Sisteme de ecuaŃii liniare Virgil-Mihail Zaharia

Sisteme liniare

NotaŃii:

aij – coeficienŃi, xi – necunoscute, bi – termeni liberi, i0{1,2, . . . , n}, j0{1,2, . . . , m};

a11 x1 + a12 x2 + ... + a1n xn = b1
a x + a x + ... + a x = b

(S)  21 1 22 2 2n n 2
, m – ecuaŃii, n – necunoscute;
.......................................
am1 x1 + am 2 x2 + ... + amn xn = bm

 a11 a12 ... a1n   a11 a12 ... a1n b1 

a a22 ... a2 n  a a22 ... a2 n b2 
A=  21
, A =  21 ,
 ... ... ... ...   ... ... ... ... ... 
   
 a m1 am 2 ... amn   a m1 am 2 ... amn bm 
r – rangul matricii A = rangul sistemului

Sisteme de trei ecuaŃii cu trei necunoscute

a1 x + b1 y + c1 z = d1

Def. Un sistem de trei ecuaŃii cu trei necunoscute are forma ( S ) : a2 x + b2 y + c2 z = d 2 , unde
a x + b y + c z = d
 3 3 3 3

ai , bi , ci se numesc coeficienŃii necunoscutelor , iar di termenii liberi ai sistemului.

Def. Se numeste soluŃie a sistemului orice triplet (s1, s2, s3) care este soluŃie pentru fiecare
ecuaŃie a sistemului.
 a1 b1 c1 
A =  a2 b2 c2  - matricea sistemului
a b c 
 3 3 3
 a1 b1 c1 d1 
A =  a2 b2 c2 d 2  - matricea extinsă a sistemului
a b3 c3 d3 
 3

Regula lui Cramer

 a1 b1 c1  a1 b1 c1
A =  a2 b2 
c2  ; ∆ = a2 b2 c2 - determinantul matricei sistemului
a b3 c3  a3 b3 c3
 3

1
Sisteme de ecuaŃii liniare Virgil-Mihail Zaharia
d1 b1 c1
∆ x = d2 b2 c2 (se obŃine din A înlocuind coeficienŃii lui x , prin coloana termenilor liberi)
d3 b3 c3

a1 d1 c1
∆ y = a2 d2 c2 (se obŃine din A înlocuind coeficienŃii lui y , prin coloana termenilor liberi)
a3 d3 c3

a1 b1d1
∆ z = a2 b2d 2 (se obŃine din A înlocuind coeficienŃii lui z , prin coloana termenilor liberi)
a3 b3d3
∆ ∆y ∆
x= x ;y= ;z = z
∆ ∆ ∆

Sisteme liniare omogene

a1 x + b1 y + c1 z = 0

Sistemul ( S ) : a2 x + b2 y + c2 z = 0 se numeşte sistem liniar omogen
a x + b y + c z = 0
 3 3 3

Întotdeauna acest sistem este compatibil avand cel puŃin soluŃia banală (cu toate
componentele egale cu zero) x = y = z = 0.
Daca ∆ = det( A) ≠ 0 atunci (formulele lui Cramer) sistemul are numai soluŃia banală. În acest
caz sistemul este compatibil determinat.
Daca ∆ = det( A) = 0 atunci sistemul are şi alte soluŃii diferite de cea banală. Sistemul este
compatibil nedeterminat.

Sisteme de m ecuaŃii cu n necunoscute

a11 x1 + a12 x2 + .... + a1n xn = b1

a x + a x + .... + a x = b

Au forma :  21 1 22 2 2n n 2
(1)
 ...............................................
am1 x1 + am 2 x2 + .... + amn xn = bm
Dacă un sistem are soluŃii , atunci îl numim compatibil (determinat dacă are exact o soluŃie
şi nedeterminat dacă sistemul are mai mult de o soluŃie)
Sistemul (1) se numeşte omogen daca are toŃi termenii liberi egali cu zero. Sistemul astfel
obŃinut

2
Sisteme de ecuaŃii liniare Virgil-Mihail Zaharia
a11 x1 + a12 x2 + .... + a1n xn = 0
a x + a x + .... + a x = 0
 21 1 22 2 2n n
 se numeşte sistemul omogen asociat sistemului (1).
 ...............................................
am1 x1 + am 2 x2 + .... + amn xn = 0
CoeficienŃii necunoscutelor formeaza o matrice de tip m x n:
 a11 a12 ... a1n 
 
 a21 a22 ... a2 n 
A= numită matricea sistemului (1)
 ... ... ... ... 
 
 am1 am 2 ... amn 
 x1   b1 
x  b 
Dacă X =  2
şi C =  2  sunt coloana necunoscutelor şi respectiv coloana termenilor
⋮   ⋮ 
   
 xn   bm 
liberi , atunci sistemul (1) se poate scrie sub forma matriciala AX = C.
Două sisteme sunt echivalente dacă sunt amandouă incompatibile sau sunt amandouă
compatibile şi au aceleaşi soluŃii.

Discutia unui sistem

Teorema Kronecker – Capelli . Sistemul liniar (1) este compatibil dacă şi numai dacă
rangul matricii sistemului coincide cu rangul matricii extinse.
Comform teoremei avem nevoie de calculul rangului matricii A. Daca rang(A) = r, atunci
există cel puŃin un minor nenul de ordin r. Pe acesta îl numim determinant principal şi-l
notam ∆ p .Ca să avem egalitatea rang(A) = rang( A ) trebuie probat ca orice minor al matricii
A care-l contine pe cel principal şi care nu este minor al lui A este nul. Orice astfel de minor
de ordin r + 1, obŃinut prin bordarea determinantului principal cu elemente corespunzatoare
ale coloanei termenilor liberi , precum şi cu cele ale uneia din liniile rămase , se numeşte
minor caracteristic. Vom nota un astfel de minor prin ∆ car , k , unde k indica linia utilizată
pentru bordare.
Teorema Rouche . Sistemul liniar (1) este compatibil dacă şi numai dacă toŃi minorii
caracteristici sunt nuli.
Deci dacă cel puŃin un minor caracteristic este nenul sistemul este incompatibil.

Determinarea solutiilor

Presupunem ca rang(A) = r şi că am ales ca determinant principal al sistemului compatibil

a11 ... a1r
∆ p = ... ... ... . De precizat că odată ales determinantul principal cu el se merge până la
ar1 ... arr
determinarea soluŃiilor. Necunoscutele ale caror coeficienŃi sunt în determinantul principal se
3
Sisteme de ecuaŃii liniare Virgil-Mihail Zaharia
numesc necunoscute principale. Deci în cazul nostru acestea sunt x1, x2, ...., xr.Celelalte
necunoscute (dacă există), adica xr+1, ..... , xn , se numesc necunoscute secundare.
EcuaŃiile ale căror coeficienŃi se află în determinantul principal se numesc ecuaŃii
principale. În cazul de faŃă primele r ecuaŃii sunt principale. Celelalte ecuaŃii (dacă există) se
numesc ecuaŃii secundare.
a11 x1 + a12 x2 + .... + a1n xn = b1
a x + a x + .... + a x = b

Se rezolva sistemul format din ecuaŃiile principale :  21 1 22 2 2n n 2
(*)
 ...............................................
ar1 x1 + ar 2 x2 + .... + arn xn = br
SoluŃiile acestui sistem sunt soluŃii şi pentru (1), (din rang(A) = rang( A ) , rezultă că celelalte
linii sunt combinaŃii liniare ale ecuaŃiilor principale, ceea ce arată că o soluŃie a sistemului de
mai sus este soluŃie şi pentru (1)).
Analizam cazurile :
- dacă r = n , atunci sistemul (*) are atâtea ecuaŃii câte necunoscute. Pentru rezolvare se pot
∆x ∆x ∆x
aplica formulele lui Cramer : x1 = 1 ; x2 = 2 ;......; xn = n , unde ∆ xn se obŃine din ∆ p
∆p ∆p ∆p
înlocuind coloana coeficienŃilor lui xn cu termenii liberi.
- daca r < n , atunci în ecuaŃiile principale se înlocuiesc necunoscutele secundare variabil
xr +1 = λr +1 ,....., xn = λn ; λk ∈ R şi se rezolva sistemul format din ecuaŃiile principale (în care
necunoscutele secundare trec în membrul drept). Pentru rezolvare se aplică regula lui
Cramer.

4
Sisteme de ecuaŃii liniare Virgil-Mihail Zaharia

Probleme rezolvate

mx + y + z = m 2 − 3

1. Se consideră sistemul 5 x − 2 y + z = −2 , unde m este un parametru real.
( m + 1) x + 2 y + 3z = −2

m 1 1
a) Să se determine m0R , ştiind că 5 −2 1 = −12 .
m +1 2 3
b) Să se determine m0R astfel încât sistemul să admită soluŃia (1,2,−3) .
c) Pentru m = −1 să se rezolve sistemul de ecuaŃii.
m 1 1
R. a) 5 −2 1 = −6m + 10 + m + 1 +2m + 2 −2m − 15 = −5m − 2 ⇒
m +1 2 3
−5m − 2 = −12 ⇒ −5m = −10 ⇒ m = 2.
b) Înlocuim x = 1, y = 2 şi z = −3 şi obŃinem:
m + 2 − 3 = m 2 − 3 m 2 − m − 2 = 0
 ⇒ , ⇒ m = 2.
m + 1 + 4 − 9 = −2 m = 2, care verifică şi prima ecuaŃie
− x + y + z = −2  −1 1 1 

c) Pentru m = −1 sistemul va fi 5 x − 2 y + z = −2 , matricea sistemului A =  5 −2 1 
2 y + 3z = −2  0 2 3
  
−1 1 1
şi d = det ( A) = 5 −2 1 = 6 + 10 + 2 − 15 = 3 ≠ 0 , este sistem Cramer. Calculăm
0 2 3
determinanŃii corespunzători necunoscutelor:
−2 1 1 −1 −2 1
d x = −2 −2 1 = 12 −2 − 4 −4 +6 +4 = 12 , d y = 5 −2 1 = 6 − 10 − 2 + 30 = 24 ,
−2 2 3 0 −2 3
−1 1 −2
d z = 5 −2 −2 = −4 − 20 − 4 + 10 = −18 şi obŃinem soluŃiile
0 2 −2
d x 12 d y 24 d −18
x= = = 4, y = = = 8, z = z = = −3 .
d 3 d 3 d 3

5
Sisteme de ecuaŃii liniare Virgil-Mihail Zaharia
 x − 2 y + 3 z = −3

2. Se consideră sistemul de ecuaŃii 2 x + y + z = 4 , unde m ∈ R.
mx − y + 4 z = 1

a) Să se determine m ∈ R astfel încât (2,1,−1) să fie o soluŃie sistemului.
1 −2 3
b) Să se rezolve ecuaŃia 2 1 1 = m 2 − 3m , unde m ∈ R.
m −1 4
c) Pentru m = −5 să se rezolve sistemul de ecuaŃii.
R. a) Înlocuim în ultima ecuaŃie a sistemului: m @2 −1 + 4@(−1) = 1 ⇒ 2m = 6 ⇒ m = 3.
1 −2 3
b) 2 1 1 = 4 − 2m − 6 − 3m + 16 + 1 = −5m + 15 ⇒ −5m + 15 = m 2 − 3m ⇒
m −1 4
m 2 + 2m − 15 = 0 cu soluŃiile m1 = 3 şi m2 = − 5.
 1 −2 3 
 
c) Pentru m = −5 matricea sistemului este: A =  2 1 1  şi
 −5 −1 4 
 
1 −2 3 din
b)
det ( A ) = 2 1 1 = ( −5) − 3 ⋅ ( −5 ) = 25 + 15 = 40 ≠ 0 , sistem Cramer.
2

−5 −1 4
−3 −2 3
d x = 4 1 1 = −12 − 2 − 12 − 3 − 3 + 32 = 0 ,
1 −1 4
1 −3 3
d y = 2 4 1 = 16 + 15 + 6 + 60 − 1 + 24 = 120 ,
−5 1 4
1 −2 −3
dz = 2 1 4 = 1 + 40 + 6 − 15 + 4 + 4 = 40 .
−5 −1 1
dx 0 dy 120 dz 40
SoluŃia: x = = = 0, y = = = 3, z = = = 1.
det ( A ) 40 det ( A ) 40 det ( A ) 40

6
Sisteme de ecuaŃii liniare Virgil-Mihail Zaharia
x + y + z = 1

3. Se consideră sistemul de ecuaŃii  x + 2 y + az = 1 şi matricea
x + 4 y + a2 z = 1

1 1 1 
A ( a ) = 1 2 a  ∈ M 3 ( R ) .
1 4 a 2 
 
a) Să se calculeze det(A(4)) .
b) Să se determine a ∈ R pentru care matricea A(a) este inversabilă.
c) Pentru a ∈ R −{1,2} să se rezolve sistemul.
1 1 1
R. a) det ( A ( 4 ) ) = 1 2 4 = 32 + 4 + 4 − 2 −16 −16 = 6 .
1 4 16
b) Matricea A(a) este inversabilă dacă determinantul matricei este nenul, (det(A(a))≠0).
1 1 1 1 1 1
det ( A ( a ) ) = 1 2 a = 1 2 a = ( a − 1)( a − 2 )( 2 − 1) = ( a − 2 )( a − 1) .
1 4 a 2 12 22 a 2
det(A(a))≠0⇒(a−2)(a−1) ≠0⇒a≠2 şi a≠1⇒a∈R−{2;2}.
c) Pentru a ∈ R−{1,2}⇒ det(A(a))=(a−2)(a−1)≠0.
1 1 1 1 1 1 1 1 1
d x = 1 2 a = ( a − 2 )( a − 1) , d y = 1 1 a = 0 , d z = 1 2 1 = 0 .
1 4 a2 1 1 a2 1 4 1

SoluŃia: x =
dx
=
( a − 2 )( a − 1) = 1, y = d y =
0
= 0,
det ( A ( a ) ) ( a − 2 )( a − 1) det ( A ( a ) ) ( a − 2 )( a − 1)
dz 0
z= = =0
det ( A ( a ) ) ( a − 2 )( a − 1)
 x + ay + a 2 z = a

4. Se consideră sistemul de ecuaŃii  x + by + b 2 z = b , unde a,b,c 0 R, sunt distincte două
 x + cy + c 2 z = c

câte două.
a) Să se rezolve sistemul pentru a = 0 , b = 1 şi c = 2 .
b) Să se verifice că det (A)=(a−b)(b−c)(c−a), unde A este matricea asociată sistemului.
c) Să se demonstreze că soluŃia sistemului nu depinde de numerele reale a, b şi c.

7
Sisteme de ecuaŃii liniare Virgil-Mihail Zaharia
R. a) Pentru a = 0, b = 1 şi c = 2, sistemul va fi:
x = 0 x = 0
 
 x + y + z = 1 ⇔  y + z = 1 ⋅ ( −1) . Din ultimele două ecuaŃii
 
 x + 2 y + 4 z = 2 2 y + 4 z = 2 : ( 2 )
− y − z = −1
 ⇒ z = 0, y = 1 şi S = {(0, 1, 0)}.
 y + 2 z = 1
1 a a 2 L * −1 + L 1 a a2
1 ( ) 2 1 b+a
b) det ( A ) = 1 b b 2 = 0 b − a b 2 − a 2 = ( b − a )( c − a ) =
L1*( −1)+ L3 1 c+a
1 c c 2
0 c−a c −a
2 2

( )
= ( b − a )( c − a ) c + a − b − a = ( b − a )( c − a )( c − b ) = ( a − b )( b − c )( c − a ) .
(determinant Vandermonde).
c) Rezolvăm sistemul prin regula lui Cramer:
a a a2 1 a a2 1 a a
d x = b b b = 0, d y = 1 b b = d = det ( A ) , d z = 1 b b = 0 şi
2 2

c c c2 1 c c2 1 c c
dx dy det ( A) dz
x= = 0, y = = = 1, z = = 0 , soluŃii care nu depind de a, b, c.
det ( A ) det ( A ) det ( A ) det ( A)
2 x − y + z − t = 1

5) Se consideră sistemul:  x + y + az + t = −1 , a şi b parametri reali.
x − y + z − t = b

a) Să se determine a şi b astfel încât matricea sistemului să fie de rang 2, iar sistemul să fie
compatibil.
b) Pentru a= −1 şi b=1 să se rezolve sistemul.
 2 − 1 1 −1   2 −1 1 −1 1 
   
R. a) A =  1 1 a 1  ; A =  1 1 a 1 −1
 1 − 1 1 −1   1 − 1 1 −1 b 
   
2 −1
d= = 3 ≠ 0 determinantul principal. Luăm determinantul de ordinul 3:
1 1
2 −1 1
d1 = 1 1 a = a + 1 care trebuie să fie nul ⇒ a= −1.
1 −1 1
Determinantul caracteristic trebuie să fie nul şi obŃinem:
2 −1 1
5
d c = 1 1 −1 = 3b − 5 ⇒ 3b − 5 = 0 ⇒ b =
3
1 −1 b

8
Sisteme de ecuaŃii liniare Virgil-Mihail Zaharia
b) Necunoscutele principale sunt x şi y, iar z =α 0R şi t =β 0R.
2 x − y = 1 − α + β x = 0
Sistemul principal:  ⇒ .
 x + y = −1 + α − β  y = −1 + α − β

1 5 4 
6. Se consideră matricea A =  2 10 8  .
 3 15 12 
 
a) Să se determine rangul matricei A.
x + 5 y + 4z = 1

b) Să se studieze compatibilitatea sistemului ( S ) 2 x + 10 y + 8 z = 3 .
3x + 15 y + 12 z = 5

R. a) Matricea A are liniile proporŃionale ⇒ rangA=1.
1 1
b) d c1 = = 1 ≠ 0 ⇒ sistemul este incompatibil.
2 3
 2 x − y + 5 z + 7t = 0

7. Se consideră sistemul (S) 4 x − 2 y + 7 z + 5t = 0 .
2 x − y + z − 5t = 0

a) Sistemul admite soluŃiile x = −8, y =8, z = −3, t =1, respectiv x =4,y =8,z =0,t =0 ?
JustificaŃi răspunsul.
b) Să se rezolve sistemul.
R. Sistemul e omogen, deci are ca soluŃie soluŃia banală x =y =z =t =0
a) Se verifică că x= −8, y=8, z= −3, t=1 nu e soluŃie a sistemului:
2·(−8) −8+5·(−3)+7·1= −16−8−15+7= −32≠0,
iar x=4, y=8, z=0, t=0 e soluŃie a sistemului: 2·4−8+5·0+7·0= 8−8= 0.
2 5
b) = −6 ≠ 0 ⇒ rang A ≥ 2 , unde A este matricea sistemului.
4 7
2 5 −1 2 5 7
Cum 4 7 −2 = 0 şi 4 7 5 = 0 ⇒ rang A=2.
2 1 −1 2 1 −5
2 x + 5 z = α − 7 β
Fie y =α0R şi t =β0R se obŃine sistemul echivalent  cu soluŃiile
4 x + 7 y = 2α − 5β
α
x= − 11β , y =α, z =3β şi t =β unde α,β0R.
2

9
Sisteme de ecuaŃii liniare Virgil-Mihail Zaharia
6 9 5 6 
 8 12 7 m 
8. Se consideră matricea A =   , m parametru real.
2 3 1 2 
 
4 6 3 4 
a) Să se calculeze determinantul matricei A.
7  x
9  y
b) Pentru m=8 să se rezolve ecuaŃia matriceală A ⋅ X =   ,unde X =   .
 3 z
   
5 t
3 3 5 6
4 4 7 m
R. a) A = 2 ⋅ 3 ⋅ = 0 ⇒ A nu este inversabilă pentru ∀m0R.
1 1 1 2
2 2 3 4

b) Pentru m=8 ecuaŃia maticeală se transformă în:

 6 9 5 6   x   7  6 x + 9 y + 5 x + 6t = 7
      
 8 12 7 8  ⋅  y  =  9  ⇒ 8 x + 12 y + 7 z + 8t = 9 .
 2 3 1 2   z   3  2 x + 3 y + z + 2t = 3
     
 4 6 3 4   t   5  4 x + 6 y + 3z + 4t = 5
6 5
Deoarece = 2 ≠ 0 ⇒ rang A ≥ 2 şi cum toŃi minorii de ordin 3 sunt nuli⇒rang A=2.
8 7
6 5 7 6 5 7
Calculând minorii caracteristici dc = 8 7 9 , dc = 8 7 9 se obŃine că sunt nuli,
1 2

2 1 3 4 3 5
deci sistemul e compatibil nedeterminat.
Alegând y=α şi t=β, cu α,β0R se obŃine sistemul echivalent:

6 x + 5 z = 7 − 9α − 6 β 3
 cu soluŃiile x = 2 − α ; y = α , z = −1, t = β , deci ecuaŃia
8 x + 7 z = 9 − 12α − 8β 2
 3 
2 − α −β
2
 
matriceală are o infinitate de soluŃii, matrici coloană de forma X =  α  , cu
 −1 
 
 β 
α,β0R.

10
Sisteme de ecuaŃii liniare Virgil-Mihail Zaharia
x + 2 y + z + t = 0
2 x + y + z + 2t = 0

9. Să se rezolve sistemul (S)  .
 x + 2 y + 2 z + t = 0
 x + y + z + t = 0
R. Sistem omogen, deci admite soluŃia banală x= y= z= t= 0.
1 2 1
det A=0; ∆ = 2 1 1 = −3 ≠ 0 minor principal ⇒rang A=3
1 2 2
 x + 2 y + z = −λ

Cu t=λ0R⇒ 2 x + y + z = −2λ . Sistem Cramer cu soluŃiile x= −λ, y=0, z=0, t=λ.
 x + 2 y + 2 y = −λ

2 x + 3 y + 2 z = 9

10. Să se rezolve sistemul  x + 2 y − 3 z = 14 .
3x + 4 y + z = 16

1 1 −1
R. ∆ s = 2 −1 3 = −32 ⇒ Sistemul este de tip Cramer şi are soluŃiile:
−3 4 2
∆ ∆y ∆
x = x = 1, y = = 2, z = z = 3 .
∆s ∆s ∆s
4 x − 3 y + 2 z + 4 = 0

11. Să se rezolve sistemul: 6 x − 2 y + 3z + 1 = 0 .
5 x − 3 y + 2 z + 3 = 0

4 −3 2
R. ∆ = 6 −2 3 = −5 ≠ 0 ⇒ sistemul este compatibil determinat (Cramer)
5 −3 2
−4 −3 2
∆
∆ x = −1 −2 3 = −5 ⇒ x = x = 1 , ∆y=-10 ⇒ y=2, ∆z=5, ⇒z=-1. S={(1,2,-1)}.
∆
−3 −3 2

11