Printre cadrele didactice care s-au remarcat prin cercetifrile si pretegerile tinute ta un nivel stiintific precum si prin elaborarea de manuale de desen tehulic au fost: Aurel Zanescu, Mihai Baiatu, Constantin Slatineanu s.a. Aceasta lucrare 6 dorim ca un omagin pentru cei mentionati mai inainte, precum si pentru ceil alti oameni de stiinta romani care au contribuit la intarirea prestigiului diseiplinelor gralice pentru ingineri Datorité avintului mare al tehnicti, care a impus crearea timbajului uni¢ al desenului tehnic, reguilile de intocmire ale acestor desene au trebuit sa fie sistema lizate si unificate, iat aplicarea lor si devin obligatorie prin lege. Ca urmare a dezvoltarii schimburilor de documentatie tehnica intre far, ela borarea standardelor de stat din {ara noastré in momentul de fat se face pe baza recomandarilor internationale de standardizare adoptate de Organizatia In- ternafionals de Standardizare (ISO) si de Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) Standardele de desen tehnic sint cuprinse in seria Ul0 a clasificarit alfanu- merice (Standarde generale). Initialele STAS sint urmate de doua grupe de cifre: pamPtimel grup de lire reprezintd numarul standardulul si esta amine neschimbat; — al doilea grup de cifre reprezinta anul eind a fost elaborat sau modificat respectivul standard. Exemplu STAS 1-84. Cunoasteree si aplicarea corecta a standardelor referitoare la reprezentarile fice din desenul tehnic constituie unul dintre obiectivele de baza al prezentei Forma de prezentare si continutul unui desen trebuie s corespunda seopului pentru care este Intocmit. In STAS 415-80 se clasitica si se stabileste terminologia pentru diversele categorii de desene din diferite ramuri industriale, dupa mai multe criterii astfel: a. Dupa domeniul la care se referd desenul: — Desenul industrial se referd 1a reprezentarea obiectelor gi-a conceptiei tehnice privind siructura, constructia, functionarea si realizarea obiectelor din do- meniul constructillor de masini, constructiilor de nave, aerospaliale, electrotehnic si energetic, constructiilor metalice in general ete — Desenul de constructii se refera'la reprezentarea constructillor de cladiri, a lucrarilor de arta, a cailor de comunicatii, @ constructiilor hidrotehnice ete: — Desenul de arkitecturd se refera la conceptia functionala si estetiea a con. structiilor, Ia eyidentierea elementelor decorative si de finisare §.a.m.d — Desenui de instalafii se retera |a reprezentarea ansambluriior sau elemen- telor de instalatii aferente unitatilor industriale, agregatelor, constructiilor ete. Desenul cartografic (topogratic, geodezic etc.) se referd la reprezentarea regiunilor geogralice sau a supratetelor de teren cu forme de relief, elementele fizice naturale, constructii si amenajarile existente. — Desenul de sistematizare (urbanistic) se referd la reprezentarea concep- 12 tilor de ansamblu si ate, unitafilor indu: 5. Dupa modal — Desenul im 4 objectului rezulta di tului respectiv, obtint oblic’ (axonometrics neexecutatd la scara, nitiv De regula schits dar poate servi si dis scopulai urmarit — Desenul ia 54 trind un raport const toare din desen. 4. Dupa gradul — Desenul de a tionalitatii objectului azul obiectelor com — Desenul de 5 elementului respectiv — Desenul de d dintr-o piesé (ansami Putut fi évidentiate i e. Dupa destinat = Desenul de peniru elaborarea de Desenul de ex veste la executia obie scop. — Desenul de m blare sau amplasare — Desenul de p identificdrif obiectului f- Dupa continut: — Desenut de op operafié tehnologice ( — Desenul de g maxime de contur ale — Schemaeste u narea sa) este repreze: cifice domeniului dese — Desenul de rel slalati, utilaje ete.)