Sunteți pe pagina 1din 2

Scrribddddd

Se consideră cele două situaţii: a) la urcarea corpului pe planul înclinat, corespunzătoare


strângerii asamblării filetate de fixare; b) la coborârea corpului pe planul înclinat,
corespunzătoare deşurubării la aceeaşi asamblare filetată de fixare. Există trei cazuri de
echilibru figura 6.11: - un caz pentru urcare figura 6.11a când asupra corpului acționează forţa
de strângere F, forţa de acţionare Ft perpendiculară pe axa asamblării, forţa de frecare Ff care
se opune mişcării şi forţa de
Momentul de frecare dintre piuliţă şi piesa de contact Este un alt moment care
apare la asamblările filetate de fixare. Se consideră reprezentarea din figura 6.13,
pentru contactul piuliţei pe suprafaţa piesei strânse. Datorită rotunjirii conice a
suprafeţelor frontale ale piuliţei, aceasta are o suprafaţă de contact inelară cu piesa
de reazem, cu diametrele dw = 0,95 ∙ S (al cercului rezultat din rotunjire) şi g d
diametrul găurii. Figura 6.13 În ipoteza de calcul că, sarcina axială F  care
acţionează în şurub determină o distribuţie de presiuni uniformă pe suprafaţa de
contact a piuliţei de diametre dw şi g d , la mişcarea relativă dintre piuliţă şi piesa
de reazem, această distribuţie de presiuni determină forţe de frecare. Pe un
element de suprafaţă acţionează o forţă normală elementară dN , care determină o
forţă de frecare elementară f dF , tangenţială la cercul cu raza curentă r. Folosind
această forţă se poate deduce momentul de frecare dintre piuliţă şi piesa de
reazem: t2 f f c c M = = = = =                 dM dF r r μ dN r μ p dA r μ p (r
dα) dr (6.22) Cap. 6 Asamblări demontabile filetate 153 unde: dMf - momentul de
frecare elementar; dA – aria de suprafaţă elementară considerată de calcul. Prin
impunerea limitelor corespunzătoare şi extragerea constantelor în afara
integralelor, se obţine:  p (d - d ) 12 1 = 3 r M = p r dr d = p 3 g 3 c w 2 0 3 d /2 d /2
c 2 0 2 d /2 d /2 t2 c w g w g             (6.23) Expresia anterioară
poate fi exprimată şi în funcţie de mărimea forţei F , şi utilizând presiunea:
Scrribddddd
Se consideră cele două situaţii: a) la urcarea corpului pe planul înclinat, corespunzătoare
strângerii asamblării filetate de fixare; b) la coborârea corpului pe planul înclinat,
corespunzătoare deşurubării la aceeaşi asamblare filetată de fixare. Există trei cazuri de
echilibru figura 6.11: - un caz pentru urcare figura 6.11a când asupra corpului acționează forţa
de strângere F, forţa de acţionare Ft perpendiculară pe axa asamblării, forţa de frecare Ff care
se opune mişcării şi forţa de
Momentul de frecare dintre piuliţă şi piesa de contact Este un alt moment care apare la
asamblările filetate de fixare. Se consideră reprezentarea din figura 6.13, pentru contactul
piuliţei pe suprafaţa piesei strânse. Datorită rotunjirii conice a suprafeţelor frontale ale piuliţei,
aceasta are o suprafaţă de contact inelară cu piesa de reazem, cu diametrele dw = 0,95 ∙ S (al
cercului rezultat din rotunjire) şi g d diametrul găurii. Figura 6.13 În ipoteza de calcul că, sarcina
axială F  care acţionează în şurub determină o distribuţie de presiuni uniformă pe suprafaţa de
contact a piuliţei de diametre dw şi g d , la mişcarea relativă dintre piuliţă şi piesa de reazem,
această distribuţie de presiuni determină forţe de frecare. Pe un element de suprafaţă
acţionează o forţă normală elementară dN , care determină o forţă de frecare elementară f dF ,
tangenţială la cercul cu raza curentă r. Folosind această forţă se poate deduce momentul de
frecare dintre piuliţă şi piesa de reazem: t2 f f c c M = = = = =                 dM dF r r μ dN r
μ p dA r μ p (r dα) dr (6.22) Cap. 6 Asamblări demontabile filetate 153 unde: dMf - momentul de
frecare elementar; dA – aria de suprafaţă elementară considerată de calcul. Prin impunerea
limitelor corespunzătoare şi extragerea constantelor în afara integralelor, se obţine:  p (d - d )
12 1 = 3 r M = p r dr d = p 3 g 3 c w 2 0 3 d /2 d /2 c 2 0 2 d /2 d /2 t2 c w g w g        
    (6.23) Expresia anterioară poate fi exprimată şi în funcţie de mărimea forţei F , şi utilizând
presiunea:
Analiza rezultatului de mai sus dă imaginea mărimii relative a forţei axiale F care apare în
asamblare, în funcţie de forţa de acţionare la cheie Fa. Se poate concluziona că: a) forţa axială
care apare în tija şurubului este foarte mare în raport cu forţa aplicată la cheie, astfel se poate
produce uşor ruperea şurubului, de aceea montajul trebuie să se realizeze cu o cheie
dinamometrică la asamblările importante; b) chiar dacă montajul este controlat, valoarea forţei
F, se obţine într-o anumită plajă de eroare, deoarece frecările în filet şi pe suprafaţa de contact
dintre piuliţă şi piesă se pot modifica în timpul strângerii:  frecările pot fi diminuate datorită
ungerii sau în urma tasării suprafeţelor de contact la funcţionare repetată;