Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
REFERAT
Importanța probatoriului medico-legal în
cazuri de agresiuni sexuale
A executat: A verificat:
Masterand an. I profesor universitar
doctor în
științe,
Bahnaru Viorel Fulga Iuliu
CHIȘINĂU, 2019
Cuprins
Introducere
ştiinţifice
Concluzie
Bibliografie
Introducere
Încă din perioada antichităţii, victima unor acte oprite sau a unor
infracţiuni a fost întotdeauna în atenţia celor care administrau justiţia, chiar
şi în forma ei cea mai primitivă. Evoluţia socială a dus la pierderea
caracterului privat de către justiţie şi anume a răzbunării individuale,
compensarea sau restituirea forţată etc., iar organele statului care sunt mereu
mai puternice au luat justiţia în propriile mâini.
Odată cu aceasta, figura centrală a dramei judiciare devine infractorul,
lăsând de cele mai multe ori marginalizată persoana victimei. În perioada
contemporană, cele mai multe infracţiuni sunt urmărite din oficiu, dar există
unele infracţiuni care se judecă doar la plângere prealabilă a individului
lezat, iar victima are dreptul să se constituie parte civilă, situaţia sa fiind
separată de cea a infractorului.
1
Tratat de metodică criminalistică, C. Aioniţoaie, V. Bercheşan, I. Dumitraşcu, C. Pletea, I.E. Sandu, Ed.
„Carpaţi” 1994
- locul şi modul în care a fost acostată victima
- cum a fost declanşată agresiunea
- locul concret în care s-a produs infracţiunea
- mişcarea agresorului în câmpul infracţiunii
- împrejurările concrete în care s-a comis fapta
Participarea victimei creează o imagine mai clară asupra urmelor pe
care putea să le lase precum şi eventualii martori oculari care puteau vedea
autorul, unele aspecte legate de agresiune, sau puteau auzi ţipetele
victimelor.
Infracţiunea de viol are ca specific faptul că, în cadrul agresiunii,
pentru înfrângerea rezistenţei victimei, autorul, pe lângă urmele de violenţă
lăsate pe corpul victimei şi ruperea unor lucruri din vestimentaţia acesteia,
creează dezordine în câmpul infracţiunii şi, respectiv, o serie de urme
traseologice, digitale, dentare, biologice, etc. mai ales atunci când
împotrivirea victimei este semnificativă.
Mai mult, victima, în acţiunea de auto apărare, poate provoca
autorului anumite leziuni prin muşcare sau zgâriere cu unghiile, ruperea
vestimentaţiei, smulgerea firelor de păr, nasturi sau alte obiecte care pot fi
găsite la faţa locului.
Tot cu ocazia cercetării la faţa locului vor fi căutate şi ridicate o serie
de urme biologice ca: spermă, sânge, fire de păr, salivă, etc acestea oferind
posibilitatea identificării autorului prin ridicarea probelor de comparat de la
suspecţi şi examinarea acestora.
Alte obiecte care mai pot fi găsite la faţa locului pot fi: cureaua, lanţul
cu care a fost imobilizată victima, obiectele cu care a fost agresată (cuţit, şiş,
bâtă) şi alte obiecte pierdute sau abandonate de autor. Toate aceste urme şi
obiecte trebuie fixate, cercetate şi ridicate conform legislaţiei în vigoare şi
respectând regulile criminalistice.
Un alt aspect important al cercetării la faţa locului este şi efectuarea de
fotografii judiciare(fotografii de orientare, fotografii schiţă şi fotografii de
detaliu) atât a locului faptei cât şi a obiectelor găsite la faţa locului, precum
şi ridicarea de urme papilare de pe anumite obiecte găsite la faţa locului şi
despre care victima afirmă că autorul a intrat în contact cu ele. Vor fi fixate
şi ridicate de asemenea eventuale urme de încălţăminte despre care există
suspiciunea că ar aparţine autorului.
CONCLUZII