Sunteți pe pagina 1din 16

Nr.

Proba scrisă Proba orală


intr.

Domeniul I: Biografie Domeniul II: Domeniul III :


Poezie si Esee
A. Casa şi familia Portret de creaţie şi
B. Stănescu şi Chişinăul Activitate socio -profesiona

A. Casa şi familia

1. B În luna martie,1957, Leoacă tânără, iubirea


N.Stănescu debutează Leoaica semnifică aici
simultan în revistele iubirii care pune stăpînire
sufletului, transformînd
„Tribuna” din Cluj şi în
sentiment frumos într-o ispită
„Gazeta literară” cu trei Stănescu iubirea duce la o înstr
poezii. Acel ce simte această pati
transformă într-o fiară vi
ucigătoare, sufletul se înstrăine
realitate, devenind pustiu.
Se vizualizeaza iubirea c
sentiment, ca stare extaticặ a eul
poetic.

2. A Este subîntitulat „Requem Laudă omului


pentru moartea tatălui”, Un imn filosofic
deoarece în februarie 1982, omului.
Omul e definit ca ce
moare tatăl.
universului creat, un cent
universului spiritual. El este cen
jurul căruia se roteşte universul,
soarele. Conceptul de om e
treptat prin percepţia mediului
în care el trăieşte.
1. Se dau trei imagini ale omului:
copacii văd oamenii ca o „
copleşitoare”, ca „fructe plimbă
Aceste „fructe plimbătoare”
„unui pom cu mult mai mare” c
ne trimite la arborele vietii. C
fructul unui pom se găseşte s
generatoare a unui nou organi
aşa fiecare om posedă germene
vieţi.
2. În regnul mineral pietre
omul ca o „lină apăsare”, deoar
cum în interiorul omului conc
simbolurile, legile sunt
cristalizate ale intelectului, tot
exterior, piatra este crista
materiei incandescente, ca
soarelui.
3. În cea de-a treia strofă
este o pasăre nemaiîntîlnită „cu
crescute înlăuntru”. Analog
sufletul – pasăre maiastră este s
de simbolul „aripă”. Expresia „a
aripă zbătînd” sugerează
intelectuală, o trudă co
accentuată şi de verbul „zb
„Aripile crescute înlăuntru”
activitatea miraculoasă a intel
uman. Astfel, oamenii sunt gat
avînte către înalţimi favorizaţi d
curat, de capacitatea de a gîndi.
Prin expresia “aer mai curat -
gîndul”se realizează un concep
despre om. Ceea ce-l deosebe
om de toate celelalte elemente
el vine în contact este
capacitatea de a gîndi. De
oamenii sunt „fructe plimbăto
„mişcare – adăugată la m
pentru că dă la iveală roade. O
au capacitatea, asemenea pomilo
da roade care ajung la ma
datorită unei trude continue. Om
conceput ca un individ co
creativ.

3. Hristea, profesorul de istorie  1964- pentru volumul Pasul tău de domnişoară


Simache. „O viziune a Versul Pasul tău de domn
sentimentilor”; exprimă sentimentul de iubire.
sentiment în viziunea autorul
 1969- pentru trecător, deaceea pasul ei nu
“Necuvintele”; peste bolovan, dar coboară d
 1972-pentru “Cartea de bolovan. Prin aceasta ne este
citire”; gîndul că inima poetului e împe
 1975 –pentru “Starea el numai contemplează, fără a
vre-un sentiment. Sentimentul
poeziei”.
perceput superficial şi efemer
"pas de domnişoară", care trece
de repede cum a venit, "dintr-o
amară". Sentimentul aces
împovărează inima El avea r
fundă. / Inima încet mi-afundă.
nu simte emoţie şi nici bucurie
îmi este foarte rău".
Pasul trece eu rămân – eul
revine la împietrirea sufletul
loc o dramă interioară.
4. 1. a Bazorelief cu îndrăgostiţi Elegia a unsprezecea
2. c E un imn vieţii. Sămînţa rep
la Stănescu acel germene
generează lumea.
Poetul se consideră pe
sămînţă, purtătorul mesajulu
neam, fiinţa lui concentrată
existenţă individuală. E o idee
pe care o găsim şi la Ion Ba
sensul că omul este un univers,
în centrul universului.
6. A Nichita Stănescu – o Ars poetica.
recitare a) poetul este un umanist, p
un instrument de umanizare a lu
b) poetul vrea să fie un peda
poezia are rolul de a modela
conştiinţele;
c) poetul este un judecător,
este o sentinţă;
d) poetul este un demiurg, p
un univers;
e) poetul este un centru al
universului, poezia un mod de
conexiune între lumea spirituală
materială;
7. A  1964- „O viziune a Evocare
sentimentilor”;  Poetul tratează tema
 1969- “Necuvintele”; Ideea - că iubirea trebuie
ideală, aşa cum şi la Emine
 1972- “Cartea de citire”; poezia Atât de fragedă ,
 1975 – “Starea poeziei”. transfigurează (o transform
înfăţişare) femeia.
 Poate fi interpretată şi
ars poetica. Poezia este
veacurilor. Poetul este un filos
8. C În luna februarie, moare Poezia
tatăl poetului – Nicolae „plânsul” – semnul durerii, dispe
(n.19.04.1908 - _ .02. „ochiul” – simbolul cunoaşte
1983), este o selecţie din tot principiu creator, o privire din
care este o nouă intenţie de a
ce a scris poetul de la ultima
universul.
sa apariţie editorială. „lacrima” – e ceva puri
eliberator. L.... de obicei sunt
sarea este simbolul înţelepciunii
spirituale.
Conştiinţa – dimensiune a univ
poetic
Procesul de conştientizare este t
al poeziei. (poezia este aceea c
face să ne cunoaştem realitatea)
De-a lungul întregii
poetul încearcă să definească co
despre cunoaştere prin artă, ec
dintre conţinut şi forma poeziei,
relaţia poetului cu cuvîntul.
9. 1 Cărţile „Belgradul în cinci Orfeu în vechea cetate
prieteni” (ediţie bilingvă de Volumul Măreţia frigului,
poezii inedite) şi Nereci fundamentală este moartea. M
(Necuvintele). este o experienţă, o întoarcere i
mit, în necuvînt. Moartea
incheiere metaforica a av
spirituale a eului poetic in
cunoasterii
Orfeu – simbol al muzici
divin, prin puterea cîntecul
poate vrăji oamenii, anim
pietrele, plantele. (mitologia gr
Canopus este cea mai luminoa
din cadrul constelației Carena
de a doua cea mai luminoasă s
timp de noapte.
Şoimul – o pasăre solară, sim
curajului în luptă. Moartea
încheere a aventurii spirituale
poetic în spaţiul cunoaşterii.
Cetatea –Spaţiul cunoaşterii.
10. C Este pentru scurt timp Învaţă mersul pe mare
corector şi apoi redactor la Valul – frămîntări sufleteşti, ale
secţia de poezie a „Gazetei Marea – imaginea unui înce
literare”, director Zaharia sfîrşit.
Poezia face parte din ce
Stancu.
treilea volum de poezii al
Stănescu – Dreptul la timp. V
acesta e o etapă de tranziţie de
două volume anterioare la elegii
este complet cuprins de abstrac
în următoarele volume. Poe
trăieşte emoţiile şi sentim
aproape corporal.
Ca să poţi merge pe v
mării trebuie să fii Iisus. (Nu
direct) Ca să poţi crede, să fii s
se poate merge pe valurile
trebuie să accepţi miracolul divi
material-emoţională (altfel
extazul liric). Poetul are viziune
Iisuşi-adolescenţi, „care învaţă
pe valuri în picioare”. „O infini
de yole” o priveşte meditînd
debarcare a salvării de pe plaja
n unghi perfect”. Dar nu este în
încă în această minune, aştept
pas „greşit”, la vre-o „alunecare
scufundare măcar pînă „la genu
valul diafan”.
Triumful forţei unei ge
care e şi aceea a poetului, cap
înfrunte prin puterea sp
suferinţele unor vremi grele.
11. A A noua elegie, a oului. Emoţie de toamnă

Poezia „Emoţie de toamnă” fac


din volumul „O viziun
sentimentelor” – prima eta
creaţie. Poezia ca şi c
poezii ale lui Nichita Stane
remarcă prin originalitate, prin
metaforică a limbajului poetic
lirism si sinceritate, caract
specifice intregului volum „O
a sentimentelor”, pe care criticu
Eugen Simion il consideră ro
unei idile.

Titlul poeziei este o metafor


care eul liric işi exprimă
profundă pentru o iubire pe ca
se sfârşi, starea de amă
provocată de o dragoste afl
pragul destrămării. Altfel
metafora titlului este forma
cuvantul sugestiv pentru
interioară a eului liric, ,,emo
cuvantul ,,toamna”, care nu se re
anotimp, ci la starea de deprim
eului liric, provocată de o iubire
trecut odată cu scurgerea timpulu
12. Poetul nu are biografie: biografi
- Liceul Nichita Stănescu Carte de citire şi Carte de este de fapt propria lui operă, ma
din Bucureşti, iubire sau mai rea, mai măreaţă sau ma
- Colegiul Naţional din măreaţă .”
Ploieşti;
- Muzeul Memorial din
Ploieşti;
13. În anul 1967 apar III I s-a conferit în 1975, la Vie
- 1963, 1968- Cehoslovacia, volume de poezii: premiul Herder, iar în 1982,
- 1965,1983-Iugoslavia; 1. “Roşu şi vertical”, Iugoslavia, premiul „Cununa de
- 1967- Viena; Editura Militară;
- 1971 - Franţa- 2. “Alfa”-volum antologic
(Paris,Versailles, Avignon); Editua Tineretului;
- 1971- Italia; 3. “Oul şi sfera”, Editura
- 1971- Anglia;
- 1974- Germania; pentru literatură.
- 1976- Moldova;
- 1983- Bulgaria
14. 1982, Todoriţa (Dora) Tărîţă. 1.Belgradul în cinci Ars poetica” , „Arta poeziei” ,”A
(El 45 ani, ea studentă). prieteni (ediţie bilingvă de poetică”, „Arta scrisului” ,
poezii inedite); „Autoportret” , „Poezia” , „Poet
2. Nereci (Necuvintele) soldatul”, „Căutarea tonului” ,
„Poetul” , „Tonul” , „Timbrul”
15. Liviu Damian Prima a etapă – lirica sentimente
adolescentină , an care predomin
idealurile romantice , subiectul
cunoaşterii este eul liric în jurul
se circumscrie lumea reală
16. Pe 12 decembrie, pe la 11 elegii, se mai numeşte „Cina
amiezul nopţii, durerile din tain㔺i fiecare elegie reprezintă
zona ficatului de vin apostol.
îngrozitoare şi este adus cu
salvarea la Spitalul de urgenţă,
unde crizele sunt extreme de
violente şi poetul se stinge din
viaţă fix la orele două şi zece
minute. Ultimele sale cuvinte
sunt: “Respir, doctore,
respir”.
17. str. Piaţa Amzei, nr.9 din Poetul îşi ia ca model al creaţiei
Bucureşti personaj mitic, Galateea, creată
Pygmalion din materia neînsufle
înzestrată, prin puterea talentulu
credinţei în zei, cu viaţă.
18. hepatită Poezia „Noi”.

19. Spitalul de urgenţă Autoportret pe o frunză de toam


“Fundeni” din Bucureşti
20. Cimitirul “Bellu” din Criticul Eugen Simion defineşte
Bucureşti, “ lui N. Stănescu „poezia poeziei”
Aleea scriitorilor”, în preajma
mormintelor lui M. Eminescu,
M. Sadoveanu, I.L.Caragiale,
George Coşbuc
21. 13 decembrie,1983, Cimitirul În „Elegia a 10 –ea
“Bellu” din Bucureşti, “Aleea
scriitorilor”.
22. Nicolae Ştefănescu Fonetic – bazat pe sonoritatea
sunetelor, pe alteraţie ;
Morfologic – bazat pe mobilitat
cuvîntului , la fel ca la Arghezi
Sintactic – bazat pe construcţiile
sintetice ca în cazul lui Barbu
23. 1962, Doina Ciurea. O colegă Necuvintele
de la facultate, căsnicia a durat
un an.
24. 1. Prima iubire a fost în liceu. Cunoaşterea de sine ca sens al v
Despre această iubire ,se al filozofiei.
spunea că a fugit în Australia.
2. 1952- 1953 Magdalena
Petrescu;
3.1962 - Doina Ciurea;
4. Gabriela
Melinescu;
5.1982 - Todoriţa (Dora)
Tărîţă. (El 45, ea studentă)
25. Este cel mai nou din zestrea de O meditaţie pe tema destinului
monumente a Ploieştilor, naţional, dar în acelaşi timp , o o
amplasat în parcul din fata dedicată poporului român.
librăriei „Nichita Stănescu”.
Lucrarea a fost încredinţată
sculptorului Ştefan Macovei,
care, la 12 iunie 1996, înfăţişa
ploieştenilor macheta operei
sale. După mari eforturi,
monumentul a fost inaugurat la
24 septembrie 1999, în
prezenţa ctitorilor, a
oficialităţilor locale, a
artistului, a unor personalităţi
ale culturii româneşti.
Bustul este turnat din bronz şi
sudat de fierul beton al
structurii de rezistenţă a
monumentului. Soclul este
înconjurat de solul cu flori din
mijlocul unei platforme
circulare. Ploieşti.

b. Stănescu şi Chişinăul

27. 1 Casa Limbii Române Cehoslovacia , 1963

28. 2 Casa Limbii Române Iubirea , evoluţia eului liric


din Chişinău
2009. Municipiul
Chisinau , str. M.
Kogalniceanu, 90
+373 22 234698
+373 22 238703
29. 3 “Limba română este Iubirea , evoluţia eului liric
Patria mea”
30. 4 lui Eugen Simion

Pavel Balmuş,
Nascut pe 18 august
1944, la Saratenii Noi,
Orhei, in 1966 a
absolvit Facultatea de
Filologie a Universitatii
de Stat din Moldova. A
fost redactor la
Televiziunea
Moldoveneasca (1966-
1968); custode general,
secretar stiintific si
director adjunct la
Muzeul Republican de
Literatura „D.
Cantemir” (1979-
1983); redactor la
editurile „Literatura
Artistica” (1983-1989)
si „Cartier” (2000-
2002). Este presedinte
al Societatii bibliofililor
din Moldova „Paul
Mihail” si al Centrului
National de
Hasdeologie de pe
langa Biblioteca
municipala „B. P.
Hasdeu”.
In calitatea sa de
cercetator, Pavel
Balmus este preocupat
de investigatia de
arhiva. Astfel, de-a
lungul anilor, a pus in
circulatie informatii
inedite - sau mai putin
cunoscute - referitoare
la scriitorii nostri
clasici si, in mod
deosebit, la dinastia de
carturari basarabeni
Hajdau-Hasdeu -
„Pagini din istoria
culturii si literaturii
moldovenesti” (1979) si
„Studii si materiale
despre Alexandru si
Boleslav Hajdau”
(1984). Sub ingrijirea
Domniei sale, apar un
sir de selectii din opera
acestor inaintasi, iar in
2002 vede lumina
tiparului culegerea
colectiva „Pro Fide et
Patria: contributii la
studierea vietii si
activitatii membrilor
familiei Hajdau-
Hasdeu”. De asemenea,
prefateaza volumele
mai multor scriitori
clasici si semneaza
numeroase studii despre
N. Costin, B. P.
Hasdeu, M. Eminescu,
C. Stere, Al. Mateevici
s.a.
31. 5 Clavdia Balmuş Tatăl – Nicolae Stănescu , come
Mama – Tatiana , provenea dintr
familie nobilă rusească , emigran
-1917
32. 6 1999. Grigore Hagiu , Mircea Ivănescu
Descriere succintă Nicolae Breban, Petre Stoica , C
Ansamblul sculptural Baltag , Fănuş Neagu ş.a scriitor
"Aleea Clasicilor oameni de creaţie.
literaturii române" a
fost inaugurat în anul
1958 şi a fost
constituit din 12
busturi: V. Alexandri,
Gh. Asachi, D.
Cantemir, I. Creangă,
A. Donici, M.
Eminescu, B.P.
Hasdeu, A. Hâjdeu,
N. Milescu-Spătaru,
C. Negruzzi, A.
Russo şi C. Stamati.
După anul 1989
Aleea Clasicilor se
completează cu
busturile scriitorilor T.
Arghezi, L. Blaga, G.
Călinescu, Gh.
Coşbuc, M. Eliade,
O. Goga, M.
Cogâlniceanu, A.
Mateevici, M.
Sadoveanu, N.
Stănescu, C. Stere,
N. Iorga şi G.
Bacovia.
Axată iniţial pe
raza centrală a
Parcului, odată cu
completarea listei de
sculpturi, s-a
schimbat compoziţia,
fiind desfăşurată în
formă de săgeată de
ambele părţi ale axei.
Monumentul lui N.
Iorga se află în afara
teritoriului Grădinei
Publice, la intersecţia
str. N. Iorga cu str.
Bucureşti. În prezent
pe Aleea Clasicilor
sunt amplasate 25 de
busturi.
33. 7 “Aleea clasicilor”din Dragostea; evoluţia eului; identi
Gărdina piblică “Ştefan cu sinele universal; ars poetica; p
cel Mare” din Chişinău. - omul însuşi; destinul uman şi
ispitele violente etc.
34. 8 Colectiv de autori, Contopire cu lumea; aderarea la
coordinator G.Tănase. conceptul carpe diem ; modalitat
certă de transfigurare a eului ;
declanșarea unor stări de spirit g
sublime; patima ce încorsetează
sufletul într- o realitate obscură e
35. 9 În anul 1976. Nucleu al universului ; dimensi
conştiinţei universale ; omul – u
(germenele), o pasăre (aspiraţia
palpitantă); o entitate complexă
practic incognoscibilă; copilul c
populează un mediu natural ined
36. 10 În cadrul Zilelor Poetul – umanistul în esenţă , po
literaturii sovietice în o modalitate de transfigurare a lu
Moldova. poetul – un dascăl,poezia un pro
al conştiinţei; poetul – sfînt hipe
poezia – universul în care se ma
acest sfînt ; poetul – inima
universului , poezia – conexiune
materiei cu spiritul; poetul – un
şi producător de armonie, echilib
poezia – o altă faţetă a universul
aura lui inedită.
37. 35. Tonalitatea gravă, uneori
contrastantă; caracterul eroic, di
dar concomitent , şi insinuant ;
expresia rafinată, plastică ,dar şi
retorică; coexistenţa extremelor
(tolerant / intolerant , fragilitate
duritate ); noutatea expresiei(o
premieră absolută ); simplitatea
aparentă, ce camuflează sensibil
şi capacitatea de modelare şi
remodelare a realităţii; forţa sup
verbului; obscuritatea sensului e
38. 36. Nichita Hristea N..Stănescu
.Profesorul de istorie : Simache
39. 37. extazul ; Înălţarea spre celes
ignorarea teluriului; crearea , pri
analogie cu macrocosmosul, a un
microcosmos , a unui univers lău
irepetabil; recuperarea conştiinţe
sine ; starea de inhibiţie ;
contemplaţia ; împietrirea interio
călătoria spre sine etc .
40. 38. Mitul creaţiei este o obsesie
conturează tema ”cuvîntului şi
necuvîntului”)

41. 39. Tematica universului poetic


de N.Stănescu este ancorată în
contemporanietatea sa, este mod
şi posmodernist.

42. 40. Structura compoziţională cr


impresia de spontanietate în elib
sentimentelor (strofe inegale, ve
inegale, rimă săracă, imperfectă

43. 41. Formal , ”În dulcele stil clas


urmează prozodia cuminte a
romancierilor (tema ar putea fi
) , dar descoperim şi ritmuri
argheziene (din poezia ludică) s
blagiene .)

44. 42. Simbolul leoaicei este asocia


emoţia îndrăgostitului , atributel
iubirii sînt : seducţia, agresivitat
pierderea identităţii , topirea în c
45. 43. Printre înnoirile aduse de po
stănesciană se numără viziunea n
asupra lumii . Poetul creează în p
sa simboluri originale : îngerul ,
dimonul , vulturoaica , soldatul ,
care ucide şoimul . Sub aspectul
expresiei artistice – depersonaliz
cuvîntului şi necuvintele.
46. O călătorie în zori” , ”Quadriga”
”Triptic Eminescian.
47. Ars po
Ioan E
Simion
25 mai
Chiojd
Prahov
un criti
istoric literar, editor, eseist, prof
universitar român, membru al
Academiei Române şi preşedinte
acestui for din 1998 până în apri
2006. A fost căsătorit cu Adrian
Manea (1957-2006) şi are o fiic
1957-1962 – Cercetător la Institu
Istorie şi Teorie Literară „G.
Călinescu” al Academiei Român
1962-1968 - Redactor al „Gazete
literare”
1964-1971 – Lector universitar l
Catedra de Istoria literaturii rom
Facultatea de Litere, Universitat
Bucureşti
1970-1973 - Lector invitat de lim
română la Universitatea Sorbonn
(Paris - IV)
1971-1990 – Conferenţiar unive
Facultatea de Litere
1990 – Profesor universitar al
Facultăţii de Litere, Universitate
Bucureşti
Din 2006 – Director general al
Institutului de Istorie şi Teorie L
„G. Călinescu” din Bucureşti
Activitatea culturală şi publicisti
1960 – începe colaborarea sa la
revistele „Gazeta literară”,
„Contemporanul” şi „Viaţa
românească”
Din 1968 – colaborează săptămâ
„România literară” şi din 1991, l
„Literatorul”
1983 - redactor al revistei „Caiet
critice”, revistă de critică şi teori
literară. Din 1990 devine directo
„Caietelor critice”
1993 - Devine membru al Acade
Române
1998 – Este ales Preşedinte al
Academiei Române
Doctor Honoris Causa al univers
din Iaşi, Galaţi, Târgovişte şi Ar
2006 – Îşi încheie activitatea de
Preşedinte al Academiei Român
Este preşedintele Secţiei de Filo
Literatură a Academiei Române
Scrie în mod regulat la ziarul „Z
A publicat peste 3.000 studii şi a
în reviste de specialitate
Este coordonatorul Dicţionarulu
general al literaturii române, vol
2004-2009

48. Cîntec”, ,,Evocare” , ”Leoaică tî


iubirea” , ”Vîrsta de aur a dragos
”Clar de inimă”
49. Efect puternic, modernizează lite
basarabeană N.Stănescu era o le
vie în Basarabia, basarabenii îl
idolizau. A influenţat scriitorii
şaizecişti: Gr.Vieru, L.Damian,
A.Codru.
50. 1978 , volumul de poezii „Epic
Magna”
51. 1980 – Propus de Academia sue
poetul candidează la Premiul N
pentru literatură, fiind acordat
poetului grec Odysseas Elytis, n
luat.

52. Pentru volumul de poezii „Epic


Magna”
53. Marele premiu „Cununa de aur”
Festivalului Internaţional de poe
la Struga,Iugoslavia, 1982.
54. 1964 – apare la începutul 1957 a
o viziune a sentimentelor , un vo
cu care poetul primeşte Premiul
Uniunii Scriitorilor
55. 1976

56. George Bacovia

57. Cehoslovacia,1963

58. 1964 – apare la începutul 1957 a


o viziune a sentimentelor , un vo
cu care poetul primeşte Premiul
Uniunii Scriitorilor
59. 1980 – Propus de Academia sue
poetul candidează la Premiul N
pentru literatură, fiind acordat
poetului grec Odysseas Elytis, n
luat.

60. 1982, Festivalul de la Struga-


Macedonia
61. Tonalitatea gravă, uneori contras
caracterul eroic, direct, dar
concomitent , şi insinuant ; expr
rafinată, plastică ,dar şi retorică;
coexistenţa extremelor (tolerant
intolerant , fragilitate / duritate )
noutatea expresiei(o premieră
absolută ); simplitatea aparentă,
camuflează sensibilitatea şi capa
de modelare şi remodelare a real
forţa supremă a verbului; obscur
sensului etc.
62. („ „ Ca un măr .”

63. „Mă învelesc de frig”

64. Leoaica tînără, iubirea

65. Leoaica tînără, iubirea

66. „O”- exclamaţie retorică ;


„voi , ficţiuni” –
invocaţie retorică ;
„dulce lemn de tei”
- metaforă ;
„dulce lemn”
- epitet antepus, metaforic

67. E aşezat în crăpături ,


tăieturi , pretutindeni ,
pentru că el apără tot ceea
ce se desparte de sine .
68. O fidelitate faţă de regnuri în rap
semenii săi : „Trăiesc . Sunt om
69. Oamenii sunt păsări
nemaiîntîlnite ,
cu aripi crescute înlăuntru...”

70. „Aştept un pas greşit să văd ,sau


alunecare / măcar pîn la genunch
71. ”Evocare” –
”Atît de fragedă”

72. Natura , un cerc , aproape

73. În dulcele stil clasic

74. ”Evocare” –

75. ... viață personală



76. O fidelitate faţă de regnuri în
raport cu semenii săi : „Trăiesc .
Sunt om .”
77. Drumul spre cunoașterea
de sine.