceatilor. Şi Lohlox hotări
să- I asculte pe tatăl siiu adopt i v .
Rămase deci înţeles c ă s e v a pregăti chi ar a z i d e drum, c a
să-şi părisească satul natal. p oate pentru totdea una. V a Ie ş i in
l a r g u l oceanu l u i pe p i roga lui uşoară şi v a reu ş i , p robabi l, s ă ajungă
pînă la sat u l lui l utrama k i ma i lnil nte de a s e fi sti rni t furtuna.
De mai b i ne de o zi şi o noapte L.ohlox nu l ua s e nimic in
gură. Şi K i u l l u t Il sili să se hră nească bi ne cu �răsime de baleni
şi pastramă de somoui. A vea in fata l u i o cale l u ngă, foarte l u n gă
şi deloc u şoa ră .

Se luminase de-a bi n e l ea cind bătr î n u l şi t î nă ru l au pirllsit

locul de popas şi au pornit la dr u m s p re satul lor. P u rtî n d armele,
podoabe l e de vrăjitor şi pelerina băt rî n u l u i, L.o hl o x păşea reperle
I na i nte i ar Kiul lut, deşi nu avea n i m ic m m i ni, se ţinea anevoie
,

după el . Fiecare di ntre e\ era cuf undat in gi ndurile lui . Deod&tă

Loh l o x s-a oprit atit de brusc şi de neaştepta t i ncit bătrî n u l a d at
pest e el.
- Ce s-a i ntimplat ? întrebă Kiullut, aruncind in jur priviri in•
g rijora te.
Dar l..o hiox n u răspunse n im ic. Se u it a la nisipul alb a l mn·
lului pe c;,re � e i ntipărise urma unei p i rogi şi a unor paşi de om.
Era u urme l e a două perechi de p i c i oa re mici şi ale unei �re-:hi de
picio<� re m a r i .
I ntr-u n lo c un p i c ior mic tr5 �ese i n n i sip cîteva d ire m id , la
,

ca re se u i ta a c u m ti r.tli Lohlox, cu sprimenele î ncru ntate.

- Ce-i c u tine, Loblox ? înt re b ă ned umerit Kiul lut.
Dar Lohlox n u ră spu nse nim ic, suspi nă a d i n c ş i se repezi inai nte,
rrlbindu-şi mereu pasu l. .
lată şi trecătoarea din care se deschidea ochi lor pri vel iştea sa·
tului. Dru metii coooriră repede dea l u l .
Fuseseri vilzuti · .
Femei bătrîne şi ti nere, fete pe jumătate goale, copi laşi bron­
za ti d e toate virstele îşi pără s i ri ocupa t iile şi se gribiră intru i n•
tlmpi narea lui K i u l l ut şi Lohlox. O mul time ticuti care sporea re•
pede ii înconjură pe am indoi. I n zeci de ochi negri indreptati asupra
lor se citea ingrijorarea. Or m a i fi in viatl ? N-au pitit nim i c ?
Pentru cei de ad, răz bo ini c ii pieta t i ca re i se piruserĂ atit de fe-o
roci l u i Parsons erau părin fi , frafi, sofi şi fii. Erau cei care-i hri·
nesc pe aceşti copi i şi aceste temei, spriji nul ş i apărarea lor i mpo­
triva forjeklr duşmănoase ale î nt re g i i l u m i stră ine, uriaşe şi cru d e
care înco nj u ra din toate părli le micul lor trib î nchegat lntr- u n tot.
Era u .,cei dragi", cei ce m u nc e a u şi l u p î a u pentru ei. ..
- N-a u fo!;t l u p t e . Sint cu tot i i v i i şi nevătă mafi. Pace 1
Pace l� rep�Ki u l l ut, răspunzînd la in: rebările mut e ale femei lor care
v�l'l�au :mer� in grabă, tot ma i m u l te la n umllr.

25
 fata zbircită, de o b icei atit de severi, a l u i K i u l l u t se făc u se
ac u m m a i b l î n d ă . A m a r u i c e -i rodea In ima se m a i domo l i p u ! i n
văzî n d c u m c u v i n t u l ,.pace " rost i t d e e l aprindea p e fetele femei lor
şi c o p i i l o r ref le xe d e b u c u rie, şt e r g î n d orice urmă de dor, f r ă m î n­
tare ori teamă.
Pri ntre zeci de ochi negri i ndreptati s p re el, Lohlox ii găsi
pe cei te-i era u mai d rag i decit orice pe l ume. Si oc h i i ac eşt i a stră­
luciră inti lnindu-i pri viri le
- P l ec din s at u l nost r u , H u l a ghit, i i şopti e l p r i n z î n d o c l i pli
pr i e l n i c ă Şi och ii ce-l l u m i n o ş i îşi p i e rd u ră st ră l u c i rea, i n vă l u i n d u-se
.

în lacrimi.
K i u l l u t se d u s e i n c a s a l u i, I a r Loh lox i n c a s a La iei, ca să î n ­
d e p l inea scă p o r u n c a l u i l u k k a ha ga. L a i a , m u l t prea m î n dr ă c a s ă
a l er ge in i n t i m p ma re a 1 u i pentru a a f l a veşti, şetfea pe locu l d e c i n s t e
l i n g ă ră z boi u l de t e s u t , l u crind la o pe leri nă a l bă d i n l i n ii de be rbec
de m u n t e pentru fi u l său - şef u l t r i b u l u i .
Oricîtă stăplnire d e s i n t a ve;� b ă t r î na i n d i a n ?. , t ot u şi şi ochii
e i s e desc h i seseră lar g la ved erea l u i Loh lox. N u î n d răz nea să re s­
p i re, c upri nsă de o mare t e a m a . H u ! a g h it, c ar e i n t rase in casă i n
u r m a l u i Lohlo x, se opri î ncet i şo r la u şă , rezemindu-se c u u m ă r u l
de u şo r u l ei, s t ri n � i nd tare d e g e t e l e i n l ii n ! u it e a le m i i n i l o r ei mici.
N-a fost n i ci o l u ptă, Laia. A u r ă m a s c u tot i i i n viafă şi
ni m e n i n - a fost ră n i t, sp u se Lohlox şi tata aspră a Laiei se l u ­
m i nă.
- Stai jos, Loh l o x , s p u se ea. Eşti obosi t. H u l a ghit, a d u - i d e
m i ncare !
Dar tînărul război n ic ri d i c ă m i n a i n s e m n că maiare c e v a de
sp u s.
- La ia, fi u l t ă u l u k k a h a g a m i-a poru n c it să-l i s p u n c i , in c u ­
rind, ş e f u l şi ga l i s l l o r va veni s-o - pefească . . . g l a s u l l u i L o h l o x t re­
m u r ă u ş o r ... \' 3 veni s-o pctea scă pe H u l a g h i t pentru M a u tk, f i u l
frate l u i său.
 Fă ril• a m a 1 aş 1ep1a raspuns, Loil lox se l moarse spre u şa l i ngă
care nu m a i era H u l a g h it. C ă u t î n d să calce a p ă s a t , Loh lox i e ş i d i n
casă.
1\ i u l l u t p u ne a deop a rte tol c e a vea m a l bu n ca să•l dea fi u l u i
s l u a d o p t i v . D a r acesta re f u z ă legăt u r i l e de scoi c i care i n ! o , u i a u ·
la i n d i eni ba ni i , ref uză p i ept a re l e şi pe l e r i ne le scumpe. N u-şi l u ă
d e c i t p u şca, u ne l t ele de pesc u it ş i de v î n ătoa re, o pe lerină mai \'ec h e
pe care o p u rta zi d e zi, u n , . i ş k a t" c u rli d ă c i ni m urate şi ci j i \ a
peşti uscaţi la soare ; a poi s e d u s e să-şi pregătească p iroga. N u
voia să- I p etre acă ni m e n i , n ici să-I sărblitorească d e p lecare. De
aceea, după ce şi-a i ncheiat pregătiri l e şi a tras pi roga i n t r - u n
desiş de răc h i t ă , hot li ri s ă aştepte venirea n op ţ i i ca s ă poată pleca
l a d r u m pe neo bservate.
D u pă ce- ş i ispră v i pregătirile, se i nveli c u cap cu tot i n pe te­
rina lui veche şi se cu lcă pe o p i e le de u r s i n casa c u f u n d ată i n
i n t u ne r ic , i n despărf l t u ra fami l iei l ui K l u l l u t , chiar i n loc u l a ' e l a
u n de a d o r m i t toată viaţa, d e c i n d ve n i se a c o l o ca băieţaş, c u m u l t i .
m u lţi a n i i n urmă.
Acum stătea c u lcat aci p e n t r u cea d i n urmă oară. F u m i n d î n
tă c e re o p i pă d u p ă a l t a , b ătrî n u l K i u l l u t ş e d e a la picioarele l u i
Loh lox şi nu-şi l u a O( h i i d e l a e l
Se î n t u necase de tot. Foc u l d i n v;� t ră ardea mai vi u . Loh lox se
m işcă.
- S-a făc u t seară, tată ? î n t rebă e l .
- Da, Loh lox, răsp u n � e i nc et b ă t r î n u l.
L o h lox se r i d ic i .
- R ă m î i cu b i n e , tată ! s p u � e e l .
Băt r î n u l i ş i p u se m î i nile pe umeri i l ui şi, t i m p de o c l ipă, î ş i
l i p i obrazu l z b î rc i t de pieptul l a t a l t î năru l u i .
- l!m bli sănătos, Loh lox ! s p u s e e l apo i îndeplirtî n d u - 1 . U m b l ă
sănătos ! Mă voi g i n d i l a ti ne i n pul i n e l e z i le c e m i -a u r ă m a s de
tră i t
Lf)h lox ri d k ă d e jos u n b a l o t bi ne 1 mpachetat şi a r m e l e l e J! a t c
într-o ro g o j i nă ş i i e ş i g rli b i t d i n casă. Se furişă i ncet spre s a t , f ă r ă
să-I va d ă n i m e n i şi i n ce p u să coboare sp re m a l pe o p o t e c ă p r i n
d e s i ş u l de răc h ită.
- Loh lox ! îl strigă incet un g l a s de :atli, c i n d a j u n � es e a p roape
de p i r og a l u i .
Loh!ox t re s ăr i şi -şi p u s e j o s p c v a r a . D! n i n t u neric \'e n i s p r e e l
H u l aghit .
- Loh lox ! repetă ea şi g l a s u l i se fri nse de d urere.
U itase d e descîntecele l ui Teţe, care o speriaseră atit de m u l t, de
\'orbele p l i ne de tîlc pe c a re i le tot s p u s e s e p e ocolite in zilele di n
urmă m i n d ra Laia, c a re s i m tea ce se petrece in su f letu l fete i . d a r
n u voia s ă vorbea scă d e s c h i s de a c e st l u c r u . H u la g h i t u i t a se şi d e
teama ce-o 8 \'ea f a t ă de d u h uri şi de l e g ă m î n t u l de a ră m î n e cred i n ·
c i oasă tri b u l u i ei d r a g, u itase d e orice i n afară de d u rerea ei cea
m a re şi d e c h i p u l i u bi t u l u i e i .

U n c r a i-n" u palid se r i d icase d e a s u pra promontori u ! u i î m pă d u ri t

şi l u m i na l u i s l a bă . f a n t o m atlcă, c ă d e a pe f a j a l a t ă a lui Loh lox. G i ­
f i l n d d i n :;-reu , c u b r a j e l e a t i r n i n d u -i pe l î n gă c o r p , t î n ă rul răz bo i n i c
stăte a i n f�'ere i n fata H u ' a gh i t e i
Ac.ea�j;�-c'i:l privea dr ept i n o c h i �� n u se m a i sătura. Deo dată îşi

27
t n t i me m i i ni ! e şi p r i n z i ndu-1 i n tre pa l me c a p u l , i ş i l ipi I"',O i r u prima
oarâ i n viaţă obrazul ei de al l u i .
- H u l a ghit . . . şopti neputincios Lohlox, m i n gii nd c u de�ele tl'e­
m u rătoa re părul des al fetei.
Simti o l acr i m i fierbinte a Hulaghitei rostogolindu-1-se pe obraz.
- Nu pleca, Lohlox 1 şopti H u l a gh i t. N u p leca. Mal bi ne m-ai
omori . . . H ai si m urim, Loh lox, sl plecăm împreună in fara morţilor.
Ce zici, Lohlox ?
- N u se poate! gemu el. Nu se poate, m i c u t a mea H ulaghit.
Vai nouă că n u putem face aceasta 1
O d u se bi n işor sp re pi roga l u i , pe care se a �ezarl ami ndoi a l ă­
turi. li i m p4rtăşi cu g l a s scăzut lnsrăimi ntiitoare l e arg ume nte ale lui
K i u l l i1t. Deşi le s i n g e rau i ni m i l e , era u s i l i ti să tră iască amindoi
i n a i n t e , p ă t i m i n d d e dragul popor u l u i lor.
H u la �hit a!'culta cu capul in piept .
 L u na s e ridica tot mai sus p e cer scăldi nd fata ri u l ui cu l umina
ei rece. U n viat pătrunz1tor de toam nl foşnea pri ntre cren gute le dcz­
gollte ale richitelor.
H u l a ghit se sculll., frlnse lără gind o · cren g u l ă s u bt i re şi rimase
in pici�. neAiitcatli. şi mută . Lohlox sări i n picioare, o cuţtrinse in
brate 'i rămase astfel citeva clipe, cu o brazul li pit de fata ei, scă l­
dată i n l:t�rimi reci Pe armă, arunci grăbit ilf pirugit balotul cu l u­
cruri le lui, imrinse bircuta ufoară pe apă, ajunse din citeva lovi­
turi de lopeţi in mijlocul rluhd şi pomi r-e�de in jos pe firuC apei.
Hulaghit îl urmă ri din ochi. Apoi , cu Hn strigăt uşOf", o luă la
fugă de-a lungul ma lu hli , pri ntre tufişuri le ce-o loveau în obraz.
Fu gea rep ede Ji uşor, cobori nd in văi ori suind povlrnlşuri repezi .

Alerga de-a l u n gu l ma l u l ui d i n ce i n ce mai ina lt, dar m i c u l p u nct

intu necat de pe fata apei scăldată ln ra zele l u n e i se depărta di n c e
i n ce mll i m ult. ŞI ci nd Hulaghit sui i n �:ua nă cu lmea unu i promo:-�­
toriu i na lt, nu m11.i văzu pe fata argintie a riu l ui nici un r.u nct ne­
�:ru. Barc a d i spăruse după un cot.
H 1!!agbit câzu c u fata la păml nt şi rămase astfel intinsă, fără
lacrimi. fără nici u n gind ş i fă ră dorint1. Tocmai noaptea tirziu o
găsi aci Tete. Bă1rina sclavă o inveli pe tînăra tată , îngheţată, �upusă
şi tnu1ă, in pelerina adusi c u s i ne şi porni spre sat. sprijini nd-o cu
orago5le.
Peste trei săptămî ni, H ul aghit a devenit sotia lui Ma utk şi şi ga­
llsu l acesta cu fata prelu ngă s-a m u tat in casa Laiei.

SFIRŞJTUL TRIBULUI $16ALISILOR

Acl!stui şi galis, Mautk, care se i n stalase pentru o vreme in satul
kvi nececea iilor, i-a fost sortit si fie cei din urmi şigruis di n lume.
N-a scăp at cu viaţă decit mulţumită fapt u l ui că a pleca t run satu l
său na t a l . Soarta cl!lor din tribu l s ă li a fost inspăimintitiiaTc.
Parso ns, omuleţu l cel mic di n Boston, tati a ci:nci copjl, om
liniştit şi cu frica lui dumnezeii , a rlmas nemut1u11dt 1le ruu ltatul
tratati velor d use cu i n d ielili şi a refuzat să considere încheiată această
afacere. Sfl nd in picioare pe pu ntea bricufui săn şi privind maluri le
muntoase ale c o hti nent uhli america n , care se mistuia in zare, frimi nta
in mi nte pla iU.I I unor operaţii viitoare. Trebllia. In prim u l rind. să ho­
tira KA i ncotro S-<� apuce.
Desigur că ou spre wd. la spanioli. Oupă intilnirea cu Slobod­
dtwv nu-i mai venea să meargă nici i n nord, la ru şi, căci cei de
acoio nu-l puteau in1elege. N u-i mai rămîneau decit insulele Havai.
PinA acolo er11 departe şi cam primejdios să intreprindi această că­
litorie cu 1111 echipaj atit de redus. O;�r Rumai acolo flutea �;f spere
să găsească oameni care să-I aj ute la realizarea proiectelor sale.
In a ni i aceia. i n s u lele Ha\"a i nu fuseseră iJIC.ă ocupate o.: nici
un stat . Dar vasele comerciale. mi Utare, de p esa ri şi de piraţi, pur­
tind steagu l a tot fe lul de na ţ i uni, ancoriUI adesea Ungi aceste in­
sule i n t r ucit ele se aflau la o răscruce de drumuri, cftlar in mijlocu l
Oc�aaului Paciiic. ueau o multinte de golf11ri adipostite şi putea u
apro \•l ziona pe navigatori cu lem ne, apă de băut, peşte, carne de porc
şi ·rructe. Cel m:1 i des ven e a u pe · acolo ammca nii c are ficellil negot
cu Cblna ��ş,ţ ablteau prin insulele Havai in drumul ler ele la Capul
Hon'" � ��Giit t on. Parsoos se hotărî deci. Nu-i vorbi ci i-a mai u"

29
 curaj şi vi n t u l e g a l care băt ea a c u m sus! i n u t d i n �pre răs ă r i t , p :l n:ă
c u tot d i n a d i n s u l ca bric ul să aju n ga c i t tn n i repede i n i n s u lele
H av a i .
Acolo l u i Parsons i - a m e r s m a i bi ne decit �-ar fi aştept a t. Pe
u n a din tre i n s u le lincezea in inac ( i u n e echipaju l unui m are vas ame­
rican ca re c u citeva l u ni i na i n t e . se z drobise d e st i n c i le de l î n g ă
coasti şi se scuf undase. Cei t re i ze c i d e americani c a re scăpa seră
cu viaţă reuşiseră să-i exaspereze in aşa hal pe locuitorii i m u !e i cu
j a f u ri l e şi f ă ră de l e g i l e lor, i n c i t era de m u lt t i m p u l să se m u i e a l t­
u ndeva. Sosi rea : u i Parsons a fost şi pentru e i o a d evă r at ă f e r i c i re.
Au căzut repe de la i n �·oială c u el i n· toa te pri vint ele ş i s-au i m i:Ni r­
cat pe hric u n de au fost p uşi l a di s\)ozij i a ş e f u l u i de ech i p a j , roşcu­
\· a n u l O ' H 1ra.
P arsons era acum n u n u m ai com a n d a ntu l u n u i echipaj n u m eros
�i cu experientă, dar a şi i nch e i a t i n d a t ă un t i r g foarte a v a n i a jos
pentru e l . C a l e l e vasu l u i ameri c a n sc u f u n dat f u ses e ră p l i n e de tot
t e l u l de măru n j i şurl - mărgele i e ftine, p a n gl i c i c o l orate ş i n a s t u ri
m u ltico lori, o g l i njoare, l i n g u ri de fier şi c ui e strimbe. Toată mar i a
aceasta fus\!se desti nată pe nt ru a 1 1 sch i m bată p e perle ş i a l t e măr­
f uri preţi oase pe care l e posedau locuitorii neciv l l l z a t i ai i n s u l e l o r
d i n P a c i fic. I n t i mp u l n:o ufrag i u l u i, echi p a j u l reuşise sii s a l veze o
e
p a rt d i n î ncărcătură şi Parso n s a c u m piirat i m e d i a t de la m atelo ! i i
s ă i cei n o i tot c e rnai avea u . N u p utea u i t a ce d e blăn uri sc umpe
aveau indie ni i de pe lit<Jra l u l n on.J-vc:;tic a l A m er i c i i . De ri n d u l
acesta, n-are să m a i vină l a e i c u m i na goală. Mărgele le şi p a n g l i ·
c i l e acestea - m a rfă de b i l c i - i i v n r ajuta să d ucă l a bun s i i rşit
admirabilul său r. lz n.
I n primăvara a n u l u i 1 309 , bri c u l l u i P a r s o n s a apărut d i n u o u
i n dreptul sat u l ui şigalisilor ş i a ancorat i n ra dă. Sos i s e noaptea pe
întuneric si dimir.eaţa locuitorii I-au prh·it cu îngrijorare ş i emoţie.
A veau ş i de ce să f i e nel i n i şti ! i : ş e f u l lor, 1\oh e i ta n, şi aproa!)� toţi
ră zboi nic i i era u plecaţi l a \'i nii toare, departe in păd u re, iar i n sat
n u mai rămăseseră decit biUrlnii, femeile şi copiii. U n sol a fos t tri­
mis d'!ci; fllră zar\'li, la Kok vi! lta n . In aştepta rea i ntoarceri i şe f u l u i
de trib ş i a ră zbo i nici lor, i n d i e n i i se fere a u s ă i a să d ! n casel e lor
şi supra veghea u ingrijora j i mişcări le a l b i l or.
Aceşti a î nsă n u s-au dedat la nici un fe l d e a.:te duşmănoase
O i m !XJtrivi, căut a u di n ră�p u t e r i să-si d em o m l •eze i nt e n t i i l e paş·
n i c e Pa rsons a ·coborit pe m a l î n soţit d e o mină d e
. matelofi
aproape
f ăr ă arme ş i şi-a i n t i ns m ă r f u r i l e pestriţe pe piel rele de pe ma l
şi p r i n gesturi ii i nv i t a pe bă � t i n a ş i să tre ac â la c umpărare. L. i m oe a
d e z o r � � fărea chiar p l ocone l i . J n d ienii nu se grăbeau . Dar Parson s
e r a p l i n de ră bda re nu p l e c a ci răsc o l e a mărge 1ele şi f l u t ur a i n vi n t
,
•
p a n g l i c i le m u lt ic o lor�.
Cei d i nt i i s-au ap ropiat de ei co pi i i . Nu e r a u in sta re să-şi stă ­
pî neasca curiozit atea. P a rsons i - a răsplătit d i n pl i n . pe ntru această
i n c redere. Pri ete nos şi z i m b i tor, le-a m i n giiat c a petele ciufu lite şi le-a
. tmpărJit daruri. Copi i i s-au i n tors la mn •nelr l11r r u l' a n ,., P r i . nnsturi
�i st i c l e colorate , fl uiere vopsite. A mal trecut u n ceas, apoi inel unul
şi i ncetu l c u I ncetul i n t reaga JIOjh.a la·tie u.lll sat s-a mg ranta;.ht pe _., 1 ,11
i n j u r u l l u i Parsons şi al mărfurilor sa1e.
A· im:eput sch i m b u l in natură, Parso ns a fost dintti foarte generos,
dădea� patfit c uie t�e o b lă n i ţă mică de veveriţ ă . Femeile răscoleau
de
z�:>�pri!l_,t�âte u n gherele locui n j elor lor, scoteau· alari b!inurUe de
cerbi , v u l p i , \·e v e r i f e şi ca stori de mare şi le di r a u i n grabă pe m a l
' " s ă l e d e a a c o l o i n sch i m b u l comori lor a d u s e d e a l bi . Da r pret u l
U ă n u r i l o r scădea v ă z î nd c u ochi i . P a r s o n s n u m a i d ii d e a ac u m ue­
d t un si n g u r c u i pe n t r u o b l a nă de v u l pe. O u p ă citeva m i n ut e a i n·
c e t a t de tot p l a t a i n cuie, nu m a i d ă d ea pe b l ă n u r i decit n a sturi ş i
de
m a r g e l e , i a r a t u nc i c i n d m u l ţ i m e a fem e i c u b l ă n u ri le de a n i m a i e
i n brate a c re s .: u t i ntr-atit i ncit ocupa a c u m toată p l a j a , P a rsons şi-a
î n c ă rc at d e o d ată t o a t e m ă r f u r i l e î n ş a l u p ă şi a p lecat î m preună c u
m a r i n a r i i <, [l i i n a poi pe br i e .
luc ru l a ce s t a i-a u i m it p e to t i . M u l t i era u d e z a m a gi t i . C e i ca r e
•• r ucascră s ă - şi dea b l ă n u r i l e se l ii ml a u cu c u i e l e şi nast u r i i căpă­
t a ! i in fa t a \'elor c a re n - a u m •• i a \· u t t i m p să facă sc h i m b u l . Ca s ă - I
;• tiem e nea sci\ re P a rs o n s să c o b o a re i a r pe m :� l , i n d i e ne l e şi - au i n­
t i n s blă n u r i l c pe n i s i p , i n locurile u n d e se v e d e a u c e l m a i b i n e. Cei
m a i i ntlrăz nl'fi d i n t re a d u l e s ce n l i a u î ncărcat b l ă n u r i l e in p i r o g i , s-a u
i ll(iepărtat de 111 a l şi a c u m roiau pe v a l u r i i n j u r u l bric u l ui . Parsnn s
zimbea , l e făcea c u p ălăria şi-i i n v it a prin semne l a d i n vizită. l n
cele d i n u rm ă , t i ne r i i cei m a i curajoşi s - a u s u i t r e brie. A u fost p r i ­
m i ţi p r i ete n e ş t e ş i , i n schi m h u l b l ii n u r i lor, l i s - a u d at c u i e . t n c u •
r i n d . n e g o t u l s e făcea c h i a r pe bord u l bri c u l u i .
(� i n d l< o k ve l t a n î m p r e u nă c u ră z bo i n ici i să i s-a i n tors i n sa t u l
na t a l , n-a m a i găs it acasă d e c i t bilt ri ne c u pr u n c i . Toate p i ro gi l e c i t e
e r a u i n s a t foi a u pe m a r e i ntre b r i e ş i mal . L a i n ceput l(ok ve lt a n a
fost c it se poate de i n gri jorat. D a r c e i ca re se i ntorceau de pe brie
ii a ră t a u comori l e c ă pă t a t e de l a oa m e n ii albi şi-i povesteau care m a i
de care c u c i t ă p r i e t e n i e şi bu nă v o i n ţ ă a u fost pri m i ţ i . Aceasta 1 - a
fă c u t şi p e Kok veltan să s e l i n i ştească.
Si d e ce s-a r f i aşteptat e l la rele din p;; rtea o a m e n i l o r a l b i ?
Dua r şi i n toa m n a trecută a f o st aci Chioru l , care n-a făcut n i m ă n u i
nic i u n rău ; a f u m a t c h i a r p i p a păci i î m p r e u n ă cu l( o k v e l t a n �i
a l i a ti i a c e s t u i a . Om u l c«' l m ă ru n t<'! c n p ă l ă r i a m a re, şdul oame n i l o r
efe pe pir�a ateasta uriaşi cu arip; a l be, a fost şi el ad In toamna
trKuti şi Chiorul s-a pu rrat cu el ca un prieten . :;,i apoi cit de av;u•­
t ajos era acest schimb pentru trlhul şi ga l l$llor 1 Kokveltan era deş­
tept şi nasturi! şi mărgelele nu-l ispHeau p r e a m u l t ; în schim b,
cuiul il părea '"" Jucra neasemuît de preţios. Era fier 1 M.lsterloa.sa
piatrl tare a oameni lo r a Jbi 1 Ce v i rfuri de săgeti 1 Ce cuţite, to­
poare, ostii � sape se puteau face din e l ! De altfel, nici h asturii şi
mă.rgeiele nu erau de lepădat. căci in schim bu l lor puteau cilpita
m u l t e lucruri de la lri buri l e care l o c ui au in mun li, departe de mare
şi care deci ou se mai i nU i n i serli e u fetele pa.U de. Parcă i ntr-ad ins,
Kokveltan şi riizboi nicii săi a vu seseră noroc la vi nitoa re şi se I ntor­
ceau cu numeroase blănuri, atit de pretu i t e de oame nii a l bi . Cum era
si scape un asemenea prilej, să nu-şi viq dă blă nuri le ?
Parsons calcuiase şi p reeătise totul d inain te. De i n dată ce Kok­
veltan şi riz oo i d cii săi s - a u u r cat pe brie au fost i nllăfati şi fuecati
I n lanturi. Tunu r i l e de pe brie au dtschis foc ul. Trăgeau i n pirogile
numero� şi pli ne de oameni cve impin:Useră marea i ntre brie şi
coastă. In aceste pi rogi era aproape tot tri bu l şi gali silor.
()buzele de tuei răsturn au pi rogile, le scufu ndau, nu le lăsau să
acosteze pentru ca să n u scape nici un si ngur om.
După ce toate pirogile au fost scufundate, Parsons a debarcat
pe mal împreună cu ma ri n ar i i săi. Ştia ci a.:uan n-a re cine să-i mai
OIIUDi re.zistf ntă şi nu se mai temea de nimic . Se ducea din casă ln
casă, scotea afară feme i, bătrîni şi copii şi-i omora. Vrînd să-şi fuste
p;nă la c:�păt rbbunarea, 1-a dus pe mal pe Kok vellan împreuni cu
războinicii l ui ca să privească cum mur neamuri le ior. Pe urmă au
f(lst uci$1 şi toţi războ i n i c i i . P e Kokveltan, Parsens 1-a omorit c e l di n
u rmli.
lJupă ce i n sat n-a mai ramas un suflet de om, Parwns cu aju­
toarele sale a mai trec:11t o dati prin toate casele pusHi, cercetind cu
griji averi le şigalisilor ca să care pe brie orice l ucra care avea cea
mai mici valoare. Dar acum n u căra n umai bllinuri ; a d u na c u grijă
panglicile, cuie le, mărgelele şi nasturi i pe care le împărţise chiar e l
i ndieni lor. N u era doar să piardă atîta bunătate de marfă 1 Putea
si-i prindă bi ne c a si mai facă negoţ c u alti ,.silbatici".
Se făcuse intuneric. Termini ndu-şi trebur i l e Parsons a dat foc
caselor şigalis i lor şi s-a i n tors pe brie împreună cu mateloţii săi.
A poruncit să ridice i m ediat ancora. V i n t u l a umflat pinzele şi bricul
a pornit in larg. Dar in spatele lui, deasu pra m a l u l u i i nt u necat care
se depărta din ce I n ce mai mult, s-a mai văzut m u l t timp vi l văta ia
ince ndiului.
Ardea atit de puternic incit s-a văzut chiar şi in satele depir­
tate ale kvi nececeaţi lor şi haghilor. lnspl.imîotati şi plini de ingrijo­
rare, i n d ien i i d i n triburi le vecine p ri v e a u la pata aceea purpurie de
pe cerul intunecat care le vestea şi lot cump lita soartă ce-i aştepta
pe toti .. .
(Traducere - din reaista
u Vokrug S ueta" -
de Ta/itma Berindel)

� � SFTR.51T
?_ ··'\ ·--- ··- �-:-:--:--:----:-----------
�'tlJI)arn( e-iecnlal La Combinatul Pol!grafic COLSa S.:tnteil "1. V. STAL IN"