Sunteți pe pagina 1din 2

Aproape de sfârșit - Adrian Păunescu

Am multe observaţii să vă
fac, nici nu va trece viaţa şi
voi spune, de ce n-aţi dat
săracilor cărbune. să poată
merge lumea în alt veac ?

Nici nu era nimic dacă lăsaţi


să mai consume lumea nişte
pâine şi nu loveaţi în ea ca-n
bot de câine ce muşcă fără
noimă kilowaţi.

Aţi economisit aşa puţin


că uite-acum în galantar se vede
prin zornăitul tragic de monede
c-aţi consumat mai mult pentru venin.

Dar, înainte de a încheia, o  


întrebare, totuşi, cea mai
mare, cum nu v-a fost
ruşine de popoare că-ntr-un
târziu vor întreba ceva ?

Am multe observaţii să vă fac,  


dar nu ştiu dacă azi mă mai
ascultă acei ce-n larma
larmelor ocultă , ne-au
prefăcut într-un popor sărac.

Şi, totuşi, mai încerc să vă


explic nu veţi rămâne numai
la putere.
situaţia stelară vă va cere
sa vă întoarceţi şi la postul mic.

Ce veţi minţi popoarele atunci ?


Cum vor veni răspunsurile-n gură
când împrejur va fierbe numai
ură dinspre Eroii amărâtei
munci ?

Cum aş putea acum să vă mai


schimb privirea oarbă în privire
vie, ca să vedeţi real, nu-n
teorie, ce face neamul vostru.
Mai e timp ! 

Treziţi-vă, treziţi-vă acum, priviți


poporu-n ochi, vedeţi ce spune şi
daţi-i şansa regăsirii bune, a  
întoarcerii pe-acelaşi drum.

Acum, nici observaţii nu mai


am,". îmi e de-ajuns să cred, ca  
într-o lege,în faptul simplu că
veţi înţelege ce crede pătimitul
vostru neam.

Atâta tot de-ar fi şi pot să


mor, să văd cum se ridică iar
din sine spre-ncredere şi
faptele de bine acest cinstit
şi răbdător popor.