Planificare calendaristică

Unitatea şcolară: COLEGIUL TEHNIC „DUMITRU MANGERON” Fizică

Disciplina:
BACĂU
Aviz director: Mihai Gurămultă Clasa: a IX a
Aviz responsabil de catedră / comisie metodică: Şulea Luciana Profesor: Liviu Nita
An şcolar: 2013 - 2014 (36 săptămâni) Programa cf. O.M. nr. 3458/09.03.2004
şcolară:

N Unitate de Competenţe Conţinuturi Nr. ore Săptă- Experiment

rc învăţare – specifice alocate mâna
rt. titlu vizate
SEMESTRUL I
1. Optica 1.1.; 1.4.; 1.7. Reflexia luminii 2 S1 Observarea reflexiei şi refracţiei luminii.
geometrică Oglinzi 2 S2
Refracţia luminii 2 S3
Lentile subţiri 2 S4 Determinarea distanţei focale a unei lentile
Sisteme de lentile 2 S5 subţiri.
Probleme 2 S6
2. Instrumente 1.2.; 1.6. Ochiul 1 S7
optice Instrumente optice: aparatul 3 S8
de fotografiat, microscopul Studiul microscopului.
Probleme. 2 S9
3. Cinematica 2.1.; 2.2. Mişcare şi repaus. 1 S 10
punctului Vectorul viteză. 1
material Vectorul acceleraţie. 1 S 11
Mişcarea rectilinie şi 1
uniformă.
N Unitate de Competenţe Conţinuturi Nr. ore Săptă- Experiment
rc învăţare – specifice alocate mâna
rt. titlu vizate
4. Mişcarea rectilinie uniform 2 S 13
var. 2 S 14
Mişcarea circulară uniformă.

Ore la Recapitulare 1 S12

dispoziţia
profesorului. Lucare de evaluare 1
semestrială

SEMESTRUL AL II- LEA

5. Principii în 2.3.; 2.4.; 2.5.; Principiul I al mecanicii. 1 S 15 Evidenţierea inerţiei corpurilor Evidentierea
mecanica 2.6.; 2.7.; 2.8.; Principiul II al mecanicii. 2 S 16 efectului diferitelor interacţiuni (forţe de
newtoniană. 2.9.; 2.10. Principiul III al mecanicii. 1 contact, forţa magnetică, forţa elastică)
Probleme. 2 S 17
asupra stării mecanice a corpurilor.
Evidenţierea caracteristicilor perechilor de
forţe care există într-o interacţiune.

6. Legi în 2.11.; 2.12.; Legea lui Hooke 2 S 19 Determinarea constantei elastice.

mecanica 2.13.; 2.15.; Tensiunea în fire 2 S 20
newtoniană 2.16.; 2.17.; Legile frecării la alunecare 2 S 21 Determinarea coeficientului de frecare la
2.18.; 2.19.; Legea atracţiei universale 2 S 22 alunecare
2.20.; 2.21.
7. Lucrul 3.1.; 3.2.; 3.3. Lucrul mecanic. 2 S 23 Determinarea randamentului unui sistem
mecanic Puterea mecanică. 2 S 24 mecanic.
Randament mecanic. 2 S 25
Probleme. 1
 N Unitate de Competenţe Conţinuturi Nr. ore Săptă- Experiment
rc învăţare – specifice alocate mâna
rt. titlu vizate
8. Teoreme de 3.2.; 3.3.; 3.4. Energia cinetică 1 S 26
variatie şi Teorema de variaţie a energiei 2 S 27
legi de cinetice
conservare Energia potenţială 2 S 28
în mecanică gravitaţion. 2 S 29
Legea conservării energiei 2 S 30
mec.
Probleme
9. Elemente de 4.1.; 4.2.; 4.3. Echilibrul de translaţie 2 S 32 Studiul echilibrului de translaţie.
statică Echilibrul de rotaţie 2 S 33 Studiul echilibrului de rotaţie.
Probleme. 2 S 34
10. Ore la Test de evaluare 2 S 31
dispoziţia Recapitulare
profesorului Lucrarea scrisă 2 S 35
Recapitulare semestrială , 2 S 36
finală

COMPETENŢE SPECIFICE CLASA A IX-A

1. OPTICA GEOMETRICǍ
1.1. Descrierea şi explicarea într-un limbaj specific a fenomenelor de reflexie, refracţie, a luminii.
1.2. Descrierea şi explicarea principiilor de funcţionare ale unor dispozitive şi aparate optice ce utilizează oglinzi şi lentile.
1.3. Determinarea pe cale experimentală, grafică şi analitică a imaginii unui obiect prin lentilele subţiri
1.4. Identificarea principalelor defecte de vedere şi a modalităţilor de corectare a acestora
1.5. Identificarea unor noţiuni şi caracterizarea unor mărimi fizice utile în studiul opticii geometrice.
1.6. Evidenţierea experimentală a reflexiei şi refracţiei luminii, şi a legilor acestora.
1.7. Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea relaţiilor stabilite între mărimile ce caracterizează diferite sisteme optice cu lentile.
 2. PRINCIPII ŞI LEGI ĨN MECANICA CLASICǍ
2.1. Descrierea şi explicarea într-un limbaj specific a miscării corpurilor folosind mărimile fizice vectoriale viteză şi acceleraţie
2.2. Identificarea condiţiilor în care un corp poate fi descris ca un punct material
2.3. Evidenţierea modurilor observabile în care se manifestă inerţia corpurilor
2.4. Generalizarea şi extrapolarea rezultatelor observaţiilor experimentale în formularea principiului I
2.5. Evidenţierea faptului că, starea mecanică a corpurilor poate fi modificată ca urmare a unei interacţii şi că interacţiunea este o
proprietate măsurabilă a tuturor fenomenelor fizice
2.6. Identificarea modului în care inerţia corpurilor influenţează efectul interacţiunii acestora
2.7. Identificarea relatiei cauzale dintre forţă şi acceleraţie şi a faptului că pe durata unei interacţiuni asupra fiecărui corp acţionează
câte o forţă
2.8. Determinarea caracteristicilor perechilor de forţe care există într-o interacţiune
2.9. Generalizarea rezultatelor observaţiilor experimentale în formularea principiului al II-lea şi al III-lea al mecanicii
2.10. Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea în diferite situaţii a principiilor II şi III ale mecanicii newtoniene
2.11. Evidenţierea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare, în domeniul elastic
2.12. Generalizarea rezultatelor observaţiilor experimentale în formularea legii lui Hooke
2.13. Identificarea forţei care tinde să readucă corpul în starea nedeformată ca fiind forţa elastică
2.14. Modelarea interacţiunii dintre corpurile legate prin fire utilizând tensiunea
2.15. Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea în diferite situaţii a legii lui Hooke
2.16. Descoperirea pe cale experimentală a legilor frecării la alunecare
2.17. Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea în diferite situaţii a legilor frecării la alunecare
2.18. Analizarea rolului frecării în tehnică şi activitatea cotidiană
2.19. Evidenţierea faptului că toate corpurile din Univers se atrag cu o forţă care depinde de masele corpurilor şi de distanţa dintre ele
2.20. Interpretarea greutăţii ca forţă de atracţie universală manifestată în vecinătatea Pământului
2.21. Interpretarea acceleraţiei gravitaţionale ca intensitate a câmpului gravitaţional
3. TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE ĨN MECANICǍ
3.1. Identificarea condiţiilor în care o forţă efectuează un lucru mecanic şi a condiţiilor în care energia mecanică se conservă
3.2. Explicarea semnificaţiei fizice a puterii şi a randamentului, a relaţiei dintre lucrul mecanic şi variaţia energiei cinetice
3.3. Calcularea lucrului mecanic efectuat de diferite forţe - greutatea, forţa de frecare la alunecare, - a energiei cinetice şi a energiei
potenţiale gravitaţionale
3.4. Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea în diferite situaţii a teoremei variaţiei energiei cinetice şi a legii de conservare a
energiei mecanice
4. ELEMENTE DE STATICǍ
4.1. Identificarea condiţiilor în care corpurile efectuează o translaţie sau o rotaţie
4.2. Identificarea condiţiilor în care un corp este în echilibru de translaţie sau echilibru de rotaţie
4.3. Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea în diferite situaţii a conditiilor de echilibru la translaţie sau rotaţie

PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE – FIZICĂ – CLASA A IX-A

Disciplin Fizică
Unitatea de învăţare: Optica geometrică: Nr. de ore alocate: 10
a:
Conţinuturi de învăţare Competenţe specifice vizate Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
CE? DE CE? CUM? CU CE? CÂT?
Reflexia luminii 1.1. Descrierea şi explicarea, într-un - recunoaşterea condiţiilor Banc optic, Experiment.
limbaj specific, a fenomenului de în care se produce reflexia oglindă plană,
reflexie a luminii. luminii sursă de lumină. Observare
1.7. Identificarea unor noţiuni şi - aplicarea în diferite situaţii Manual, sistematică.
caracteriz. unor mărimi fizice din a legilor reflexiei culegeri, cretă.
Probă orală.
optica geometrică
1.8. Evidenţierea experimentală a
reflexiei luminii şi a legilor acesteia.
Oglinzi 1.4. Determinarea experimentală, - descrierea modului în care Banc optic, Observare
grafică şi analitică a imaginii unui sunt construite oglinzile şi oglindă sferică, sistematică.
 obiect în oglinzi sferice cum se clasifică acestea sursă de lumină. Probă orală.
1.7. Identificarea unor noţiuni şi - determinarea grafică şi
caracterizarea unor mărimi fizice utile analitică a imaginii unui Manual,
în studiul opticii geometrice. obiect într-o oglindă sferică culegeri, cretă.

Refracţia luminii 1.1. Descrierea şi explicarea într-un - recunoaşterea condiţiilor Banc optic, Experiment.
limbaj specific a fenomenului de în care se produce refracţia secţiuni de
refracţie a luminii luminii lentile, sursă de Observare
1.7. Identificarea unor noţiuni şi - aplicarea în diferite situaţii lumină. sistematică.
caracteriz. unor mărimi fizice din a legilor refracţiei
Manual, Probă orală.
optica geometrică.
1.8. Evidenţierea experimentală a culegeri, cretă.
refracţiei luminii şi a legilor acesteia.
Lentile subţiri 1.4. Determinarea experimentală, - descrierea modului în care Banc optic, Experiment.
grafică şi analitică a imaginii unui sunt construite lentilele lentile
obiect prin lentilele subţiri - utilizarea lentilelor convergente şi Observare
1.7. Identificarea unor noţiuni şi - determinarea divergente, sursă sistematică.
caracterizarea unor mărimi fizice utile experiment., grafică şi de lumină.
Probă orală.
în studiul opticii geometrice. analitică a imaginii unui Calculator/Soft
obiect într-o lentilă educaţional.

Sisteme de lentile 1.7. Identificarea unor noţiuni şi - descrierea asociaţiilor de Manual, Observare
caracterizarea unor mărimi fizice utile lentile şi utilizarea acestora culegeri, tablă, sistematică.
în studiul opticii geometrice. cretă. Test. Probă orală.

Probleme 1.9. Rezolvarea unor probleme simple, - aplicarea în rezolvarea Manual, Observare
folosind relaţiile între mărimile unor probleme a relaţiilor culegeri, tablă, sistematică.
caracteristice diferitelor sisteme cu matematice învăţate cretă. Test. Probă orală.
lentile.
Disciplin Fizică
Unitatea de învăţare: Instrumente optice: Nr. de ore alocate: 6
a:
 Conţinuturi de învăţare Competenţe specifice vizate Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
CE? DE CE? CUM? CU CE? CÂT?
Ochiul 1.2. Descrierea şi explicarea principiilor - analizarea funcţionării Manual, Investigaţia.
de funcţionare ale unor dispozitive şi ochiului, ca instrument culegeri, planşe. Observarea
aparate optice ce utilizează oglinzi şi optic sistematică.
lentile. - descrierea principalelor
1.6. Identificarea defectelor de vedere şi defecte de vedere şi a
a modalităţilor de corectare a acestora modului în care se
corectează acestea
Instrumente optice: 1.2. Descrierea şi explicarea principiilor - descrierea construcţiei şi a Aparat de Investigaţia.
aparatul de fotografiat, de funcţionare a unor dispozitive şi utilizarii aparatului fotografiat, Observarea
microscopul aparate optice ce utilizează oglinzi şi fotografic microscop. sistematică.
lentile. şi a microscopului Calculator/Soft Temă în cls

Disciplina Fizică Unitatea de învăţare Cinematica punctului material:
Conţinuturi de învăţare
CE?
Mişcare şi repaus.
Nr. de ore alocate: 8
Competenţe specifice vizate Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
DE CE? CUM? CU CE? CÂT?
2.1. Descrierea şi explicarea într-un - descrierea mişcării Manual, tablă, Observare
limbaj specific a mişcării corpurilor corpurilor, folosind cretă. sistematică.
2.2. Identificarea condiţiilor în care un mărimile fizice viteză şi Discuţii- frontal.
corp poate fi descris ca un punct acceleraţie enumerarea
material condiţiilor în care un corp
poate fi descris ca un punct
material

Vectorul viteză. 2.1. Descrierea şi explicarea într-un - definirea şi reprezentarea Manual, tablă, Observare
limbaj specific a mişcării corpurilor grafică a vectorului viteză cretă. sistematică.
folosind mărimea fizică vectorială viteza medie şi momentană Discuţii- frontal.

Vectorul acceleraţie. 2.1. Descrierea şi explicarea într-un - definirea şi reprezentarea Manual, tablă, Observare
limbaj specific a mişcării corpurilor grafică a vectorului cretă. sistematică.
 folosind mărimea fizică vectorială acceleraţie momentană Discuţii- frontal.
acceleraţie
Mişcarea rectilinie şi 2.1. Descrierea şi explicarea într-un - determinarea legii de Calculator/ soft Observare
uniformă. limbaj specific a mişcării corpurilor, mişcare a unui punct educaţional. sistematică.
folosind mărimile fizice vectoriale viteză material aflat în mişcare Frontal-discuţii.
şi acceleraţie rectilinie şi uniformă Manual, Probă orală.
culegeri.

Mişcarea rectilinie 2.1. Descrierea şi explicarea într-un - definirea mişcării rectilinie Calculator/soft Observare
uniform variată. limbaj specific a mişcării corpurilor uniform variată educaţional. sistematică.
folosind mărimile fizice vectoriale viteză determinarea legilor vitezei, Frontal-discuţii. Probă orală.
şi acceleraţie spaţiului şi ecuaţiei Galilei Test. Probă
scrisă.

Disciplina Fizică
Unitatea de învăţare: Principii în mecanica newtoniană: Nr. de ore alocate: 6
:
Conţinuturi de învăţare Competenţe specifice vizate Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
CE? DE CE? CUM? CU CE? CÂT?
Principiul I al mecanicii. 2.3. Evidenţierea modurilor observabile - formularea principiului Pe grupe/ Observare
în care se manifestă inerţia corpurilor ierţiei; frontal. sistematică.
2.4. Generalizarea şi extrapolarea - identificarea modificărilor
rezultatelor observaţiilor experimentale survenite în studiul mişcării, Monede, pahar.
în formularea principiului I prin schimbarea sistemului Foaie de hârtie.
de referinţă; studierea
Frontal, tablă,
aplicaţiilor practice
cretă.
cotidiene
Principiul II al 2.5. Evidenţierea faptului că, starea - identificarea experimentală Dinamometre, Observare
mecanicii. mecanică a corpurilor poate fi modificată a unor tipuri de forţe; corpuri de mase sistematică.
ca urmare a unei interacţii şi că, - formularea principiului diferite, fişe de
interacţiunea este o proprietate fundamental al dinamicii; lucru. Raportarea
măsurabilă a fenom. fizice - definirea mărimilor fizice rezultatelor.
2.6. Identificarea modului în care inerţia caracteristice şi a unităţilor
 influenţeaza interacţiunea corpurilor; lor de măsură; Lucru în
2.7. Identificarea relaţiei cauzale dintre - aplicarea în rezolvarea de grup/discuţii.
forţă şi acceleraţie şi a faptului că, pe probleme a principului II
durata unei interacţiuni, asupra fiecărui
corp acţionează câte o forţă.
Principiul III al 2.8. Determinarea caracteristicilor - evidenţierea experimentală Activitate pe Probă
mecanicii. perechi de forţe care există într-o a principiului III grupe; practică.
interacţiune; dinamometre de
2.9. Generalizarea rezultatelor diferite tipuri,
observaţiilor experimentale în formularea magneţi
principiului al II-lea si al III-lea al circulari.
mecanicii.
Disciplina Fizică
Unitatea de învăţare: Legi în mecanica newtoniană: Nr. de ore alocate: 8
:
Conţinuturi de învăţare Competenţe specifice vizate Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
CE? DE CE? CUM? CU CE? CÂT?
Legea lui Hooke 2.11. Evidenţierea experimentală a - determinarea Trepied, tije, Observare
dependenţei alungirii corpurilor de forţa experimentală a dependenţei clemă, resort, sistematică.
deformatoare, în domeniul elastic alungirii corpurilor de forţa dinamometru,
2.13. Identificarea forţei care tinde să deformatoare; discuri crestate, Probă
readucă corpul în starea nedeformată ca - formularea legii lui Hooke; cârlig pentru orală.
fiind forţa elastică - rezolvarea unor probleme discuri crestate
2.16. Rezolvarea unor probleme simple, simple, prin aplicarea legii (frontal).
prin aplicarea în diferite situaţii a legii lui lui Hooke Manual, culegeri.
Hooke
Tensiunea în fire 2.15. Modelarea interacţiunii dintre - definirea tensiunii din fire; Manual, tablă, Probă
corpurile legate prin fire, utilizând -modelarea interacţiunii cretă. orală.
tensiunea dintre corpurile legate prin Test-individual.
fire. Probă
scrisă.

Legile frecării la 2.17. Descoperirea pe cale experimentală - enunţarea legilor frecării Corp paralelipip. Observarea
 alunecare a legilor frecării la alunecare; pe baza determinărilor cu feţe din sistematică
2.18. Rezolvarea unor probleme simple, experimen - analizarea diferite a elevilor.
prin aplicarea legilor frecării la rolului frecării în tehnică şi materiale,
alunecare; în viaţa cotidiană; - dinamometru Probă
2.19. Analizarea rolului frecării în rezolvarea unor probleme (frontal). orală.
tehnica şi activitatea cotidiană. simple, prin aplicarea legilor Manual, culegeri.
frecării la alunecare.
Legea atracţiei 2.20. Evidenţierea faptului că, toate - enunţarea legii atracţiei Calculator-soft Probă
universale corpurile din Univers se atrag cu o forţă universale pe baza educaţional orală.
care depinde de masele corpurilor şi de evidenţierii faptului că, toate (individual)
distanţa dintre ele  corpurile din Univers se Temă de
2.21. Interpretarea greutăţii ca forţă de atrag între ele; - Tablă, cretă lucru în
atracţie universală manifestată de către interpretarea greutăţii ca (frontal) clasă.
Pământ ; forţă de atracţie universală
2.23. Interpretarea acceleraţiei manifestată de Pământ.
gravitaţionale ca intensitate a câmpului
gravitaţional.
Disciplina Fizică
Unitatea de învăţare: Lucrul mecanic: Nr. de ore alocate: 7
:
Conţinuturi de învăţare Competenţe specifice Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
CE? DE CE? CUM? CU CE? CÂT?
- recunoaşterea condiţiilor în
3.1. Identificarea condiţiilor în care o Observare
care o forţă efectuează lucru Manual, tablă,
forţă efectuează un lucru mecanic ;
mecanic ; cretă, culegeri de sistematică.
Lucrul mecanic 3.3. Calcularea lucrului mecanic efectuat
- calcularea lucrul mecanic probleme. Probă
de greutate şi de forţa de frecare la
al greutăţii şi al forţa de Discuţii- frontal. orală.
alunecare.
frecare.
3.2. Explicarea semnificaţiei fizice a - evidenţierea semnificaţiei Manual, tablă, Observare
puterii. fizice a puterii; cretă, culegeri de sistematică.
Puterea mecanică - calcularea puterii în probleme.
diferite situaţii. Discuţii- frontal. Probă
orală.
 3.2. Explicarea semnificaţiei fizice a - evidenţierea semnificaţiei Plan înclinat, fir Experiment
randamentului mecanic. fizice a randamentului inextensibil, corp .Observare
Randament mecanic mecanic; din lemn, sistematică.
- calcularea randamentului Manual, culegeri,
mecanic în diferite situaţii. tablă, cretă. Probă
orală.

3.3. Calcularea lucrului mecanic efectuat - Aplicarea, în rezolvarea Manual, culegeri, Observare
de diferite forţe : greutatea, forţa de unor probleme, a relaţiilor tablă, cretă. sistematică.
Probleme frecare la alunecare, matematice învăţate. Test. Probă
orală.

Disciplina Fizică Teoreme de variaţie şi legi de conservare în

: Unitatea de învăţare:
mecanică
Clasa: a IX a Nr. de ore alocate: 9
Conţinuturi de învăţare Competenţe specifice vizate Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
CE? DE CE? CUM? CU CE? CÂT?
3.3. Calcularea energiei cinetice. - calcularea energiei cinetice. - Manual, tablă, Observare
Energia cinetică cretă, culegeri sistematică.
Discuţii- frontal. Probă
orală.

3.2. Explicarea relaţiei dintre lucrul - explicarea relaţiei dintre Manual, tablă, Investigaţia.
mecanic şi variaţia energiei cinetice ; lucrul mecanic şi variaţia cretă, culegeri de Observarea
Teorema de variaţie a 3.4. Rezolvarea unor probleme simple, energiei cinetice ; probleme. sistematică.
energiei cinetice prin aplicarea în diferite situaţii a - aplicarea, în diferite Temă de
teoremei variaţiei energiei cinetice. situaţii, a teoremei de Discuţii- frontal. lucru în
variaţie a energiei cinetice. clasă.
 3.3. Calcularea energiei potenţiale - identificarea sistemelor Manual, tablă, Observare
gravitaţionale. caracterizate prin energie cretă, culegeri de sistematică.
Energia potenţială potenţială; probleme, Probă
gravitaţională - calcularea energiei cinetice. planşe. Discuţii- orală.
frontal. Autoevalua
re

3.1. Identificarea condiţiilor în care - observarea deosebirii Manual, tablă, Observare

energia mecanică se conservă ; dintre o mărime de stare – cretă, culegeri de sistematică.
3.4. Rezolvarea unor probleme simple, energia mecanică - şi o probleme, Probă
Legea conservării prin aplicarea în diferite situaţii a legii de mărime de proces – lucrul planşe. orală.
energiei mecanice conservare a energiei mecanice. mecanic; Probă
- identificarea condiţiilor în Discuţii- frontal. scrisă.
care energia mecanică a Autoevalua
unui sistem se conservă. re

Disciplina Fizică Nr. de ore alocate: 6

Unitatea de învăţare: Elemente de statică
:
Conţinuturi de învăţare Competenţe specifice vizate Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
CE? DE CE? CUM? CU CE? CÂT?
4.1. Identificarea condiţiilor în care - identificarea condiţiilor în Disc metalic Experiment
corpurile efectuează o translaţie ; care corpurile efectuează o perforat, fir
translaţie; inextensibil, Observare
4.2. Identificarea condiţiilor în care un sistematică.
Echilibru de translaţie - identificarea condiţiilor în dinamometru.
corp este în echilibru de translaţie ;
care un corp este în Manual, tablă,
4.3. Rezolvarea unor probleme simple, echilibru de translaţie; Discuţii- frontal.
prin aplicarea condiţiilor de echilibru la
translaţie
 4.1. Identificarea condiţiilor în care - identificarea condiţiilor în Disc metalic Experiment
corpurile efectuează o rotaţie ; care corpurile efectuează o perforat, fir
rotaţie; inextensibil, Observare
4.2. Identificarea condiţiilor în care un sistematică.
Echilibru de rotaţie - identificarea condiţiilor în cârlige şi discuri
corp este în echilibru de rotaţie ;
care un corp este în crestate.
4.3. Rezolvarea unor probleme simple, echilibru de rotaţie. Manual, tablă,
prin aplicarea condiţiilor de echilibru la Discuţii- frontal.
rotaţie.
4.3. Rezolvarea unor probleme simple, - aplicarea, în diferite Manual, tablă, Observare
Probleme prin aplicarea în diferite situaţii a situaţii, a condiţiilor de cretă. sistematică.
condiţiilor de echilibru la translaţie sau echilibru de translaţie şi de Discuţii- frontal.
rotaţie. rotaţie.