METODE SI TEHNICI DE EVALUARE A

ACTIVELOR NECORPORALE

4.1. CUANTIFICAREA BENEFICIULUI ECONOMIC –

PREMISA A APLICARII METODELOR DE EVALUARE

Cheia pentru evaluarea unei proprietati nemateriale unei

proprietati in general si a proprietastilor intelectuale ( de exemplu o
marca sau un brevet) o reprezinta determinarea beneficiului
economic ce rezulta din detinerea unei asemenea proprietati.
Acest concept este valabil pentru toate formele de proprietate,
amintindu-ne una din definitiile valorii pe piata “valoarea prezenta a
beneficiului economic pentru proprietari (…)”. In procesul de
evaluare a unui activ nematerial, cuantificarea beneficiului economic
este una din etapele cele mai dificile, aceasta nu pentru ca nu ar
exista, ci pentru ca el este intotdeauna asociat cu intregul ansamblu de
active ale unei afaceri (entitati). Separarea si examinarea individuala a
fluxului de vennit generat de o proprietate nemateriala este o operatie
dificila, care necesita atentia si abilitatea evaluatorului.
In paginilie urmatoare vom prezenta modalitatile de cuantificare
a beneficiului adus de o proprietate nemateriala; acestea nu sunt
metode de evaluare propriu-zise, ci etape esentiale ale procesului de
evaluare.
Prin intelegerea si aplicarea principiilor generale ale evaluarii
pot fi depasite cele mai dificile probleme ivite in cazurile concrete
intalnite in practica. Daca principiile sunt corecte ele sunt aplicabile
pentru orice tip de proprietate.
Aprecierea valorii pe baza costului porneste de la ideea ca
beneficiile viitoare se pot cuantifica pe baza costului costului de
reproducere sau inlocuire a proprietatii. Un investitor prudent nu va
cheltui mai multi bani pentru crearea unui activ decat suma
beneficiilor viitoare pe care le anticipeaza din exploatarea acelui
activ. Astfel, putem estima cat ar cheltui un investitor prudent, deci
exista un indicator de apreciere a valorii de piata pornind de la
cuantificarea costului de reproducere sau inlocuire si de la ideea
investitorului rational care accepta sa investeasca in proprietatea
respectiva.
Aprecierea bazata pe tranzactii de piata se axeaza pe
presupunerea ca persoanele care accepta sa plateasca o anumita suma
pentru un activ asigura informatia care permite o buna masurare a
beneficiului economic produs de acel activ, deoarece considera ca
investitorii (cumparatorii) au facut o analiza, inainte de a accepta
tranzactia, iar decizia a fost luata in mod rational.
Si aceasta abordare este dificila in practica datorita faptului ca
evaluatorul poate fi pus in situatia de a nu avea sufuciente tranzactii
pentru a-si forma o imagine completa pentru cazul specific analizat.
Referitor la obiectele proprietatilor intelectuale, deseori exista ca
referinta doar tranzactii isolate, pentru anumite proprietati namateriale
si, ca si in cazul evaluarii proprietatilor imobiliare, evaluatorul este
constrans sa estimeze in special veniturile aduse de proprietatile
respective, bazandu-se pe acorduri de licenta si rate de redeventa.
In acest context, dezvoltarea metodelor bazate pe venit este
esentiala , caz in care variabile precum suma venitului, durata si riscul
obtinerii acestuia, devin fundamentale pentru aprecierea beneficiului
economic adus de un activ nematerial.
Principalele metode si tehnici utilizate pentru estimarea
beneficiului economic adus de activele nemateriale sunt1:

AVANTAJUL DE PRET (PRICE PREMIUM)

Unul din cele mai evidente efecte economice ale proprietati

nemateriale este acela ca poate asigura un profit suplimentar prin
intermediul avantajului de pret. Unele marci pot sustine, pentru
produsele comercializate sub aceasta “umbrela”, un surplus de pret
fata de marcile obisnuite sau produsele fara marca. De exemplu,
putem spune ca un ceas ROLEX este asemanator cu un ceas obisnuit
sau ca o masina MERCEDES este similara unei masini SKODA?
Cand spunem “asemanator” ne referim la performante, siguranta,
longevitate , avantaj tehnologic etc.
Dezvoltarea tehnicii bazata pe avantajul de pret se bazeaza pe
compararea unei companii care beneficiaza de existenta unuia sau mai
multor active necorporale (de exemplu o marca puternica, brevete
etc.) cu o firma de dimensiuni similare, din aceeasi industrie, dar care
nu dispune de avantajul proprietatii proprietatii intelectuale. In
Tabelul 4.1.1. este prezentata o estimare a veniturilor pentru doua
intreprinderi A si B in care prima beneficiaza de un avantaj
cuantificat prin intermediul pretului de vanzare. In conditiile unui
volum fizic similar se observa ca, pe baza pretului mai mare acceptat
pe piata, volumul estimat al vanzarilor firmei A este superior in
urmatorii 5 ani cu 390.303 mii lei. Aceasta suma reprezinta beneficial
economic viitor care este atribuit activelor nemateriale din
patrimonial companiei A.

TABEL 4.1.1. Cuantificarea avantajului de pret

FIRMA A 1999 2000 2001 2002 2003 TOTAL
Vanzari fizice 250000 255000 260100 265302 270608 1301010
Cresterea anuala - 1.02 1.02 1.02 1.02
Pret unitary 2.50 2.50 2.50 2.50 2.50
(mii lei/buc)
Cifra de afaceri 625000 637500 650250 663255 676520 3252525

FIRMA B
 Tabelul 4.1.2. prezinta o modalitate directa de calcul a
beneficiului economic estimat pentru perioada 1999-2003, prin
considerarea diferentei favorabile de pret unitary, aceasta atasandu-se
la volumul desfacerilor fizice pentru calculul cifrei de afaceri
suplimentare.

Tabel 4.1.2. Alternativa la cuantificarea avantajului de pret

Una din intrebarile esentiale pe care trebuie sa si-o puna

evaluatorul este daca avantajul de pret se va mentine in orice conditii
si la acelasi nivel in perioada uramtoare. Daca din analiza situatiei
concrete rezulta ca avantajul se erodeaza in timp, calculul beneficiului
economic va considera aceasta particularitate ce va reduce
dimensiunea beneficiului economic.
In Tabelul 4.1.3. este prezentata modalitatea de calcul a
beneficiului economic adus de activele nemateriale ale companiei A
in conditiile in care mentinerea nivelului competitive necesita o
politica a pretului pana la un nivel situat chiar sub preturile practicate
de firma B (in ultimul an estimat).

Tabel 4.1.3. Efectul eroziunii avantajului de pret

Din punct de vedere tehnic se cuvin facute cateva precizari:

 Calculul avantajului adus de detinerea unor active
nemateriale se realizeaza in mod normal prin comparatie
 cu realizarile firmelor care nu beneficiaza de existenta
unor elemente de active necorporale; de exemplu, daca
vrem sa aflam avantajul atribuibil marcii comparam pretul
acceptat de piata la produsele unei firme care beneficiaza
de existenta marcii cu pretul produselor care nu au marca
producatorului. In practica, acest lucru este dificil de
realizat datorita insuficientei informatiilor disponibile;
 Avantajul de pret calculat in tabelele anterioare nu a luat
in considerare, pentru determinarea beneficiului economic,
costurile care permit mentinerea avantajului respective.
Avantajul adus de un activ nematerial nu se poate mentine
o perioada lunga de timp decat in conditiile realizarii unor
eforturi de promovare a produselor, de pregatire a fortei de
munca, de investitii tehnice si/sau tehnologice etc. Pentru
determinarea beneficiului economic este necesara luarea in
calcul si a acestor eforturi.

Tehnica economiei la scala

In exemplul dezvoltat in Tabelul 4.1.4., firma A realizeaza o

marja bruta de 31,82% vanzand la acelasi pret cu firma B. A doua
companie asigura o marja buna de doar 25%. Diferenta provine din
faptul ca intreprinderea A beneficiaza de efectul de scala datorat
pozitiei dominante pe piata. Aceasta reprezinta in fond o
recunoastere, prin intermediul cifrelor, a eficientei mai ridicate
realizata de catre firma A.
Beneficiile aduse de o cerere puternica si stabila pentru
produsele sau serviciile comercializate pot fi asigurate de:
 Obtinerea unui pret mai bun de la furnizorii de materii prime si
materiale;
 Asigurarea unor termene de decontare favorabile ( ecart
semnificativ intre perioada de achitare a datoriilor si cea de
incasare a creantelor);
  Asigurarea unei viteze de rotatie a stocurilor mai rapida
comparativ cu ceilalti competitori din ramura;
 Obtinerea unor avantaje comparative in raporturile cu institutiile
financiar-bancare;
 Realizarea unor aranjamente favorabile cu subcontractantii si
alti ofertanti;

Putem converti diferenta de marja a profitului in suma

avantajului respectiv exprimat in marja bruta suplimentara de 296.630
mii lei (4.350.578 x 6.82%).

Tehnica bazata pe compararea rentabilitatii capitalului

investit
 O alta posibilitate de a masura beneficial economic adus de
capitalul materializat in active nemateriale este reprezentata de
aprecierea nivelului rentabilitatii intregului capital investit, analiza
sistematica si analitica fata de o baza de comparatie reprezentata de
realizarile altei companii similare.
Rentabilitatea superioara a atotalului capitalului investit
reprezinta punctual de plecare in estimarea beneficiului economic
adus de activele nemateriale. Principala problema de rezolvat in
cadrul acestei abordari este reprezentata de izolarea performantelor
atribuibile activelor distincte, de tip monetary, tangibil sau itangibil.
In cazul ilustrat de Tabelul 4.1.5 se observa ca firma B
(considerate baza de comparatie) realizeaza o rentabilitate medie a
capitalului investit de 10,9%, respective mai putin cu 5,1 puncte
procentuale fata de compania A care beneficiaza de active
nemateriale. Aceasta inseamna ca fluxul de profit generat de firma A
este cu 1275 mil lei peste nivelul realizat in mod current pe piata. In
cadrul coloanei pro forma am dedus aceasta suma pentru a egaliza
nivelurile rentabilitatii capitalului avansat. Aceasta suma reprezinta
profitul atribuibil activelor nemateriale ce apartin companiei A.

Toate calculele anterioare au drept scop estimarea veniturilor

atribuibile unor active nemateriale si nu determinarea valorii acestora
(ce face obiectul unui capitol distinct).
 In cazul tehnicii bazate pe rentabilitatea capitalului avansat,
descrisa anterior, au fost puse in balanta realizarile unei anumite firme
si cele ale unui grup de companii similare. Se poate utiliza o tehnica
similara fara a avea ca baza firme cu un profil financiar similar, ci
direct rata rentabilitatii firmelor din industria respectiva. Aceasta
metodologie are nevoie de o scurta prezentare teoretica.
Se stie ca totalul profiturilor aduse de o afacere este urmarea
rezultatelor obtinute din exploatarea activelor detinute de acea
afacere. Se poate nota deci:

PT = PCL + PAC + P AN

unde: PT = profitul total

PCL = profitul aferent capitalului de lucru (fond de rulment
net);
PAC = profitul afferent activelor fixe (imobilizari) corporale;
P AN = profitul afferent activelor nemateriale

De asemenea, activele nemateriale sunt reprezentate de

goodwill, proprietatea intelectuala si alte elemente necorporale, deci:

PAN = PGW + PPI + P AEN

unde: PGW = profitul asigurat de goodwill
PPI = profitul activelor (proprietatii) intelectuale;
P AEN = profitul asigurat de alte elemente necorporale

Rezulta deci ca:

 PT = PCL + PAC + P GW + PPI + P AEN

De unde rezulta ca:

PPI = PT – (PCL + P AC + PGW + P AEN)

Respectiv,

PGW = PT – (PCL + P AC + PPI + P AEN)

Distrutia profiturilor intre activele clasificate anterior reprezinta

cheia primara de determinare a valorii activelor respective in
conditiile particulare de risc asociat fiecarui element de activ.
In cadrul Tabelului 4.1.6 am stability nivelurile de profir\t
asteptat pentru fiecare categorie de active, ecasrtul finnd intre 8%
(fondul de rulment net) si 19% (activele nemateriale). Rezulta deci ca
rentabilitatea capitalului investit este de 10,9% in conditiile
considerarii valorii activelor necorporale (determinate prin metode
specifice) la 5 miliarde lei. Separarea analitica a profitului asigurat de
activele nemateriale a luat in considerare rentabilitatile asteptate
pentru fiecare activ, respective: brevet: 19%, accord non-
competitie:24%, marca:16%.

Tabel 4.1.6 Alocarea profiturilor

 In procesul evaluarii, aceasta tehnica este utila ca o modalitate
de testare a rezultatelor obtinute in urma aplicarii metodelor de
evaluare.
Aceasta este una dintre cele mai simple modalitati de estimare a
beneficiului economic asigurat de un obiect al proprietatii
nemateriale.
In masura in care exista informatii disponibile in ce priveste
volumul estimat al cifrei de afaceri si al ratei de redeventa aplicabile
fluxului respective de venituri, este usor de stability beneficial
atribuibil proprietatii nemateriale analizate.
In Tabelul4.1.7 am estimat volumul vanzarilor asigurate de o
proprietate intelectuala (de exemplu un brevet) in urmatorii 5 ani,
considerand o rata de redeventa de 5%. In aceste conditii, activul
necorporal analizat asigura un beneficiu de 94.177 mii lei.

Tabelul 4.1.7 Utilizarea ratei de redeventa

4.2 METODE SI TEHNICI DE EVALUARE A

ACTIVELOR NECORPORALE

Metodele de evaluare a activelor necorporale (altele decat

goodwill-ul) pot fi clasificate in trei mari categorii si anume:
  Metode bazate pe profit, respectiv metode care analizeaza
avantajul detinerii acestor active prin prisma efectului
favorabil pentru intreprindere (profit);
 Metode bazate pe costul realizarii activelor necorporale
 Metode bazate pe piata, respectiv pe tranzactii trecute,
incheiate in conditii si pentru acive similare.
Alegerea metodei pentru un anume caz, intr-o situatie specifica ,
depinde intotdeauna de circumstante. In cele mai multe cazuri
este necesara utilizarea mai multor metode de evaluare, datorita
necesitatii autoverificarii rezultatelor obtinute. De asemenea, nu
trebuie exclusa posibilitatea ca evaluatorul sa dezvolte tehnici si
metode proprii, specifice pentru un anume caz, utilizand
elemente ale mai multor metode2.
Referitor la metodele recomandate, in literature de specializate
exista o ordonare a metodelor in functie de relevanta valorilor
rezultate pentru active nemateriale specifice 3 asa cum se prezinta in
Tabelul 4.2.1.

Tabel 4.2.1 Releventa metodelor de evaluare

Relevanta metodei/Activ necorporal Buna Satisfacatoare Slaba

1. Proprietati tehnologice, brevete Profit Piata Cost

2. Marca, nume produs Profit Piata Cost
3. Copyright Profit Piata Cost
4. Ansamblul fortei de munca
5. Sistemul informational al
managementului
6. Programe soft
7. Retele de distributie
8. Drepturi de fransiza
9. Practicile si procedurile firmei

Metode de evaluare bazate pe profit

Avantajul profitului
Aceasta metoda de evaluare a activelor nemateriale
identificabile este aplicabila in cazul in care este posibila
estimarea, cu o acuratete rezonabila, a avantajului detinerii si
utlizarii activelor necorporale, avantaj exprimat prin profit.