A

1.Axiologia constituie:
Studiul filosofic al valorilor

2.Antropocentrismul este:
Concepție filosofică potrivit căreia omul este centrul și scopul universului.

3.Azi putem vorbi despre o bioetică în sens:

Îngust / Larg.

4.A fi virtuos din punctul de vedere al teoriei aristotelice înseamnă:

A evita excesele.

5.Antropocentrismul este specific epocii:

Renașterii.

6.Apariția ideii de „antropologie” se referă la:

Filosofia Greciei antice.

7. Antropologia constituie un domeniu:

Polidisciplinar.

8.Antropologia medicală în variantă sovietică era abordată ca:

Direcție particulară a antropologiei fizice (biologice).

7.Antropologia medicală este forma de cunoaștere, care evaluează diferențe de interpretare ale bolii,
sănătații, tratamentului, medicamentului, corpului, sexului, educației caracteristice:
Medicilor din Europa.
Medicilor din Australia.
Vracilor indieni americani.
Vracilor din Amazonia.
Toate variantele.

8.Autorul care a abordat problema dimensiunii cultural-antropologice a psihiatriei este:

Arthur Kleinman
9.Antropologia medicală studiază:
Modul în care oamenii din diferite culturi și grupuri sociale explică cauzele bolilor.
Tipurile de tratament în care cred oamenii și la cine se adresează pentru tratament.
Variantele A și B.
10.Antropologia medicală are sarcina de a:
Generaliza datele produse prin studii etnografice și etnologice a proceselor sociale și
reprezentările culturale ale sănătății, bolii și îngrijirilor medicale.
11Antropologia medicală are ca obiect de studiu:
Starea de sănătate, maladia omului și metodele de îngrijire a afecțiunilor.
Sistemele de sănătate.
Adaptarea bioculturală
Procesele culturale și sociale ce se află în legătură cu sănătatea, boala.
Toate variantele.
12.Abordarea ecologică din cadrul antropologiei medicale se referă la:
A. Interacțiunea dintre entitățile socio-culturale și parametrii biologici și de mediu (de adaptare)
cu care omul se confruntă.
B. Studiul noilor maladii ce au apărut ca urmare a trecerii de la vânat și cules la agricultură de tip
sedentar în regiunile tropicale.
C. Studiul consecințelor genetice pe termen scurt și pe termen lung odată cu trecerea la
agricultura de tip sedentary.
D. Studiul modului în care supraviețuiește un individ sau un grup în urma tuturor schimbărilor
din mediu.
E. Toate variantele.

13.Antropologia medicală critică pune accent pe:

A. Importanța structurilor politice și economice asupra sănătății.
B. Recunoașterea aspectului holistic al bolilor și neagă principiul conform căruia factorii
biologici și fiziologici sunt principalele cauze ale maladiilor.
C. Corelarea stării de sănătate cu accesul și controlul asupra principalelor resurse materiale și
nemateriale.
D. Variantele A, B și C.
E. Nici o variantă

1. Antropologia filosofică a fost dezvoltată de către:

A. Helmut Plessner.
B. Max Scheler.**Arnold Gelen.
2. Atributele materiei sunt:
A. Mișcarea.**Timpul.**Spațiul.

3. Adevărul aprioric este:

A. Universal.**Necesar.

4. Aspectele activității medicale este:

Praxiologic.**Gnoseologic.**Axiologic
5. Autorii principismului vest-european sunt:
A. J.D.Rendtorff.** P.Kemp.

5.Abordarea problemelor filosofice ale omului va contribui:**La clarificarea subiectelor

general-umane (vieții, morții, nemuririi, libertății, fericirii, binelui etc.).
*****La formularea/ identificarea corectă a noțiunilor medicale (sănătate, boală,
normalitate etc.).**La optimizarea procesului instructiv-educativ
6. Aspectele sensului vieții individului sunt:
A. Aspectul individual.
Aspectul social

7. Antroplogia medicală prezintă o sferă de interes pentru:

A. Antropologi și istorici.**Filosofi și sociologi.
B. Culturologi și etnologi.**Medici și pedagogi.

8. Antropologia medicală în versiunea ei anglo-americană reprezintă:

A. Un complex de cunoștințe despre sistemele medicale care au existat și existentă în
diferite societăți.
B. Despre formele și tradițiile de tratament, precum și modalitățile de a ajuta pacienții.
C. Despre contextul cultural al practicilor medicale.
9. Abordarea fenomenologică în antropologia medicală aduce în câmpul cercetării așa întrebări
ca: **Ce înseamnă a fi om?
A. Ce înseamnă a avea corp / a fi corp / ființă incorporată?
B. Ce înseamnă a suferi?**Ce înseamnă a trăi boala?

B
1.Bioetica este:.
Domeniu interdisciplinar ce studiază probleme etice legate de sănătate/medicină, cercetare
biomedicală, biotehnologii, mediu etc., generate de progresul științific.
2. Biomedicina este:
Sistem medical occidental.
O ramură a științei medicale, care aplică principii biologice și fiziologice în practica clinic.
Variantele A și B.
10. Bioritmul este:
A. Organizarea temporală ciclică a proceselor vitale.
B. Model specific de relații temporale
1.Boala este interpretată în sens ontologic ca:
A. O entitate, ce există separat de persoană.
Un agent infecțios, care a invadat corpul

C
1.Conceptul de teorie cuprinde:
Totalitate de cunoştinţe ce descrie, explică un domeniu al realităţii.

2.Conform modelului biomedical al medicinei contemporane pacientul este:

Un aparat sau mașină compus din părți individuale ale corpului

3Conștiința este:

Nivelul superior de activitate spirituală a omului ca ființă socială.

4.Cine a susținut ideea că inconștientul este cauza și sursa afecțiunilor fizice?
S. Freud
5.Conștiința socială este:
Categoria filosofică pentru desemnarea laturii spirituale a vieții societății
6.Cunoașterea este :
Proces social-istoric de activitate creatoare a omului.
7.Cunoștință înseamnă:
Idei și teorii.
Adevăr.
Rezultatul procesului de cunoaștere.
Variantele A, B și C
8.Curentul filosofic care supraapreciază conștiința în procesul cunoașterii este:
Raționalismul.

9.Cunoașterea rațională are următoarele forme:

Raționamentul.**Judecata.
Noțiunea.**Variantele A, B și C.

10.Care sunt atributele cunoștințelor noastre:

Adevărul și falsul
11.Cunoașterea este:
A. Proces de reflectare în conștiința omului a realității existente.
B. Proces al activității creatoare de acumulare, reproducere şi funcționare a cunoștințelor.
C. Varianta A și B.

12.Cunoașterea științifică este preocupată de:

A. Realitatea obiectivă și subiectivă în sistemul de cunoștințe.
B. Constatarea faptului științific.
C. Acumularea faptelor științifice.
D. Generalizarea faptelor științifice.
E. Toate variantele.
13.Cunoașterea științifică se bazează pe:
Principii și metode gnoseologice

14.Conform modalității de aplicare, metodele se clasifică în:

A. Utilizate într-un domeniu concret al științei.
B. Aplicate în mai multe domenii ale științei.
C. Folosite în toate științele.
D. Variantele A, B și C.

15.Conceptul de bioetică textual înseamnă:

Etica vieții

16.Consecinţele unei acţiuni sunt morale din punct de vedere utilitarist (J.S Mill) dacă:
A. Constituie pe un termen lung beneficiu maximal pentru un număr maximal de indivizi.

17.Constituirea antropologiei ca domeniu distinct se conturează:

La începutul sec. XX.

18.Cele mai evidente corelații, antropologia medicală manifestă cu:

A. Antropologia fizică.
B. Antropologia socială.
Varianta A și C
19.Credința că boala este provocată de diverse forțe externe prevalează la:
Popoarele arhaice.

20.Care dintre relații cu referință la patologie este dominantă în accepția antropologilor:

Civilizație-patologie
21.Cea mai recentă poziție conceptual-metodologică din cele acceptate de antropologi, privitor la
definirea de sănătate este cea***Sinergetică.

22.Cel mai cunoscut specialist în domeniul istoriei sociale a medicinei este:**Roy Porter.
23.Ce reprezintă pentru antropologia medicală medicina occidentală:
Un tip de medicină egal, de rând cu alte sisteme medicale

24.Ce reprezintă pentru antropologi medicina?

Un sistem de instituții medicale.
Locul în care se întâlnesc medicii și pacienții.
A. O comunitate cu propria ei cultură.
B. O comunitate cu formele ei de comunicare.
Toate variantele
25.Ce etapă în mișcarea feministă a avut o influență importantă asupra evoluției antropologiei **A doua
etapă.
26.Cel mai important Centru universitar al antropologiei medicale, renumit în întreaga lume este
în: **Universitatea Berkley.
27.Cine din autori a abordat subiectul sănătății mintale în satul Irlandez din perspectivă antropologică în
ultimul sfert de sec. XX?**Nancy Shaper-Hughes.

28.Caracteristica sistemelor medicale ale societăților complexe include:

A. Medicina popular.
B. Medicina profesionistă.
C. Medicina folk.
D. Toate variantele.
E. Nici o variant

29.Caracteristica sistemelor medicale locale (conform clasificării lui Frederick L. Dunn) sunt:
Caracteristice comunităților de culegători, agricultori și păstori.
30.Caracteristica sistemelor medicale regionale (conform clasificării lui Frederick L. Dunn)
sunt:**Răspândite în regiuni culturale geografice mari (Ayrveda, medicina tradițională
chineză).
31.Caracteristica sistemelor medicale cosmopolite (conform clasificării lui Frederick L. Dunn)
sunt:Reprezentate de așa-numita „medicină științifică” sau „biomedicină” care a apărut în
Occident.
32.Conceptul de sănătate funcțională a lui Kelman se referă la:
Abilitatea de a-și îndeplini rolurile sociale, în special, în condițiile sistemului de producție,
în care de la individ se cere să lucreze productiv și să aibă capacitatea de a obține profit.

33. Conceptul de sănătate empirică a lui Kelman se referă la:

Libertatea față de boală și capacitatea de a se dezvolta, incluzând autodezvăluirea și
depășireacircumstanțelor sociale înstrăinătoare.

34.Conceptul de ”experiență a suferinței” (după Margaret Lock și Nancy Scheper-Hughes) se

referă la:Un produs social special, o reacție activă sau pasivă a unei persoane la factori
externi, cum ar fi, de exemplu, coerciție politică, exploatare economică sau invazie biologic.
35.Conceptul de viață trăită sau lume trăită, introdusă de Husserl este:
Lumea dată ca experiență înainte de reflexia critică.
*****************************************************************
11. Concepția despre lume este:
O totalitate de idei despre lume în întregime, despre om, locul lui în această lume.
O totalitate de cunoştinţe despre natură, societate şi om şi raportul lui faţă de această lume.

12. Conform modelului umanist al medicinei contemporane pacientul este:

A. O ființă bio-psiho-socială care se află în suferință.
B. Privit în integritatea ființei sale.
C. Văzut ca o persoană compusă din corp și minte.
13. Categoriile ontologiei sunt:
A. Existența.**Realitatea.
B. Substanța.**Materia.

14. Concepția științifică contemporană interpretează omul drept:

A. O ființă bio-psiho-socială.
B. Subiect al activității social-istorice și culturii.
C. Unitatea fizicului și spiritualului.
8.Concepțiile de abordare teoretică a bolii sunt:
Ontologică.**Fiziologică

9.Care sunt orientările fundamentale despre adevăr în istoria filosofiei?

A. Adevărul este însușirea exclusivă și nemijlocită a obiectului cunoașterii.
B. Adevărul este proprietatea excluzivă a subiectului cunoscător.
Adevărul este atribut exclusiv al cunoștinței
10.Compartimentele diagnosticului medical sunt:
A. Știința despre metodele cercetării.
B. Interpretarea semnelor.
C. Identificarea semnelor afecțiunii și sinteza lor rațională.

11.Componente ale eticii sunt:

Etica normatică.**Etica aplicată.**Metaetica
12.Ce este omul?
A. ființă biologică.**ființă socială.
B. ființă psihică.

13. Ce probleme filosofice sunt dedicate direct omului:

A. Esența libertății.
B. Corelația biologic-social.
C. Sensul vieții omului.
D. Esența existențială a omului.

14.Ce direcții filosofice sunt preponderent preocupate cu problema omului:

A. Tehnocrată.
B. Religios-idealistă.
C. Existențialismul.
D. Antropologia.

15.Concepțiile biologiste includ:

A. Maltuzianismul.**Etologia.

16.Componentele de bază ale antropologiei medicale inițial derivă preponderent din:

A. Antropologia fizică.**Antropologia culturală.

17.Cele mai cunoscute lucrări din domeniul istoriei sociale ale medicinei sunt:
A. "Nașterea clinicii" de Michel Foucault.
B. "Istoria socială a medicinei" de Frederick Cartwright.
C. „Insanitatea și responsabilitatea în instanțele victoriene" de Roger Smith.
D. "Epidemii în Londra" de Justin Champion.

18.Care a fost impactul postcolonial al medicinei occidentale?

A. A crescut semnificativ numărul specialiștilor în medicină care au făcut studii în
Occident.
B. Medicina de stat din țările postcoloniale a anihilat aproape complet formele locale de
medicină tradițională.
C. Practicile locale de vindecare din motive economice și culturale și-au păstrat valoarea.
19.Cine sunt reprezentanții mișcării feministe care au dezvoltat teme importante din antropologia
medicală?**Nancy Shaper-Hughes.
A. Margaret Locke.**Caroline Sergeant.

20.Ce teme au dezvoltat antropologii femei în lucrările lor pe parcursul anilor 1980-1990?
A. Sănătatea reproductivă a femeilor..**Mortalitatea infantilă și maternă.
B. Controlul formelor de reproducere atât în Occident, cât și în întreaga lume.

21. Ce subiecte noi au fost abordate de antropologia medicală în anii 90 ai sec. XX?
A. Tehnologiile biomedicale.
B. Impactul progresului tehnologic asupra culturii.
C. Percepția morții, a bolilor în contextul escaladării tot mai periculoase și incontrolabile a
comerțului internațional ilicit de organe umane.
D. Percepția corpului uman, din perspectiva ingineriei genetice.

22.Ce subiecte ale problematicii sănătății sunt studiate de antropologia medicală în contextul
diferitor societăți umane?
A. Boala.** Stresul.
B. Comportamentul uman.
C. Problemele de reproducere.

23.Tipurile de practici medicale cunoscute în Republica Moldova:

A. Practici medicale clinice, comune spitalelor publice și clinicilor private licențiate.
B. Practicile de "medicină tradițională", permise de lege și implementate atât în centre
medicale speciale, cât și private.
C. Practici de vindecare.

24.Care sunt cele mai importante grupuri de sisteme medicale?

A. Exclusive. **Integrative.**Tolerante.

25.Ce factori contribuie la abordarea problemelor medico-antropologice în Republica Moldova?

**Atenția tradițională a etnologilor autohtoni medicinei populare.
Practicile de reabilitare ale medicinei populale.
A. Sănătatea grupurilor sociale în mediul urban autohton.
B. Interesul bioeticii autohtone de abordare a astfel de probleme ca boala, moartea, și
implicațiile culturale ale noilor tehnologii medicale.

26.Clasificarea sistemelor conform antropologului Allan Young:

C. Internaliste.**Externaliste.
27.Componentele unui ecosistem sunt:
A. Biotic.**Abiotic**Cultural.

28.Câmpul problemelor studiate de Antropologia medicală critică includ

A. Alcoolismul și abuzul de droguri în rândul copiilor și adolescenților.
B. Tratamentul medicamentos al femeilor însărcinate.
C. Problemele de sănătate, cauzate de poluarea mediului.
D. Bolile ocupaționale / profesionale și bolile sociale.

D
1.Dualismul este:
Recunoașterea unității dintre spirit și materie ca principii primare ale lumii.
3. Dialectica drept teorie este:
Una dintre cele mai generale legități ale dezvoltării existenței și cunoașterii.
4. Doctrină în filozofie care se referă la experiență senzorială se numește:**Empirism.

5. „Dreptul la moarte” exprimă actul de:**Eutanasie.

6. Din ce sistem medical fac parte modelele medicale Sovietic, Francez, American?
Exclusiv.
7. Din ce sistem medical fac parte modelele medicale Britanic, German?**Tolerant.
8. Din ce sistem medical fac parte modelele medicale Indian, Chinez și modelele medicale din
țările „lumii a treia”?**Integrativ.
9. Dintr-o perspectivă largă abordare fenomenologică aduce în câmpul cercetării așa întrebări
ca:Ce înseamnă a fi om, a avea corp / a fi corp / ființă incorporată, a suferi, a trăi?

10.Diagnosticul medical are scop de a:

A. Identificarea unei boli după simptome sau după rezultatele examenului de laborator.
B. Investiga clinic și paraclinic pentru definirea stării patologice a pacientului.

11.Din perspectivă deontologică o acţiune va fi considerată morală dacă:

A. Este realizată în conformitate cu datoria morală.
B. Poate servi oricând ca principiu al unei legiferări generale (Kant).

12.Care dintre cele prezentate mai jos sunt virtuți:

Curaj.**Modestie.**Sinceritate
13.Diverse aspecte ale problemei omului se conțin în următoarele domenii:
A. Științe descriptive despre om.
B. Științe normative despre om.
Științe religioase despre om

E
1.Existența este:
Unitatea realității obiective și celei subiective

2.Enunțul „Cunoaște-te pe tine însuți” a fost formulat de către:

A. Socrate.
3.Etica este :
A. Ştiinţa despre moralitate.

10. Etica constă dintr-un șir de teorii/ concepții despre moralitate care se împart convențional în:
Trei grupuri

11. Etnologia este:

Comparația și analiza caracteristicilor diferitor populații și a relațiilor dintre ele.
12. Etnoiatria este:
Domeniu, care redă cunoștințele şi practicile medicale empirice, arhaice. tradiționale,
preștiințifice ale popoarelor despre vindecare.
Știință, ce studiază medicina sau terapeutica populară, cu ansamblul nesfârșit al diagnosticelor şi
remediilor, izvorâte din experiența practică a omului.
Variantele A și D.

13. Etnomedicina se referă la:

Sistemul local de credințe și practici indigene în sănătate și boală.
14. Etnomedicina este domeniul care studiază:
A. Corpul cunoștințelor despre credințele și practicile de sănătate în societățile tradiționale.

15. Etnofarmacologia este:

Direcție de cercetare, care se concentrează asupra utilizării medicamentelor de către popoare ale
căror percepții asupra sănătății și bolii diferă de cele bazate pe principiile științei occidentale și
ale biomedicinei.
Domeniu strâns legat de botanica medicală, fitochimie, sistematica plantelor etc.
Analiza antropologică a plantelor medicinale ce include studiul acestora ca obiecte ale culturii.
Variantele B, C și D.

*******************************************
1.Etapele filosofiei antice grecești sunt:
A. Filosofia pre-clasică.
B. Filosofia clasică.
C. Filosofia post-clasică sau romano-elenistă.

2.Etapele stabilirii diagnozei:

A. Evidențierea simptomelor.
B. Configurarea sindroamelor.
C. Stabilirea diagnozei clinice propriu-zise.

3.Etnopsihiatria este domeniu al antropologiei care studiază:

A. Modul în care diferite culturi percep și tratează bolile psihice sau comportamentele
anormale.***/Bolile mintale în raport cu faptele sociale, proprii culturilor primitive şi
societăților industrial.

4.Etnofarmacologia este:
A. Direcție de cercetare care se concentrează asupra utilizării medicamentelor de către
popoare, ale căror percepții asupra sănătății și bolii diferă de cele bazate pe principiile
științei occidentale și ale biomedicinei.
B. Domeniu strâns legat de botanica medicală, fitochimie, sistematica plantelor etc.
C. Analiza antropologică a plantelor medicinale ce include studiul acestora ca obiecte ale
culturii.
D. Domeniul ce studiază practicile de colectare și utilizare, descrie ideile indigene despre
plante și modul în care acestea se referă la starea de sănătate a localnicilor.

F
Filosofia ca știință este :
Demersul uman de a cunoaște lumea și pe sine însuș
Filosofia ca înțelepciune este
Arta de a trăi în conformitate cu sensul realității.
16. Filosofia ca înțelepciune este
17. Arta de a trăi în conformitate cu sensul realității.
18. Filosofia ca înțelepciune semnifică dispoziția omului:
19. De a respecta și promova demnitatea și onoarea omului, voința de a dezvolta o
societate cât mai potrivite naturii omului, râvnei spre dreptate, libertate și feric
20. Filosofia culturii presupune:
A. Un compartiment al filosofiei care studiază procesul creației umane și rezultatul specific
al acestuia.
21. Filosofia religiei analizează:
A. Latura subiectivă a religiei.
B. Particularitățile diferitor curente religioase.
C. Răspunsurile a), b).
22. Filosofia socială constituie un ansamblu de cunoștințe:
A. Științifice despre legități și tendințe ale interacțiunilor fenomenelor sociale.
B. Despre funcționarea și dezvoltarea societății.
C. Despre viața socială ca proces integral.
D. Variantele a), c) și d).
23. Formele de cunoaștere sunt:
Cotidiană.
Preștiințifică și Științifică.
Religioasă.**Artistică.
Toate variantele

24. Factorii implicați în procesul de cunoaștere sunt:

Relația cognitivă.
Produsul cunoștințelor.
Variantele B și C
25. Fenomenologia este:
O direcție a filosofie contemporane care își propune să studieze lumea trăită (procesele
conștiinței) prin prisma orientării și a conținutului lor
26. Fondatorul fenomenologiei ca direcție filosofică este considerat:**Edmund Husserl

*******************************************
1.Filosofia medicinei se referă la:
A. Folosirea instrumentelor tradiționale ale reflecției filosofice în examinarea unor
probleme medicale de ordin logic, epistemologic, etic, etc.
B. Analiza metafizică, epistemologică și etică a diferitor modele de cunoaștere și practică
medicală, cu scopul de a înțelege natura sau esența medicinii.
2.Filosofia Renașterii era preocupată de:
A. Problema umanistă.
B. Problema social-politică. **Problema naturfilosofică

3.Formele reflectării sunt:

A. Socială.**Biologică.**Fizică.

4.Formele existenței sunt:

A. Existența obiectelor, a proceselor, a stărilor naturii..
B. Existența omului.
C. Existența spirituală.
D. Existența socială.

15. Formele mișcării materiei sunt:

A. Fizică.** Socială.
Chimică**Biologică

16. Forma și însușirile bolii, durerii și suferinței trăite de om sunt dependente

de:**Capacitatea intelectuală.**Stare sufletească.**Stare somatică.

G
1.Gnoseologia abordează:
A. Procesul și etapele cunoașterii.
B. Structura și validitatea procesului de cunoaștere.
C. Variantele a) și c).
2.Gândirea este:Capacitatea de analiză și sinteză, de a căpăta cunoștințe noi și de a le folosi
în diferite condiții
3.Gnoseologia este:
Domeniu filosofic.
Teoria cunoașterii.
Varianta a) b).
H
1.Hegemonia medicală poate fi caracterizată prin:
Conducerea (gestionarea, manipularea) indivizilor prin impunerea anumitor norme,
valori, concepte și credințe despre sănătate și boală

2.Hegemonia medicală poate fi caracterizată prin:

A. Conducerea (gestionarea, manipularea) indivizilor prin impunerea anumitor norme,
valori, concepte și credințe despre sănătate și boală.
B. Stabilirea de idei concrete despre normalitate corporală și mentală și patologie.

I
1.Idealismul reprezintă:
Recunoașterea idealului, spiritului ca principiu primar al lumii
2.Inconștientul este:
Parte a psihicului ce constă dintr-o totalitate de procese, operații și stări ce nu sunt
reprezentate în câmpul conștient al subiectului

3.Inițial antropologia devine un domeniu distinct ca unul specific de:

Antropologie filosofică.
4.Importanța directă a studierii antropologiei medicale constă în:
Cunoașterea mai profundă a domeniului medicinei
5.Istoria medicinei ca etapă de apariție a antropologiei medicale apare:
La începutul sec.XIX.

*********************************************
1.Identificați premisele apariţiei concepţiilor filosofice:
A. Separarea muncii intelectuale de munca fizică.
B. Dezvoltarea comerţului.
C. Apariţia proprietăţii private.
D. Formarea claselor sociale.

2.Interconexiunea biologicului și socialului se realizează la următoarele niveluri:

A. Individual.**Supraindividual.
În raportul natură-societate

3.Identificați sensurile înrudite ale termenului ”biomedicină”:

A. Medicina alopată.**Medicina științifică.
B. Medicina modern.**Medicina cosmopolit
J
L
1.Logica este caracterizată ca fiind:
O ramură a filosofiei despre noțiuni, judecăți și raționamente.

2.Logica este un domeniu:

Ce studiază formele și legile gândirii corecte.

3.Localizarea bolii în organe a fost descoperită de:

A. Giovanni Battista Morgagni

4.Latinescul moralits înseamnă:

Manieră sau mod adecvat de comportare.

M
1.Materialismul este:
Recunoașterea materiei ca principiu primar al lumii

2.Monismul este:
Concepție filosofică potrivit căreia la baza tuturor fenomenelor lumii se află un principiu,
fie material, fie spiritual

3.Modelul umanist a fost propus de către:

E. Cassell

4.Metodele științifice se clasifică în:

A. Metode concret-științifice.
B. Metode general-științifice.
C. Metode universale, filosofice.
D. Varianta A, B și C.
5.Metoda științifică este:
A. Modul de cercetare a realității obiective.
B. Modul de transformare a realității obiective.
C. Totalitatea de mijloace și procedee de asimilare teoretică și practică a realității.
D. O anumită ordine de formulare a cunoștințelor pentru a transforma realitatea.
Toate variantele

6.Metodele teoretice ale cunoașterii științifice în medicină sunt:

A. Inducția și deducția.
B. Analiza și sinteza.
C. Abstractul și concretul.
D. Istoricul și logicul.
E. Toate variantele.

7.Metaetica este preocupată de:

A. Statutul ontologic al moralității.
B. Substratul psihologic al deciziilor noastre morale.
C. Variantele A și B.

8.Medicalizarea se referă la:

Procesul de răspândire a controlului medical asupra vieții individului și societății.
9.Metoda de cunoaștere a conștiinței (trăirii) după Edmund Husserl este:
Reducție fenomenologică.
10.Modelul fenomenologic al corpului după J.A.Macrum, cu referire la practica medicală
modernă, se dezvoltă în direcțiile:
A. De transformare a corpului mecanicist într-un corp integrat, în condițiile transformărilor
artificiale ale corpului în context medical.
B. De transformarea corpului ca entitate empirică într-un text trăit.
C. Variantele A și B
**************************************************************************
1.Modele ale medicinei contemporane sunt:
A. Modelul biomedical**Modelul umanist.
2.Metodologia filosofică clasifică metodele științei în:
A. Metode general-științifice.
B. Metode particular-științifice.
C. Metode universal-științifice sau filosofice.
2.Modelele de abordare a pacientului sunt:
Biomecanic.**Umanist.
3.Materia este:
A. Substanță.**Natura însăși.
Categorie filosofică care desemnează realitatea obiectivă și există independent de conștiința
omului
4.Mijloacele de distingere dintre adevărat și fals sunt:
A. Rațiunea (gândirea).
*Înțelegerea.**Legile logicii

5.Metodele cunoașterii științifice aplicate în diagnoza clinică sunt:

A. Metodele cunoașterii empirice.
B. Metodele cunoașterii raționale.
C. Metodele cunoașterii neformalizate.

6.Metodele cunoașterii logice sunt:

A. Ipoteza.**Sinteza.**Generalizarea.
7.Medicina este:
A. Știința și practica stabilirii diagnosticului, prognosticului, tratamentului și prevenirii
bolilor.***Artă de a vindeca.
8.Morala:
A. Cere abținere de la activități frauduloase (tîlhărie, jaf, ofensă, omor etc.).
B. Recomandă respectarea drepturilor la viață, libertate, confesiune, proprietate etc.
C. Încurajează dezvoltarea unor astfel de calități ca onestitatea, loialitatea, compasiunea
etc.
9.Metoda principiistă în varianta europeană include:
Principiul respectului autonomiei.
Principiul respectului demnității.
A. Principiul integrității.
B. Principiul respectului vulnerabilității.

10.Moralitatea comună conține normele morale care:

Sunt valabile pentru toate persoanele în toate circumstanțele.
Sunt universale.
Sunt valabile pentru orice persoană indiferent de naționalitate, țară sau vârstă.
A.
B. Observația. **Interviul.
C. Analiza Documentelor Medicale Și A Altor Materiale.

11.Modele paternaliste (conform clasificării lui George M.Foster) reprezintă:

A. Consideră boala drept fenomen provocat de ființe supranaturale (zeități).
B. Boala este provocată de ființe non-umane (fantome, strămoși, spirite rele).
Boala este provocată de oameni (vrăjitori)
12.Medicalizarea se referă la:
A. Procesul de răspândire a controlului medical asupra vieții individului și societății.
Asimilarea de către indivizi a stilului medical de gândire pentru a da explicație majorității
problemelor existente

13.Modelul fenomenologic al corpului după J.A.Macrum, cu referire la practica medicală

modernă, se dezvoltă în direcțiile:
A. De transformare a corpului mecanicist într-un corp integrat, în condițiile
transformărilor artificiale ale corpului în context medical.
B. De transformarea corpului ca text empiric într-un text trăit.

N
1.Noțiunea de metodă consemnează:
A. Modul de cercetare şi transformare a realităţii obiective.
B. Totalitatea de mijloace şi procedee de asimilare teorierică şi practică a realităţii.
C. Variantele a) și b).

2.Nivelurile cunoașterii implică:

A. Observația, comparația, măsurarea experimentul.
B. Abstractizarea, idealizarea, formalizarea, concret și abstract, istoric și logic, ascensiunea de la
abstract la concret.
C. Variantele A și B.

3.Noțiunea „sănătate” în antropologie reprezintă o stare:**Flexibilă

4.Noțiunea de „boală” în antropologie reprezintă o stare:**Dinamică

5.Noțiuni esențiale ce caracterizează omul în filosofie:

A. Personalitate.**Individ.**Individualitate.
6. Noțiunea de personalitate:
A. Este un atribut al omului.
B. Exprimă însușirea socială a omului.
Relevă latura socială a persoanei
O
1.Ontologia abordează:
A. Formele fundamentale ale existenţei.
2.Obiectivul argumentării este:
A. Dobândirea adeziunii auditorului la afirmația sau teza emisă de o persoană.
B. Convingerea auditorului de justețea afirmație sau a tezei.
C. Variantele a) și b).
3.Obiectul cunoașterii este:
Orice proces, obiect sau fenomen al cunoașterii;
Ceea ce este de cunoscut;
Omul;**Variantele A, B și C.

4.Obiectivul primar al standardelor morale este:

A. Crearea unor condiții prielnice de convețuire.
B. Evitarea dăunării reciproce.
C. Variantele A, B și C.
5.Obiectivul primar al teoriilor normative este:
A. Identificarea unui principiu incoruptibil în calitate de reper în procesul de delimitare a binelui
de rău.

6.O persoană morală din perspectivă deontologică este acea care :

A. Își îndeplinește obligațiile.
B. Își respectă obligațiile.
C. Variantele A și C
7.Orientările antropologiei filosofice cu cele mai numeroase tangențe la subiectele medicale
sunt: Orientarea biologică (biologistă).

8.Omul poate deveni personalitate neasimilând experiența spirituală a umanității?**Nu

9.Ce calitate primordială, determină omul ca ființă cu rațiune?
Capacitatea de a-și planifica activitatea și a coordona cu propriul comportament.
**********************************
1.Orientările filosofiei contemporane sunt:
Scientiste.**Antropologice
2.ontologia este :
A. Teorie despre existența ca atare.
B. Compartiment al filosofiei ce studiază principiile fundamentale ale filosofiei.

3.Obiectul de studiu al medicinei este:

A. Omul.**Sănătatea.**Boala.

P
1.Problema fundamentală a filosofiei raportată la lume se reflectă în întrebările:
Ce determină lumea să se schimbe?
A. Care este principiul-cauză ce provoacă viața?
B. Care este principiul-cauză ce provoacă schimbările vieții?
C. Are lumea un sens și este determinată de el?
D. Toate variantele.
2.Problema fundamentală a filosofiei raportată la om poate fi exprimată prin întrebările:
A. Cine sunt eu, ce este conștiința, am conștiință sau nu, în ce constă ea?
B. Este adevărat că omul acționează doar din propriul interes?
C. Credem că suntem liberi și acționăm în baza liberului arbitru, oare nu suntem dependenți de
un anumit scop?
D. Cei din jur au și ei experiențe, senzații și emoții la fel ca mine?
E. Toate variantele.
3.Problema filosofică privitor la raportul cognitiv dintre om și natură este reflectată în
întrebările:
A. Ce reprezintă cunoașterea și în ce măsură putem susține că avem cunoștințe despre lume?
Poate omul să fie sigur că lumea este așa cum o percepe?
B. Cum putem stabili dacă viziunile noastre sunt obiective sau subiective?
C. Cei din jur au și ei experiențe, senzații și emoții la fel ca mine?
D. Toate variantele.
4.Prin argumentare se înțelege:
A. Discurs sau demers prin care încercăm să justificăm o afirmație.

5.Principiul conexiunii universale este:

Concepție conform căreia toate obiectele și fenomenele realității se găsesc în diferite relații,
legături și interdependențe.
6.Principiul dezvoltării este:
Concepție conform căreia toate obiectele și fenomenele realității se
găsesc în permanentă schimbare, dezvoltare.

7. Procesul de cunoaștere este unul:

Fiziologic.**Psihic.
Social.**Variantele A, B și C.
8.Procesul de cunoaștere include:2niveluri;
9..Părintele bioeticii este considerat:
Van Rensselaer Potter

10.Principiul etic al autonomiei presupune:

Respectul dreptului persoanei la autodeterminare.

11.Principiul binefacerii presupune:

A. Obligația de a-i ajuta pe alții să-și promoveze interesele importante și legitime.
B. Datoria de a evita sau înlătura răul sau prejudiciul.
C. Datoria de a face și a promova binele.
Răspunsurile A, B și C
12.Principiul dreptăţii presupune:
A. Distribuția echitabilă a bunurilor, resurselor și serviciilor.
B. Distribuția echitabilă a resurselor și serviciilor medicale.
C. Variantele A și C.

13.Principismul este o teorie:

A. Normativă.

14.Primordialitatea materiei în devenirea ontologică a omului este reprezentată de:

Materialism

15. Primordialitatea Conștiinței în devenirea ontologică a omului este reprezentată de:

Idealismul obiectiv.

16.Prin termenul „antropogeneză” se înțelege:

Procesul evoluției istorice a formării tipologiei fizice a omului.

17.Prin ce se caracterizează tipurile occidentale de cunoștințe socio-umanitare despre medicină:

A. Etnocentrism.
18.Pluralismul medical se referă la:
Coexistența mai multor subsisteme medicale în cadrul sistemului medical.
Posibilitatea existenței concomitente a sistemelor locale, regionale și cosmopolite în cadrul
aceluiași sistem.**Variantele A și B
*******************************
1.Paradigmele filosofice din perioada modernă sunt:
A. Paradigma ontologică.
B. Paradigma gnoseologică.

2.Practica are următoarele forme:

A. Social-politică.**De producție.
B. De cunoaștere și educațională.

3.Practica realizează următoarele funcții:

A. De verificare a adevărului.
Determină motivul inițierii procesului de cunoaștere și scopul acestuia.
B. Constituie baza dezvoltării și forța motrice a proceselor teoretico-gnoseologice.

4.Principiul respectului autonomiei impune o serie de reguli, printre care cele mai importante sunt:
Spunerea adevărului sau veracitatea.
c) Respectul intimității altor persoane.
d) Protejarea informației confidențiale.
e) Obținerea consimțământului pentru intervenție de la pacienți.

5.Principiul non-daunei se poate manifesta prin respectarea următoarelor reguli:

A. Nu ucide. **Nu ofensa.
B. Nu cauza durere sau suferință.

6.Principiile sunt prima facie, ceea ce înseamnă că:

A. Nu sunt absolute. ***Pot fi reinterpretate.
B. Nu există o ierahie determinată între ele.
7.Principiul vulnerabilității dă naștere necesității impunerii unei atitudini grijulii față de păturile
social-vulnerabile ale societății, după cum ar fi:
A. Femei. **Copii. **Invalizi.**Bolnavii psihic.

8.Privitor la originea omului se delimitează în două poziții diametral opuse (a se identifica

acestea):***Creaționismul.**Evoluționismul

9.Premisele apariției antropologiei medicale reprezintă:

A. Studiile etnografice ale culturii.
B. Studiile antropologiei fizice.
C. Comprehensiunea teoretică a medicinei ca fenomen cultural.
Mișcarea internațională postbelică pentru protecția sănătății publice

10.Pluralismul medical se referă la:

A. Coexistența mai multor subsisteme în cadrul sistemului medical.
B. Posibilitatea existenței concomitente a sistemelor locale, regionale și cosmopolite în
cadrul aceluiași sistem.
C. Utilizarea concomitentă a conceptelor biomedicale și a celor complementare / alternative
despre boală și vindecare.

11.Prin abordarea fenomenologică a bolii se încearcă:

A. A înțelege lumea bolii așa cum aceasta este trăită de pacient.
B. A evita limitarea bolii la patologie, așa cum aceasta este descrisă de medic.

R
1.Realitatea obiectivă este:
Realitatea care există în afara conștiinței și voinței umane

2.Realitatea subiectivă este:

Realitatea care există în interiorul conștiinței umane.
3.Reprezentanții empirismului materialist au fost:
F. Bacon**Th. Hobbes
J. Locke**Variantele A, B și C.

4.Reprezentanții empirismului idealist sunt:

Berkeley**D. Hume
E. Mach**Variantele A, B și C.

5.Reguli/regula după care se poate înfăptui distribuția echitabilă a resurselor sunt/este:

A. Fiecărei persoane în mod egal.
B. Fiecărei persoane conform necesităților.
C. Fiecărei persoane în funcție de efort.
D. Fiecărei persoane potrivit contribuției.
E. Toate variantele.
6.Reducția fenomenologică presupune:
Suspendarea sau punerea în paranteze a lumii reale pentru a evita influențele acesteia
asupra cunoașterii autentice/veritabile.

******************************
1.Reprezentanții filosofiei patristice sunt:
A. Aureliu Augustin.**Tertulian.
B. Ioan Damaschin.**Boetius.
2.Reprezentanții filosofiei scolastice sunt:
A. Toma d‘Aquino. **Petru Lombardul.
B. Albert cel Mare.**William Occam.

3.Recunoașteți metodele cunoașterii empirice:

Experimentul.**Observarea.**Palparea

4.Reprezentarea fenomenologică a corpului este percepută ca:

A. Un organism complex / o entitate alcătuit din minte și corp.
B. O ființă complex ce există într-un anume context spațio/temporal, într-o anume lume.

S
1.Scopul studiului ontologic este de a:
Constitui o imagine integrală despre lume

2.Sănătatea este:

A. O stare de bine din punct de vedere fizic, mintal și social.

3.Spațiul este:
Modul de existență a materiei ce exprimă proprietatea obiectelor șifenomenelor de a avea
întindere, dimensiuni, structuralitate și interacțiune.
4.Subiectul cunoașterii este:**Omul
5.Subiectele de etică aplicată se împart în așa subgrupe convenționale ca:
Etica medicală, etica businessului, etica mediului.

6.Sistemul biomedical include:

Instituțiile formale ce au la bază cunoașterea și practicile specifice medicale.
Toate atitudinile privitoare la boală și sănătate.
Mijloacele laice de identificare și interpretare a simptomelor cunoscute de biomedicină.
Automedicația folosită în anumite cazuri.
Toate variantele.
7.Sindemia este:.
Complexul a două sau mai multe epidemii concurente sau secvențiale.
8.Sarcina esențială a fenomenologie este:
Să dezvăluie presupoziția angajării prereflexive în realitate, conținutul sau sensul
experienței trăite.
9.Sarcina esențială a medicinei secolului XXI-lea din perspectiva fenomenologiei
este:Descoperirea persoanei, descoperirea surselor bolii și suferinței în persoană, precum și
descoperirea surselor de diminuare a suferinței tot în persoana umană.
10.Stabilirea diagnozei medicale constituie:
A. Formă specifică de cunoaștere a unui adevăr prestabilit.
B. Identificarea anamnezei, examenului primar, de laborator, clinic și paraclinic.
C. Concluzie medicală.

11.Sensul existenței umane este conceput sub aspect:

Biologic.**Social
12. Sistemele medicale externaliste abordează boala:
C. În mod holistic.**În context social.
D. Fiind determinată de forțele supranaturale, iar sfera sănătății este relaționată cu alte
domenii culturale, și anume, cu religia.

13. Sistemele medicale naturaliste (conform clasificării lui George M.Foster) reprezintă boala:
C. Drept urmare a influenței forțelor naturii: frigul, căldura.
D. Drept urmare a unui dezechilibru din corpul uman.

T
1.Termenul grecesc philo are sensurile:
Iubitor de, a dori.
2.Tipurile istorice ale concepției despre lume sunt:
A. Mitologică.
B. Religioasă.
C. Filosofică și științifică.
D. Variantele a), c) și d).
3.Termenul grecesc sophia are sensurile:
Înțelepciune, a ști.
4.Teoria filosofică a religiei studiază:
Atitudinea religioasă a omului față de realitatea divină.
5.Teoria mecanizării corpului uman a fost propusă de către:
R. Descartes
6.Timpul este:**Unidimensional
7.Treapta senzorială a cunoașterii este:
Concret–imaginativă și oferă informaţie primară despre fenomen prin intermediul organelor de
simț.
8.Treapta rațională a cunoașterii este:
Gândirea abstractă.
Sisteme de semne și construcții logice ce permit gândirea abstractă.
Variantele B și C.

8.Termenul ,,Bioetica” a fost prima dată utilizat de:

A. Fritz Jahar

9.Teoriile consecințialiste derivă moralitatea unei conduite din:

Analiza cost-eficienței consecințelor acestei conduite.
10.Talentul și genialitatea au același sens?**Nu.
10.Terminologia antropologiei medicale este:
Este în curs de dezvoltare
11.Tematica de cercetare a antropologiei medicale include:
Paleopatologia (examinarea bolilor vechi prin studiul scheletului).
Problemele de sănătate ale copiilor străzii.
Psihiatria intercultural.
Studiul aspectelor socio-culturale ale tutunului și fumatului.
Toate variantele.

12.Termenul de fenomen în filozofie poate fi înțeles ca:

Aparența (percepția) realității în conștiința umană.

13.Termenul de noumen în filozofie este:

Lucrul în sine (realitatea așa cum aceasta există), independent de conștiință.
******************************************************************
1.Tipurile istorice ale concepției despre lume sunt:
Mitologică.**Religioasă.**Filosofică și științifică
2.Tipurile de timp și spațiu sunt:
A. Astronomic.**Fizic.
B. Biologic.**Psihologic
3.Teoriile normative se împart în:
A. Teorii ale virtuţii
B. Teorii deontologice
Teorii consecințialiste

4.Teoria lui Beauchamp și Childress conține următoarele principii:

Principiul autonomiei.**Principiul binefacerii.
Principiul dreptăţii

5.Trăsăturile caracteristice ale gândirii biomedicale sunt:

A. Individualismul.**Pragmatismul.
B. Empirismul și percepția mecanică a corpului.
C. Minimalismul emoțional.

U
1.Un reprezentant proeminent al eticii deontologice este:**Imm. Kant.
2.Utilitarismul este:
Cea mai populară teorie consecințialistă

3.Un pionier al bioeticii autohtone, care pledează pentru conceptul larg de bioetică, este:
Teodor Țîrdea
4.Unde se predă Antropologia medicală ca disciplină de studiu:
La facultățile de medicină.
La factultățile unde se studiază antropologia culturală.
Variantele C și D.
5.Una dintre cele mai influente contribuții ale fenomenologiei pentru antropologia medicală este:
**Orientarea gândirii asupra întruchipării sau trăirii prin corp.

********************************************
1.Unii din reprezentanții filosofiei antice grecești sunt:
A. Socrate. **Democrit.
B. Platon. **Aristotel
2.Unii din reprezentanții filosofiei clasice germane sunt:
Kant**W.F. Hegel**L. A. Feuerbach**W. Schelling
3.Unde se predă Antropologia medicală ca disciplină de studiu?
A. La facultățile de medicină.
La factultățile unde se studiază antropologia culturală

V
1.Virtute înseamnă:
O trăsătură bună de caracter.
2.Valoarea „sănătate” poate uneori fi prioritară, prevala asupra valorii „viață”?
Da, în anumite circumstanțe legate de manifestarea bolii
3.Viziunea antropologilor referitoare la medicină reprezintă o:
„Cercetare prin microscop”.

Z
1.„Zona de interes” al antropologiei medicale se axează preponderent pe unul din aspectele
bolii.**Cultural

Î
1.În Grecia Antică boala era privită ca:
Dezechilibru între humori

2.În sens fiziologic boala este:

Devierea de la norma funcțională
3.În ce domeniu al culturii spirituale boala poate deveni valoare veritabilă:**Religie.
4.În Occident Antropologia medicală i-a amploare în anii: **70 ai sec. XX.

5.În ce țări s-a dezvoltat cu succes Antropologia medicală**SUA, Marea Britanie

6.În ce țară se acordă cea mai mare atenție dezvoltării antropologiei mediale:**SUA
7.În ce domenii ale antropologiei vracii, șamanii, vrăjitoarele, fitoterapeuții, chiropracticienii, moașele
au devenit personaje importante ale narațiunii:
Antropologie medicală.
Antropologie socială și culturală.
Variantele C și D.

8. În ce model medical este posibilă crearea de asociații profesionale pentru reprezentanții oricărui
sistem medical, precum și crearea unor colegii speciale?**Britanic.

9.În ce model medical a fost creat un sistem medical de stat și mixt în care Statul acorda licențe
numai școlilor medicale calificate?**Francez.

10.În ce model medical au fost interzise toate grupurile de vindecători ai medicinei tradiționle,
rămânând o singura asociație profesională - Uniunea Lucrătorilor Medicali?**Sovietic.

11. În ce model medical osteopatia ca sistem alternativ de tratament a fost parțial lăsată sub auspiciile
bisericii?**American.
12.În ce model medical statul licențiază medicii care reprezintă medicina tradițională și ei
trebuie doar să susțină examene de stat pentru cunoașterea legislației cu privire la reglementarea
practicii medicale?**German.

13.În ce model medical aproape toate sistemele medicale de vindecare se dezvoltă pe bază
religioasă?**Indian.

14.În ce model medical medicina tradițională a fost recunoscută și integrată în medicina

spitalicească de stat?**Chinez.

15.În ce model medical vindecătorii din medicina populară încearcă să se organizeze în asociații
profesionale și să se integreze ca personal medical auxiliar în sistemul medical spitalicesc?
**Modele medicale din țările „lumii a treia”.
16.În cadrul studiilor antropologice, etnografia are sarcina de a:
Observa și descrie comportamentul unei populații studiate

17.În abordarea fenomenologică corpul este:

O entitate vie prin care trăim activ experiența ființării în lume

***************************************************

1.În concepția lui Alfred Tauber pacientul este:

A. „Eu” în relație cu alții.
B. O persoană cu trăsături individuale și sociale.

2.În accepție utilitaristă o acțiune este moralmente corectă dacă:

A. Consecințele acestea sunt utile.
B. Consecințele acesteia sunt favorabile.
C. Consecințele acesteia sunt plăcute.

3.În legislația europeană „demnitatea” include:

A. Respectul dreptului la viaţă şi integritate al persoanei.
B. Interzicerea torturii.
C. Interzicerea pedepselor şi tratamentelor degradante.
D. Interzicerea sclaviei şi a muncii forţate
 4.În om domină:
A. Biologicul.**Socialul.
Și biologicul și socialul

5.În ce domenii contemporane eficient pot fi abordate cele mai complexe aspecte privitor la „boală” și
„sănătate”**În medicina științifică**În antropologie
6.În ce domenii ale antropologiei vracii, șamanii, vrăjitoarele, fitoterapeuții, chiropracticienii,
moașele au devenit personaje importante ale narațiunii?
A. Antropologie medicală.**Antropologie socială și culturală.