Sunteți pe pagina 1din 6

Metode ale Științei Politice

Cursurile de dezbatere ajută la dezvoltarea abilităților de comunicare ale elevilor

Student:
Gr. 7 RISE, anul I

București, 2016
În ultimii ani, pe lângă învățarea în sistemul educațional românesc clasic, a început să ia
amploare învățarea în cadrul activităților extracurriculare, de la vizite la muzee, concursuri
școlare pe diferite teme, excursii cu clasa, cursuri de artă,vizite la teatre, până la voluntariat și
cursuri de dezbatere. Societatea consideră că aceste activități extracurriculare ajută elevii pe plan
personal, astfel le sporesc creativitatea, orientarea în spațiu, abilitatea de a găsi soluții la
probleme, gândirea critică, abilitatea de a avea inițiative. Tema proiectului meu de cercetare își
propune să afle părerea elevilor de liceu cu privire la influența cursurilor de dezbatere în viața
acestora, mai exact, dacă acestea ajută la dezvoltarea abilităților de comunicare.

Ipoteza de cercetare sociologică urmărește dacă prin introducerea unor cursuri de dezbatere în
viața elevilor de liceu, abilitățile de comunicare ale acestora se dezvoltă, se îmbunătățesc.

Această cercetare este relevantă deoarece foarte mulți tineri din ziua de azi trăiesc cu o frică de a
vorbi cu ceilalți, ideile lor nu sunt bine structurate, nu pot continua conversații deoarece ideile nu
sunt bine argumentate, abilitatea de persuasiune nu prea există, nu se descurcă la improvizație,
nu pot vedea diverse concepte și întâmplări din mai multe perspective. Toate acestea intră sub
umbrela comunicării din punctul meu de vedere și ar trebui ca toți să avem o comunicare cât mai
bună, liberă și eficientă. Consider că pentru a ne îndeplini una din nevoile primordiale, și anume
nevoia de afecțiune, avem nevoie de abilitatea de a comunica, dar de a ne exprima cu sens și
scop. Astfel, dezbaterile pot fi un factor care îmbunătățesc comunicarea.

Relația cauzală a ipotezei este între introducerea unor cursuri de dezbateri în viața elevilor și
dezvoltarea abilităților de comunicare ale acestora. Însă, ce înseamnă concret dezbatere,
dezvoltare și abilități de comunicare? Termenul de dezbatere se referă la analiza amănunțită,
discutare, deliberare, discuție largă asupra unei probleme de interes general 1. În cercetare voi
folosi „cursuri de dezbatere” cu referire la lecții de oratorie, retorică, discuții largi asupra unor
probleme. Termenul de dezvoltare se referă la progres, evoluție, extindere 2. În cercetare voi
folosi termenul „dezvoltare” cu sensul de îmbunătățire a abilităților. Abilitățile de comunicare
sunt un subiect căruia oamenii nu îi acordă atat de multă importanță deoarece lor li se pare
normal să vorbești. Dar nimeni nu spune concret ce înseamnă să vorbești, și mai ales că prin

1
https://dexonline.ro/definitie/dezbatere accesat la data de 20.05.2016 ora 11:30
2
https://dexonline.ro/definitie/dezvoltare accesat la data de 20.05.2016 ora 11:45
comunicare ar trebui să se înțeleagă mai mult decât vorbire. Prin comunicare eu înțeleg vorbire
în public, argumenatrea bună a ideilor, înțelegerea anumitor concepte din mai multe perspective,
structurarea ideilor, vorbit pe subiect (opusul a ce spunem noi „aberezi”), abilitatea de a negocia,
ce transmitem prin corpul nostru, în ce fel transmitem anumite idei. Prin elevi, mă refer la
persoanele care învață în sistemul de învățământ românesc clasic și sunt în clasele IX-XII.
Astfel, am conceptualizat termenii din ipoteza cercetării.

Prin acest proiect de cercetare, doresc să aflu părerea elevilor despre cursurile de dezbatere,
părerea lor cu privire la introducerea cursurilor în viața lor, eventualul impact pe care îl vor avea
cursurile asupra abilităților de comunicare. Urmăresc de asemenea și nivelul elevilor la vorbitul
în public, argumentarea și structurarea ideilor elevilor, nivelul abilității de a negocia și nivelul
elevilor de a vedea lucrurile din mai multe perspective. Pentru fiecare de mai sus va exista un
test scris: pentru argumentarea și structurarea ideilor (eseu de tip argumentativ pe o temă de
interes global) și pentru abilitatea de a vedea din mai multe perspective (exerciții de creativitate,
de exmplu: scrie cât mai multe întrebuințări ale lingurii) și un test practic: pentru vorbit în public
(prezentare în fața unui public pe o temă de interes global) și pentru abilitatea de a negocia
(există anumite produse pe care trebuie să le vândă, produsele sunt de tip: radio fără sunete,
mașină fără roți, pix fără cerneală).

Metoda de cercetare aleasă pentru acest proiect de cercetare este experimentul. „Un experiment
este o metodă de observare care permite cercetătorilor să testeze relațiile cauzale” (Earl Babbie,
p.309)3. „Un experiment examinează efectul unei variabile independente asupra unei variabile
dependente” (Earl Babbie, p.311)4. Variabila independentă este stimulul experiemental. În ceea
ce privește variabila independentă și cea dependentă: variabila independentă este reprezentată de
cursurile de dezbatere, iar variabila dependentă este abilitatea de comunicare a elevilor. Grupul
de control (nu i se aplică stimulul) și grupul experimental (i se aplică stimulul) trec prin
pretestare și posttestare, măsurând părerile acestora vis-a-vis de cursurile de dezbatere, printr-un
chestionar (îl găsiți la Anexe) și prin testele pentru abilități (le găsiți în Anexe). Prin metoda
randomizării, voi alege 2 grupuri pentru experiment (1 grup de control, 1 grup experimental),
formate din elevi de liceu, fiecare grupă fiind formată din 10 elevi. Experimentul va dura 7 zile.

3
Earl Babbie- Practica cercetării sociale- Capitolul 8, Experiemntele, Iași Polirom
4
Earl Babbie- Practica cercetării sociale- Capitolul 8, Experimentele, Iași Polirom
Am ales utilizarea experimentului ca metodă de cercetare, doarece reprezintă o metodă calitativă
și putem observa schimbarea în comportamentul subiecților mai bine.

În ceea ce privește populația studiată, aceasta este formată din elevi care învață în clasele IX-XII
ale învățământului românesc clasic. Am ales aceste clase deoarece consider că în această
perioadă elevii sunt destul de maturi pentru a afla ce se întâmplă în lume,ei înțeleg diferitele
concepte și evenimente care se întâmplă și începând cu liceul ei încep a lua singuri decizii pentru
viața lor. Voi alege aleatoriu elevi care sunt introverți și care nu au participat până acum la
cursuri de dezbateri și care nu au practicat voluntariatul. Elevii vor fi și de sex feminin și de sex
masculin. O dificultate pot fi evenimentele din exterior care pot influența elevii (participarea la
alte cursuri: de vorbit în public, cursuri de negociere). Una din dificultățile de colectare a datelor
o poate reprezenta verosimilitatea persoanelor atunci când răspund testelor din pretest și posttest,
în condițiile în care aceștia știu că fac parte dintr-un experiment. O altă dificultate poate fi și
faptul că la pretest și posttest elevii se pot purta diferit și nenatural, adică să se forțeze să facă
anumite lucruri, deși în mod normal nu ar face asta.

Datele colectate vor putea fi analizate și comparate pentru a putea vedea atitudinea elevilor cu
privire la introducerea cursurilor de dezbatere și pentru a vedea dacă există o creștere a
abilităților de comunicare ale elevilor. Datele din pretest și posttest vor fi analizate din
perspectiva chestionarului și a testelor folosite.

Consider că în urma experimentului pot demonstra relația cauzală între introducerea cursurilor de
dezbatere și dezvoltarea abilităților de comunicare, deoarece în societate chiar este nevoie de o
îmbunătățire a acestor abilități și cum în cadrul școlii, în cadrul formal nu sunt ore care pot duce
la aceasta, cursurile de dezbatere sunt cea mai bună soluție. Mai mult, mă aștept de la subiecții
grupului experimental să își fi dezvoltat abilitățile de comunicare, să fie mulțumiți de aceste
schimbări produse în viața lor. Din partea subiecților grupului de control mă aștept să iși
dorească să participe la cursuri de dezbatere. O posibilă limită a cercetării o poate reprezenta o
persoană (sau mai multe) care se află în grupul experimental și nu se simte confortabil să
participe la cursuri.
Bibliografie

1. https://dexonline.ro/definitie/dezbatere accesat la data de 20.05.2016 ora 11:30


2. https://dexonline.ro/definitie/dezvoltare accesat la data de 20.05.2016 ora 11:45
3. Earl Babbie-Practica cercetarii sociale-Capitolul 8, Experimentele, Iasi Polirom p.309
4. Earl Babbie-Practica cercetarii sociale-Capitolul 8, Experimentele, Iasi Polirom p.311

Anexe

1.Descrierea vizuală a experimentului

Grup experimental:

Curs de dezbatere
Pretestare Posttestare

Grup de control:

Pretestare Posttestare

2.Model de chestionar pentru pretestare și posttestare

Introducerea cursurilor de dezbatere în viața elevilor

1) Ce clasă sunteți?
……
2) Știți ce înseamnă cursuri de dezbatere?
a) Da b) Nu c) Nu știu
3) Care este părerea dumneavoastră despre cursurile de dezbatere?
a) Foarte bună b) Bună c) Proastă d) Foarte proastă e) Niciuna
4) Care este părerea dumneavoastră despre introducerea cursurilor de dezbatere în viața
dumneavoastră?

a)Foarte bună b) Bună c) Proastă d) Foarte proastă e) Niciuna

5) Considerați că participarea la cursuri de dezbatere ajută la dezvoltarea abilităților de


comunicare?

a) Da b) Nu c) Nu știu

Justificare
………………………………………………………………………………………………

6) Ce înțelegeți prin abilități de comunicare?


………………………………………………………………………………………
7) Cum ajută cursurile de dezbatere la dezvoltarea abilităților de comunicare?
……………………………………………………………………………………….

3.Testele pentru abilitățile de comunicare

a) argumentarea și structurarea ideilor: eseu de tip argumentativ pe o temă de interes global.


Exemplu: Primirea refugiaților în Europa din punct de vedere social și economic.

b) abilitatea de a vedea din mai multe perspective: exerciții de creativitate. Exmplu: scrie cât
mai multe întrebuințări ale lingurii.

c) vorbit în public: prezentare în fața unui public pe o temă de interes global. Exemplu: Care
este cea mai mare problemă cu care se confruntă societatea din secolul 21?

d) abilitatea de a negocia: există anumite produse pe care trebuie să le vândă celorlalți. Exemplu:
produsele sunt de tip: radio fără sunete, mașină fără roți, pix fără cerneală.