Consilierea unui elev din clasa a XI – Visul elevului

Mazilu Andreea Raluca CSIE AACPI

 Definirea problemei:
Elevul Y doreste sa vorbeasca cu doamna diriginta deoarece are sentimente diverse pe care nu le
poate manifesta in public din cauza unui vis.

 Caracterizarea elevului înaintea începerii sedinței de consiliere este urmatoarea:

Fizic: Elev, clasa a XI a cu două absențe motivate în ultima săptamână.
Afectiv: Este usor timid si sensibil, se observa faptul ca este cuprins de ganduri, cu toate acestea
este destul de bine integrat in colectivitate si rezultatele sunt bune la scoala.
Valoric: Încrederea (dorește să îi comunice sentimentele doamnei diriginte)

 Caracterizarea elevului in timpul visului este urmatoarea:

Fizic: Elevul Y merge prin pădure
Afectiv: Este temator, confuz, ratacit, are stari de bucurie si de singuratate in acelasi timp
Valoric: Iubire față de familie
Sedința de consiliere:
Elevul Y este invitat intr-o sala unde acesta va lua un loc si i se va spune ca poate sa aiba incredere
referitor la informatiile pe care acesta le va spune, deoarece acestea vor ramane confidentiale. Acest
lucru il face pe elev sa aiba incredere si sa povesteasca cele intamplate.
Se discută cu elevul despre evenimentul de care a avut parte ce i se repetă de două saptamani. Se
vor pune întrebări ce îl vor ajuta să înteleagă mai bine ce simte:

Valoric:
-Mi-ai putea povesti despre relația cu mama ta?
-Te întelegi bine cu ea? Este bine?
 Afectiv:
-Ce ai simtit în urma visului?
-Ce ai simtit când ai văzut acele jucării rupte în beci?
-Cum ai ales să mergi în beci și nu la etaj? De ce?
-Ce stări ți-au făcut acei câini?
-Cum te-ai simtit când ai scapat de acei câini?
-De ce te tot gandești la acel vis? Ce te face sa-ți reamintești de vis?
Fizic:
-Ce ai simțit când te-a udat polaia?
-Ce stări ai avut cand nu puteai să urci scarile din beci?

In urma raspunsurilor, se pot observa urmatoarele aspecte:

Elevul Y este îngândurat tot timpul din cauza visului pe care l-a avut. Se simte singur, rătăcit
urmărit de caini pentru a fi mușcat. Visează o casă neîngrjită si ii este teama ca nu cumva si casa lui sa
ajunga asa. Preferă să meargă în beci poate pentru ca îi e teamă să nu fie cineva la etaj sau sa nu-l vadă
cineva sus. Jucăriile rupte îi pot aduce aminte de copilarie care poate fi una fericită și astfel îi e teamă
să le vadă rupte sau din contra, sa fi avut o copilarie tristă care il macina si in momentul actual. Simte
că urcă greu din beci pentru că vrea sa fugă mai repede din locul întunecat și cu jucării rupte astfel
mișcarea lui pare lentă. Afară simte că ploaia l-a scapat de câini și este bucuros pentru că e singur
acolo. Regretă că nu a urcat la etaj pentru că poate acolo era un loc unde nu îl mai facea să își aducă
aminte de copilărie sau să nu se simtă bine de ceea ce găsește acolo. Trezirea e mai bruscă, confuză, se
gândește la ceea ce a visat și speră că a fost doar un vis și mama elevului Y e bine. Își face griji pentru
aceasta.
Clarificarea problemei:
Se poate observa clar că elevului Y îi este teamă de acele fapte din vis (urmărirea de câini, case
neîngrijite, beciuri întunecoase, jucării rupte, pierderea prin pădure și de faptul ca mama lui să nu
pățească ceva) și va trebui să treacă peste aceste frici.
Concluzie:
În urma celor prezentate mai sus am ajuns la concluzia ca elevul este profund neliniștit de acest
vis. Desi elevul nu manifestă comportament anormal, deoarece pastreaza note bune la scoala si este
inca sociabil, acest preferă să nu și exprime sentimentele în mod direct fiind o fire timidă. Este
conștient că trebuie să facă ceva în legătură cu acest vis de aceea apelează la doamna dirigintă, poate
pentru că este o persoană mai calmă si cu experienta, ce îi poate da sfaturi pentru a putea trece peste
aceasta perioada. Trebuie sa realizeze ca acel vis nu se va întâmpla, nu are ce căuta singur în pădure și
ușor rătăcit. Mama acestuia este bine și își face griji pentru el.
 Este nevoie ca acestă să mediteze cu el însuși, să-și spună fricile, temerile și șă încerce să le
depășească. Să vadă singur soluția cea mai bună, iar noi ca și consilieri să îl îndreptăm spre acea
soluție.
. Pentru a scăpa de teama ca mama lui să nu pățească ceva poate petrece mai mult timp cu aceasta
și o poate ajuta la anumite activități prin casă pentru ca aceasta să nu depună efort.
Pentru a scăpa de teama de case neîngrijite, o poate ajuta pe mama lui mai mult la curățenie sau
poate să-și ajute vecinii mai în vârstă care nu pot avea grija de casele lor. Pentru a scăpa de teama de
jucării rupte ar putea să facă donații unor copii nevoiași.
Pentru a nu se pierde prin pădure ar putea să facă cursuri de cercetași și să învețe să se orienteze
prin păduri cu ajutorul unor hărți sau a busolei