Sunteți pe pagina 1din 4

Art nouveau (jungendstil, seccesion)

In ciuda contextului social si politic tulbure de la sfarsitul secolului al XVIII -lea, a angoaselor create de
diferenta mare dintre paturile sociale, anticiparea potentialului imens pe care viitorul si evolutia
tehnologica il prevesteau reuseste sa triumfe in final, inceputul secolului XIX fiind momentul nasterii
unor directii valoroase in arhitectura si designul de mobilier.

Inspirata de manifestarile generate de miscarea Arts&Crafts (Marea Britanie, 1880), reactia tot mai clara
la plastica anosta si tehnicizata generata de procesul de industrializare si contureaza in forme fluide,
naturale si rafinate definind in 1890 curentul Art Nouveau.

Stilul devine extrem de prezent in toate formele de exprimare plastica, oferind un contrast revigorant si
vizibil in comparatie cu contextul greoi si grandios specific inceputului de secol XIX.

Un stil european prin excelenta, Art Nouveau capata o multitudine de reiteratii si denumiri specifice
zonelor de manifestare. Nascut din initiativa unor artisti extrem de talentati ce doresc sa reactioneze la
existentul nesatisfacator, curentul se doreste generator de frumos, functional si, mai ales, nou.

Stilul decorativ al timpului este o pastisa de reinterpretari reproduse in masa, o imagine confuza si lipsita
de caracter care este inlocuita cu ajutorul unei gandiri unitare a spatiului, de la arhitectura la decoratiuni
in cel mai mic detaliu.

Extrem de diversificat, stilul se inspira din asimetria si atentia la detaliu a Rococo-ului, pastrand silueta
feminina si reinterpretand motive ale arhitecturii japoneze, naturale, suple si rafinate. Forta creativa,
determinarea aplicarii si puterea imaginilor generate de Art Nouveau ii sunt in final fatale, ajungand la
manierism dupa doar 15 ani de existenta, final facilitat si de energia adusa de inceperea primului razboi
mondial, in 1914.

Elemente definitorii si influente:

Natura este principala sursa de inspiratie, iar materialele folosite sunt o gama impresionanta de esente
exotice de lemn, metale pretioase, fildes si bronz. Manufactura este incurajata de designerii Art
Nouveau in detrimentul pieselor industiralizate.

Scoala de la Glasgow isi simte resimtita influenta prin reinterpretarea motivului capului de femeie cu cu
bucle sculpturale si geometrizate pe care Mackintosh il foloseste adesea in compozitiile sale.

Stilul rafinat de compunere folosind linii lungi si usor curbate pe care Mackintosh il foloseste este regasit
adesea in Art Nouveau, mai ales in detaliile de marchetarie.

Reliefurile accentuate sunt caracteristice in volumetria pieselor iar liniile sinuoase domina compozitiile.

Rafinarea motivelor decorative si infuzarea lor cu un spirit nou duc la o tendinta de abstractizare a
desenelor ce apar pe piesele caracteristice.

Atentia la detaliu este desavarsita, fiecare piesa avand accesoriile gandite si executate individualizat

Se experimenteaza cu reinterpretarea abstracta a volumetriilor naturale, rezultand imagini


surprinzatoare, cu elemente de suport in contracurbe spectaculoase
Lucratura in metal este extrem de detaliata, caracteristica fiind si combinarea acesteia cu materiale
exotice lucrate minutios.

Mese:

Masa ca piesa functionala este transformata in opera de arta, capatand o multitudine de interpretari.
Proportiile sunt tot timpul suple, elansate si fluide, indiferent de registrul formal (sinuos, specific scolii
belgiene sau rectangular specific celei britanice)

Masa de tip cuib (succesiune de mese cu dimensiune modular variabila ce se pot depozita unele sub
altele)

Mesele simple cu patru picioare evolueaza capatand fie mai multe suprafete orizontale de depozitare,
fie forme geometrizate de tipul hexagonului, fiind executate uzual din lemn masiv de nuc

Blatul mesei este adesea executat din materiale contrastante cum ar fi ceramica, sticla sau alte esente
de lemn exotic marchetat.

Depozitari:

Dulapul si cabinetul continua sa ramana cele mai scumpe si luxoase piese de mobilier, dezvoltand
diverse variante, clasificabile in functie de zona sau intrebuintare, devenind astfel prilej de demonstrare
a maiestriei designerilor si a mesterilor.

Cu dimensiuni reduse, piesele devin pretioase si inglobeaza o multitudine de materiale (lemn de esenta
nobila, sticla, bronz, piatra)

Influentele Art Nouveau reusesc sa revigoreze stilul auster al Marii Britanii, Germaniei si Austriei unde
imaginea ramane una masiva si sobra.

Multe din piese deservesc depozitarilor de obiecte pretioase ca vesela, avand mari portiuni transparente
realizate adesea din vitralii miniaturale.

Scaunele:

Mijloc propice de exprimare a creativitatii, scaunele difera ca interpretare. Charles Renee Mackintosh
influenteaza prin stilul sau geometrizat si suplu curentul german si austriac, in timp ce francezii dezvolta
o plastica organica si sinuoasa, contrastanta, prin Louis Majorelle si Hector Guimard.

Elementele structurale sunt extrem de subtile, executate din lemn ale carui proprietati materiale sunt
explorate si exploatate la maxim (lemn curbat cu sectiune extrem de mica), rezultand o plastica aerisita
cu o aparitie aproape imateriala.

Confortul este un factor crucial acum, aproape toate piesele fiind tapitate folosind fie piele si detalii
metalice, fie textil plușat pentru un contrast revigorant de textura.

Geometria variaza, observandu-se tendinta curbarii spatarului atat in vedere verticala cat si in cea
orizontala.
Art Deco

Exponent al unei perioade de recapatare a curajului in exprimare, al entuziasmului experimentarii, al


descoperirii si al viitorului promitator, Art Deco se dezvolta in Statele unite concomitent cu BauHaus-ul
unei europe interbelice , plina de energie si curaj, limbaj rafinat si surprinztor prin utilizarea
materialelorcontrastante de impact (inox cromat, piele etc.)

Art Deco ramane emblematic pentru cultura americana prin imaginea dinamica si sintetica pe care o
ofera, fiind adesea asociata cu stilul de viata al anilor ‘20-’30, rapid, colorat si definitor al sintagmei
visului american intr-o perioada unde totul pare posibil cu ajutorul creditelor acordate facil. Decorand
cazinouri, mijloace de transport in comun, cinematografe si o multime de alte functiuni publice care
imprima un anumit stil de viata, Art Deco este reactia fireasca la atmosfera apasatoare si austera din
timpul razboiului.

De origine traditionalista, curentul este contemporan cu miscarea modernista si cunoaste doua mari
etape, identificate abia in 1968 : perioada feminina (conservator, chic, elegant si bogat in manufacturi
pretioase) si reactiunea masculina (perioada guvernata de reactiunea masinista ce indeamna la folosirea
noilor materiale ca plasticul si cromul.

La origini derivat din Art Nouveau-ul francez, Art deco stilizeaza formele fluide ale primului dand nastere
unei imagini mai retinute, geometrizate, cu proportii gratioase si decoratiuni stilizate. Traditional, acesta
foloseste materiale luxoase pentru a innobila un stil simplu si geometrizat, cu juxtapuneri surprinzatoare
de textura (lemn esenta nobila finisat lucios,fildes, imitatie de piele de sarpe etc.)

Curentul se dezvolta intr-un curent modernist in a doua jumatate a vietii sale, imprumutand din
materialele si eficienta functionalista a BauHausului si generand imagini iconice ce definesc compozitiile
plastice de la masini, zgarie-nori, interioare , mobila si design de obiect, imaginea dinamica, elongata in
stil “torpila” fiind foarte des asociata cu stilul american, exponent al fanteziilor, opulentei stralucitoare si
nonconformismului pe toate planurile.

Elemente definitorii si influente:

Sunt utilizate frecvent motivele geometrice pentru decorarea suprafetelor mari acoperite cu material
textile (mochetele sunt preferate, insa pardoseala poate capata si finisaj din mai multe tipuri de furnir
pretios)

Simplitatea geometrica este prezenta in compozitiile pieselor, intarsiile de fildes fiind subtile, simple si
rafinate.

Reliefurile practicate pe elementele de mobilier sunt de suprafata, realizandu-se astfel o imagine mai
putin incarcata si lasand mai lizibila intentia structurala a piesei

Tehnicile decorative ale suprafetelor plane ca marchetaria sau lacuirea suprafetelor pictate se pastreaza
si perfectioneaza, dezvoltandu-se in acelasi timp o pasiune pentru folosirea sticlei, acum decorate cu
ajutorul sablarii mai degraba decat folosind tehnica vitraliului.
In cautarea unei plastici unitare si eliberate de sentimentul de aglomerare, piesele de mobilier devin
multi-functionale si incastrate, cu o imagine unitara si omogena, in menajari folosindu-se ansamblurile
de piese (colectii cu aceeasi regula compozitionala, material si atmosfera).

Scaune:

Generoase ca dimensiuni si foarte confortabile, scaunele sunt gandite ca piese impunatoare ce se leaga
adesea in ansambluri de canapele, formand un tot compositional.

Fotoliile sunt deseori interpretate geometric si chiar experimental, materializand linii abstractizate ale
reinterpretarilor imaginilor clasice. Se pastreaza si dimensiunea clasica a interpretarii, lucrandu-se la
proportii si materiale.

Se prefera alaturarile cromatice ce denota opulenta si liniste, fara contraste cromatice puternice (lemn
de nuc cu piele beige, lemn de cires sau mahon si catifea neagra, verde de china sau maro inchis)
scaunele si fotoliile Art Deco fiind invariabil tapitate)

Mese:

Continuand maniera de interpretare Art Nouveau insa sintetizand-o la maxim si geometrizand liniile
compozitionale, mesele sunt reduse ca dimensiune si extrem de pretioase, folosind combinatii
indraznete de lemn pretios curbat, metal polisat sau placari cu oglinda, cu blaturi din mahon, abanos
sau piatra.

Depozitari:

Dulapurile se dezvolta ca piese de dimensiuni mici, joase, dezvoltate pe orizontala si predominant


opace, exceptie facand piesele de expozitie a veselei ce devin geometrice si surprinzatoare in sine.

Lemnul de esenta nobila are un furnir vibrat si cu finisaj lacuit, cu elemente curbate in plan si sectiune si
decoratiuni rafinate, accente subtile din metal sau alte esente contrastante de lemn. In functie de
intrebuintare, acestea pot fi joase, cu picioare scurte si masive, cu picioare mici ascunse de o gusta de
lemn sau cu picioare inalte si supple in cazul pieselor de dimensiuni reduse, cu sertare, ce fac parte din
ansambluri gandite unitar.