Sunteți pe pagina 1din 6

DATE DESPRE PERSOANA INTERVIEVATĂ.

Aceasta este o poveste a vieţii realizată pe 16 octombrie 2012 cu Nedelea Eftenie. În ziua cînd i-
am cerut interviu, l-am întîlnit pe drum, el pleca la fiica sa.
Nedelea Eftenie s-a născut la 31 ianuarie 1923, în satul Elisaveta într-o familie de ţărani. A fost
primul copil din cei 6. În timpul celui de –a l doilea război mondial a fost luat la front din partea
României. A slujit la Baraila. Pînă la căsătorie a activat în la deal, la norme cu părinţii, apoi la grădina
de zarzavat din colhoz În anul 1948 se căsătoreşte cu cu Pleşca Maria. Fiind şi ea o băştinaşă din
Elisaveta. În anul 1961 se naşte prima fată, pe nume Vera, născută în anul 1950 (aceasta fiind
căsătorită, iar în urma căruia are 2 băieţi; şi aceşti doi băieţi mai cîte o fată), apoi se mai nasc – Lidia,
născută în anul 1953 (aceasta fiind căsătorită, iar în urma căruia are 2 fete; şi una din ele au o fată),
Mihail, născut în anul 1956 (acesta fiind căsătorit, iar în urma acesteia are 2 fete; şi una din ele au un
băiat), Grigore, născut în anul 1963 (acesta fiind căsătorit, iar în urma acesteia are 1 băiat). Astfel are 7
nepoţi şi 4 strănepoţi.
În anul 2006 a decedat soţia Maria, la vîrsta de 86 de ani.
Moş Eftenie este un om comunicabil, şugubăţ. În ograda lui şi-a făcut casă fiica sa Vera.

Povestea vieţii

Moş Ion

Şâ ne-pucam, şâ aram pămîntul uoameń’ilor, şâ avem patru šeasuri prin foamea šeia, apu o
fost. .... Cînd foametea šeia o fost, da, pîrloajele erau pămînturile d'e pîrloaje erau, pîrloaje, una-alta.

Hai, l-o pus p'i ńea Vasâli ...., l-o pus brigad’ir. Şâ moş Ion era brigad’ir, ńea Vsâli, aista Antošin
era brigad’ir. Erau mai mulţi brigad’iri, ştii afla noi, în partea asta, el noi fără aišea la, la ... la
šâşmé ... , aišea era tot colhoz, era. Aišea era Derjânsk'i, aišea era Smirnov. Ne-apucăm de plugărie.
Da, hai să arăm, hai să arăm. De arat aram, câ o luat bururile de p'i la uoameń’i, plugurile de p'i la
oameń’i, k'iar nouâ, ń’i-o luat bururili, una-alta. Am dat acolo, şâ făšem, trebui şâ dai: zaconul era
zacon. Era sovesk'i i Soiuz atunšea era. Ne-am apucat d'i lucru; lucrezâ, zâ şâ noapti, dorném la deal,
dorném la deal, dorném în ğie. Foameti. N-avem ši mînca! N-avem ši mînca!

Da, ši s-malaud, câ da, era bińi?

Nu era ńicâ ... Înšet, Înšet cu plugurile, cu una alta acolo, plugu, cu puterile uoameńilor, cu una alt s-
o făcut focuri p'i deal, p'i deal. Acolo noi rămîném, acolo dorném, acolo da, n'i ...., şâ mai făcuši pîńea,
în anu šela, nu mai ţân eu miń’iti k'iar, în fiecari an ..... Făšeu de-a pîńi. Mîncam acolo, ńé hrăné
acolo, unu-alta acolo, bunâ-rău ... S-o rid’icat colhozu, s-o ajuns, colhozu de-acum sânguri, era
mărişor, înţăleji? Da ... Am ajiuns la un timp uoaricari. Şâ treacâ, colhozu. Ne-am uń’it cu colhozu, cu
toatâ tehń’ica, toatâ ferma, oi ši ši-o mai fost acolo apoi o trecut toţi în sovhoz.

- D’in colhoz aţi trecut toţi în sovhoz?


- În sovhoz... Şî mai era cîti-o uoai, o caprâ, acolo, vaši, tăt acolo, ne-am pus tăţi grămadâ. De-acu, o
fost şâ brań’ie, una alta, ai ca să fim în platâ, a sâ ń'i plăteascâ. Cît ai sâ zaraboteşti. Atîta ai sâ
1
primeşti, cît ai sâ lucrezi, da ... cînd am ajuns în sovhoz, am fost şâ eu p’i la stărtuno nu ştiu p’i
und’i un lata. Nu m-am mai dus eu la şcoalâ d'i mecańizaţâi, da am învăţat sângur în capu meu, ba
priîpšic, ba šeia, fără ń’iš un document. Am intrat, am primit tractor ...
- Am primit tractor, am lucrat. Še-a mai făcut? Stai, cî s-mi mai aduc aminti? Eu ţân minti diń
patruzăši, diń anu patruzăši ţân minti, da acu mai aproapi. Am lucrat cu tractorul, am primit ši
tractor nou, ši tractor ... cu sovhozul. Sovhozul, da. Am primit, şâ tractor şâ altele acolo. Am fost ši
la dosca pošiota. ...
Avem şâ noi nepoţi. A noştri tăţi învaţâ! Am un nepot, o fost a sormii, a sormii, a k'ipenui la
Moşcodeńi, o fost în America. Şâ eu îl întrebám: Stiopa, mă scuzaţâ, care, cîtâ şa oi? Da, da .... şâ
acolo stau p’i lângâ gard dorńind. Şâ sâ va mai povistesc? Stai sâ mă mai gândesc eu acolo ševa.
- Familia, matale. Cînd te-ai îńsurat?
Te-ai însurat, ce-ai făcut?
- Cînd am veńit în armatâ. Am plecat în armatâ în šinzăšiunu. Am plecat în šinzăši unu. Vă
povestesc aşă.
- Cîţi ańi?
- Trii ańi, câ atunši sâ făşé trii ańi. A? Cînd m-o luat la armatâ?
- Da.
- A-a. Secretarul nostru era badea Ion. Primar d’i Primărie era moş Vasâli cari o fost brigadirul
meu, Corjorf, da. Ń’i-o petrecut, am plecat. Ń’i-o petrcut. Câ aşa-s oameńii, nu-i mai ţân
minti, da ţân minti d’i mińi. Eu, Bârcâ, aista Petrea, .... şâ Necolăieş. Noi cari am rămas d’in
trizăšidoi mai sîntem. Eu, Petrea Unţiuc, Sârği Camerzan, aista .... v obšem vrio patru inši. Am
rămas d’in anul o mie nouâ suti treiză şâ doi. Da. Am slujât trii ańi d’i zâli.
- Unde?
- Stai sâ-ţâ povestesc? ...
- Prima datâ ńi-o luat în Kalińingrad, din Izberk.
- Din Izberk. Ruşîi, ruşîi o pus-o în Kalińingrad, dacâ era, p’i ńemţ era d’in Izberk.
- D’in Izberk a ńemţilor?
- A ńemţîlor, aşă? După ašeia, am slujât d’in Izberk, am veńit în Velik'i Luk'i. Velik'i Luk'i, da.
- Asta unde-i?
- Tot, în Rusâia.
- Îhî.
- Aşă. Rusâia erá pe urmă, am veńit a, d’in Velik'i Luk'i, ńe-am dus în Cap’iar. Acolo era un
stepler ..., acolo făšé rak'etnîie voiska. Sâ făšé rak'etil'i...., da. P’i urmâ în Astrahań’i, da, în gorod
Astrahań’i. Şâ multi, şâ mai multi, şâ altševa şâ s-mai povestesc?
- Familie, cum te-ai însurat?
- A, cum m-am însurat? Am veń’it în šinzăši unu d’in armatâ. Făšem trii ańi, vrei nu vrei, putéi
sâ fii tu mort, treaz, nebun, da trii ańi trebuié sâ-i faši.
Am fost în Româńia, am fost în Româńia cu băieţâi, cu Valoğea, am fost în Româńia. Ne-am
dus şâ cînd am ânntrebat acolo la Ğebuşeńi, l-am întrebat pe un soldat acolo, un pograń’išńic d’in colo.
Măi, cît t'i k'inui aišea?
Un an moşule, un an? Ş-matale n-ai ń’icâ, d'i şâ d’i băut, şâ d'i šeilaltâ? Crăpat.
Avem da, noi ne dušem. Noi am socotit, noi merğem mai la vali, cât îi dâmbul šela în Româńia, pe
un vîrf d’i ... încâ tot atâta cât îi d’i la noi la dîmbul šela, d’i la dîmb în colo. Mergem cu Voloğea, da.
Avem ń’işti k'ersagi noi. Erau praporši cu şâ starşâna, ca cum la noi. Dăm la starşânaua šeia o k'ersagă,

2
dăm şi la băietul šela. Pe utmâ l-am întrebat p’i băietul šela: voi cît slujâţi, voi aišea? Da ald’i matali
cît slujâm? Da Voloğea .... slujâm doi ańi.
A, ši ń’i duşém mai d’iparti, da.
În trizăši unu, am veńit. Nu în triizăši şî nouâ, în šinză şâ unu m-am căstorit. Eram sărac. Tatâ
n-avem, mamâ n-avem. Am luat-o p’i Marusea. Ie, trăié la Ğeorge Constantinovici. Ğermanjâ familia.
Nu şâ, ne-am căstorit şâ noi ca doi săraši. Ie la sorsa trăié, eu , ń’icâ nu era putere acasâ. Aišea, unde-i
via asta o vedeţi, matal'i. Era o râpâ. Cum îi râpa asta ia, da. Am ń’ivelat, am pus vrio douâ suti, una
alta acolo, am ń’ivelat, ma altuit, am pus poate are patruzăši şâ šinši d’i ańi, via asta, da.
Ši ne-am căstorit. Eu sărac, fimeia săracâ. Ńiši d’intr-o parti ńiši o puteri. Noi ne-am apucat d’i
lucrat. Ńe-am apucat d’i lucrat ... întîi am intrat în colhoz, p'i urmâ še-am făcut? La colhoz p’i dealu
mari, ši ń’i fură ašela ari!
...
Ne-am căstorit, ne-am luat d’in munca. Ne-am apucat d’i muncâ, avem casâ tot cu patu. Da
era casâ bătrâneascâ şâ stroieu băieţii leaţuri dea noştri. Ne-am apucat şâ noi sî ń’i stroim. Ašeia, era
patru odăi, patru odăi deaiestea ... aşă o bucatâ ai ... beši. Bešiul nu-i mei scurt, îi d’i la uşâ şâ cam
pînla fîntînâ. Nu-i chiar pînla fîntînâ. Îi săpat aşă.
Mi-aduc aminti d’in tinereţâ. Tatâl meu a trect prin Tecuši, cînd ne-am dus în Româńia. Cm
d’i la noi pînla dîmbul šela, şî noi eram d’i la dîmb încolo cu maşâna proprie. Eu am mînat şâ eu
maşînâ. Matal'i nu mă ştii? Nu mă ştii, da, amu ista mă ştie.
Ne-am stroit casâ...
- Da.
- Ţurcanu Maria Aristofovna. Da. Mie îmi păre bine ş-fost eu învăţători. Aşă? Am un cumnat la
Moşcoveń’i. Să-l întorši repede. – Şapte or nouâ?
- Ă-ă-ă-ă-ă- ....
- Să vă spun cît âi rezultatul? Îi 63.
- Ğiń’i. Câ matali înveţi şâ ai şâ studii.
- Nebun ....
- Amu George Constantinovici. Mă luam la rămăşag acolo. Îl întrebi ....mă tu, 9*7? Taman şâ-i
mai greu p’i suflet, matimaticâ.
Tac, şâ la şe-am rămas noi? ....
Pe părnţii lui ţaţa Marusea io rid’icat în anul patruşopt, cam aşă, patruşopt, cam aşă prin
patruşopt. Io rid’icat. Da ie, asta, Marusea o lucrat. Cum o rămas, o rămas la şosea. Ie o rămas la sorsa.
Ei bine, aşa cu ..., avé undeva vrio şasâ ań’i, şapti, şasâ. P’i părinţi io rid’icat, io dus în Rusâia. Acoloi
frig, nu mai spunem cî io rid’icat, da io dus, aşa la depărtare. ....
I
e o rămas la sorsă vrio şapti ań’i d’i zâli. O lucrat aišea, învăţa p’i la şcoalâ, la vecerńîie şcolâ,
şî la d’i zâ o lucrat. Am uitat şâ eu de-acum cum povesté ţaţa Marusea.
Am veń’it d’in armatâ. O mai crescut şâ ie. S-o mai făcut oleacâ mai în vîrstă. Avé vrio
şapspriši ań’i. Eram sărac. Ń’iši ie nu era bogatâ, ci trăie la sorsa. Ğeorğe Constantinovici era şâ el un
sărac, voi d’i capu luia, aşă. Şî m-am căsătorit amîndoi. Da şî mai făšem o nuntâ, cum o fac acuma pe
la restoranturi.
Trebuie varză, sarmali, nu era d’i und’i. Am făcut şâ noi, cum şâ spun eu, ca o logodnă. Ştii?
Muzicanţâi şâ sara, am făcut sara, o luń’i şâ ğiń’i, da. O lunâ şâ ğiń’i stăteu maţâń’i şî prindeu
tucmai d’i la drum, treşeu cu ... şî sâ uitau cum jioacâ lumea.
Un prieten de-ameu, Ion Macaroanâ, o făcut, eu mă duşém la vatrâ, nu eram însurat. O făcut
o roatâ . De la Primăriea, eu aista, a lui Ilie Šipeleag. Măi, mă cobor la vale. Mai sâ întru p’i mine ...

3
el era pregătit. Sâ vii desearâ p’i la miń’i. M-am însurat şâ mă duc să o duc p’i Maria lui Macaroanâ,
nu i lui, Macaroanâ, a lui Fedea. Ń’i dušim. Atunşea eu prin datâ m-am întîlń’it cu Marusea, de. Am
jiucat şâ noi. Fără şaptă, fără ń’imic. Şâ aşă câ eu mă-nsor. De la ašeia ne-am împrieteń’it noi. Ii cînd
am ajiuns primăvara, apoi toamnâ, ne-am căstorit, ne-am însurat. Şâ părinţi o veń’it. Înapoi m-o văzut
ca jinere. P’i dînsa cînd o plecat ald’i socri, tatso. O plecat cu-n băiet ši cu šică. Da. Ţaţa Nadea era
mult înainte, după pe patruşasâ. Era măritatâ aišea după Ğeorğe Constantinovici.
Ši smai povestesc v-am povestit mult şâ d’i tuoati.

4
PARTICULARITĂŢI LINGVISTICE

5
Nr. Particularităţi Numele intervievaţilor
d. lingvisitice Nedelea Eftenie Bălţatu Axenia

1. Sistemul vocalic
Tendinţă de închidere
e>ă mărs-mers,

i>î şî-ci, ruşâni-ruşine, şî-ci


ă>î oglindâ-oglindă, încâ-încă, sâ-sî, dacî-dacă,
câ-că, săptămînâ-săptămînă,viaţâ-
viaţă, dacâ-dacă, apâ-apî,
bătrîneţâ-bătrâneţă,
î>i zâs-zis, apâ-apă, părinţî- găsît-găsit
â>e scoatâ-scoate,
e>i ésti-este,
i>e di-de, minti-minte, pisti-peste, Poati-poate,
ruşâni-ruşine,
a>ă aşă-aşa
â >i şâ-şi

ă>o tăt-tot,

u>iu
Diftongarea
e>ie este-ieste
i>e cuvinti-cuvinte, despri-despre,

2. Sistemul consonantic
Are următoarele consoane cheatră –piatră,
întotdeauna dure:
k'>p
ş>č aşeia-aceia, işi-ici, şinşi-cinci, şeia- nişi-nici, aşeia-aceia, dủşi-duce,
ceia, aişea-aicea, şelea-celea, nişi- şini-cine,şinşi-cinci, aişea-aicea,
nici, întraşeia-întraceia, şioareli-
cioarele, faşi-faci, duşi-
duci,atunşea-atuncea
ş>f şer-fier, vá şi-vá fi,
n>m salcîn-salcîm, nia-mia, niroasâ-
miroasâ,

h>v bolohan-bolovan
ţ >č ţîmitir- cimitir

h >k himicat-chimicat

đ >z şaptiđăşi - şaptezeci

3. Structura gramaticală
 Extinderea pluralului în –i la case-căsî
substantivele feminine cu
modificarea vocalelor din
radical:

 Alături de formele de viitor o să fac- voi face


apare viitorul cu auxiliarul
inveriabil: o+conjunctiv:
 Verbul la imperfect vene- venea, duşem-duceam, venim, duşem

 Verbul la perfectul compus o fost – a fost s-o lepădat, o venit


s-o coborît- s-a coborît,
6

4. Trăsături lexicale
zăvodească, volotincă, tăti-toate,