Sunteți pe pagina 1din 8

le coperta, cuprins, continut, concluzie

76UN6o3ba1

Pentru mine o floare albstra este o fiinta vie pe baza de azot ce consta din
tulpina, frunze ce contin clorofila si petale ce reflecta lungimea de unda ce
corespunde
culorii albastre deasemenea pentru mine floarea albastra este o componenta
esentiala a naturii. albinele cu ajutorul lor mentin sistemul ecologic.

Pentru eminescu floarea albastra este momentul cel mai frumos moment, insa ramine
un moment deoarece inflorirea nu dureaza mult si asociind
floarea cu iubirea, acesta

Poemul romantic
luceafarul Mihai Eminescu.
Romania Juna
Reprodus in convorbiri literare in 1883 se cunosc 4 variante
surse de inspiratie
basmul: fata in gradina de aur
Mitul zburatorului
motive din mitologia greaca indiana crestina
zadarnicia vietii si iubirii
dar si niste opre de la alti sscriitori (Faust de Goethe)
Hyperion de Holderlin

"Cain" de Byron
Legenda secolelor e victor Hugo
4 tablouri
1)Castelul, visul fetei, dialogul dintre fata si lucaefar
2)jocul dragostei-catalin-catalina
3)Calatoria la Demiurg
4)Restabilirea ordinii - geniul o stea fara noroc
Rezumatul lucrarii

Evcarea lui Stefan cel Mare in romanul fratii jderi de Mihail Sadoveanu
Lucrari in care apare stefan cel mare
Ion Neculce "O sama de cuvinte"
Grigore Ureche "Letopisetul tarii Moldovei"
Dimitrie Bolintineanu "Muma lui Stefan cel Mare
Vasile Alecsandri "Dumbrava Rosie"
Barbu Stefanescu Delavrancea "Apus de Soare"

Dintre eroinele propuse de romanul interbelic "Ion" ,de fiecare reprezentand o


ipostaza a misterului feminin ,unele de o feminitate tulburatoare ,
Ana ,fata instaritului Vasile Baciu,pare nascuta sub semnul nefericirii ,fiind
predestinata unei existente tragice .
Autorul o surprinde in trei ipostaze succesive care ii contureaza treptat profilul
moral prin analiza sufletului ei chinuit :
cea de tanara femeie ,indragostita profund de Ion ,caruia ii incredinteaza cu
generozitate viata ,aceea de sotie ,
indurand cu umilinta vorbele grele si loviturile barbatului ,si aceea de mama ,
ipostazata care in circumstante normale ar fi putut deveni o supapa salvatoare
pentru femeia nefericita .
Intreaga existenta a Anei este guvernata de iubire si blandete ,virtuti care
intregesc un portret moral superior .
Ea este harnica ,supusa,rusinoasa ,prototipul femeii de la tara .Din punct de vedre
fizic,Ana este insignifianta ;
pentru Ion ea este o fata “slabuta” si “uritica”,mai ales in comparatie cu Florica
ai carei “obraji fragezi ca piersica” si “ ochii albastri ca cerul de primavara “
ii tulburase sufletul flacaului .Lui George Bulbuc ,flacaul bogat pe care Baciu il
voia ginere “Ana ii placea”,
lui nu i se parea urata ,insa nu ii zicea ca-i “cine stie ce frumoasa”.
Firava si fara personalitate ,asa cum pare la inceput ,covarsita de vointa lui
Ion ,imbatate de cuvintele si gesturile lui dragostoase ,
Ana va deveni o victima usoara a flacaului interesat numai de zestrea sa.In ciuda
acestei firi slabe care se anunta din primul capitol ,
Ana va dovedi pe parcursul actiunii o vointa si o putere de a rabda uluitoare.nu
numai Ion e un revoltat ,incalcand normele colectivitatii;
Ana insasi traieste aceeasi conditie ,intrucat nesocoteste obiceiul tipic lumii
rurale de a accepta casatoria planuita de parinti ,
in care latura sentimentala nu are importanta .Autorul comenteaza”Ana lui Vasile
Baciu ii era fagaduita lui George Bulbuc de nevasta .
Ea ,fata cu stare ,el fecior de botocon, se potriveau .”
Din dragoste pentru Ion ,Ana accepta relatia cu acesta si , chiar si atunci
insarcinata ,ajunge de rasul satului si e crunt batuta de tatal ei ,nu-i reproseaza
nimica lui Ion .
ntru ca a “cresc/* singura ,lipsita de o dragoste parinteasca mangaietoare …
sufletul ei trist cauta o dragoste sfioasa si adanca “.
Din dragoste isi infrunta tatal ,acceptand orice umilinta din partea lui si a
colectivitatii .Ceea ce o distruge insa este totala lipsa de afectiune al lui Ion ,
pentru care sacrificase totul si fara de care viata ei nu-si aflase rostul :”isi
zicea mereu , ca fara el ar trebui sa moara “.
Framantarile fetei ,nesigura de dragostea lui Ion ,complexata de frumusetea
Floricai ,sunt surprinse cu fina intuitie psihologica ,
autorul insistand mai ales pe deznadejdea ei care ii da adesea “ganduri de
moarte”.
Nunta Floricai cu George e un moment de cumpana in existenta Anei ,
care intrevede acum moartea ca pe unica scapare din acest univers cuprins parca de
niste “ape tulburi”.
Femeia simte acum “ o sila grea pentru tot ceeea ce o inconjoara”,iar copilul I se
pare o povara .
Obsesiv ii apare imaginea lui Avrum care se spanzurase .sinuciderea ei este
descrisa minutios intr-un capitol de mare forta analitica ,streangul .
Moartea ei ,fara sa fie in intentia asta ,devine,prin urmarile ei , o cumplita
pedeapsa aplicata aceluia care I-a distrus viata ..
,.Destinul ei este tipic lumii rurale ,unde “femeia reprezinta doua brate de
lucru , o zestre si o producatoare de copii”.

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<9:55 29.03.2016
Trassaturi ale expresionismului
1)Respingerea unei lumi artificiale,mecanizate,
2)Confirmarea libertatii absolute a spiritului
3)Transformarea unei lumi a existentei in una a culorilor si a cuvintelor
4)Rasturnarea raportului om-natura - arta este expresia sufletului uman
5)Organizarea violenta a spatiului. (orgia de singe)
6) Risul absurd
7)Dezarticularea onomatopeica al limbajului
8)Explozia sentimentului, starea Dionysiaca
9)Nazuinta spre absolut, idea escaladarii cerului
10) Revolta impotriva conditiei umane
11)Strigatul fara ecou in totul cosmic
12)Afirmarea unui supra-om care sa stapineasca lumea
ex 7,8,9pag 245/
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<9:55 07.09.2016
Tema: originea limbii române
Impactul contactelor inter-etnice asupra formării și dezvoltării limbii române
Etapeke evuluției limbii române literare

A popor
Geto-dacii

Dacia -Burebista și Decebal

Provincie romană Dacia

Proces de romanizare

Popor român

B limba ************
Biserica albă , Clopotnița Ion Druță

Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Patul lui
Procust

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>10:03 21.09.2016
limba naională literară, originea imbii, contribuția scriitorilor la formarea
limbii

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>11:39 28.09.2016
Tema: Teoria literară. Istoria literară. Critica literară. Tudor Vianu "Dubla
intenție a limbajului și problema stilului"
Mihai Cimpoi "Mesianicii de la început de secol
XX" ("O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia")
Teoria literară - unul dintre compartimentele de bază ale științei literaturii care
studiază principii, categorii, criterii referitoare la opera literară - Gen,
specie, elem. de structură, procedee de compoziție, elemente de versificație, etc.)

2)Istorie literară-Urmărește evoluția itorică a operelor literare, a literaturii


unui popor, în raport cu evoluția generală a civilizației - Literatura Veche,
Litaratura Clasică, Literatura Modernă, Literatura post-Modernistă

3)Critica literară - cercetează structura, semniificațiile, operei literare din


prspectiva stabilirii valorii acesteia. (Comentează, analizează, compară, apreciază
etc.)
Criticul literar expune rezultatele cercetărilor sale în diverse forme ale
discursului critic:
-recenzia
-comentariu
-eseul
-cronica
-monografia

Tudor Vianu - menționează 2 intenții (funcții) ale limbajului artistic:


1)tranzitivitate - traansmiterea informației
2)reflexivitate - transmiterea dincolo de informația propriu zisă(sentimente,
emoții, atmosferă, aflăm lucruri și despre autorul textului

Eseu: "Stilul este însuși omul (stilul de comunicare)

Mesianic - Mesia = Salvatorul(protectorul)

Mesianicii începutul de secol 20

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<10:23 19.10.2016
Tema: poetul și poezia în viziune eminesciană
"Numai poetul","Cărțile","Criticlor mei"

De determinat izvoarele de inspirație în poez Cărțile

Un text argumentativ cu tema poetul și poezia în viziunea eminesciană


(de luat idei din poezie)

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<12:01 26.10.2016

Tema: Valențe filozofice ale conceptului de timp "Cu mâine zilele-ți adaogi"
"Trecut-au anii"

"Carpe diem!" - prinde clipa


"Fortuna labilis" - soartă schimbătoare

Omu și timpul în creația lui Eminescu (eseu)

Cu mâine zilele-ți adaogi


Timpul reprezintă sensul vectorial al universului deoarece fără timp nu există
schimbare. Omul și formele timpului, au fost redate de Eminescu în poezia cu mâine
zilele-ți adaogi
Eroul liric face referire la timp, eternitate, și ființa umană ce trece prin
toate acestea.
În prima strofă, Eminescu scrie despre timp la general și despre cum acesta
devorează vieți: "Cu mâine zilele-ți adaogi
Cu ieri viața ta o scazi "
Eu liric vede veșnicia ziua de azi.
În cea de a doua și a treia strofă acesta dă un nou sens timpului și anume
cel al periodicității, iar eroul liric nu este trist deoarece timpul se scurge, ci
realizează că u sfârșit este un nou început.
"Se pare cum că-i altă toamnă,
Ci-n veci aceleași frunze cad."
Referindu-se la tema morții, eu liric nu vede moartea ca entitate absolută
ci mai degrabă ca o părere, care poate fi modificată, acceptată, sau chiar
neacceptată.
Acesta deasemenea consideră că universul este pus în mișcare de timp,
periodicitate cât și de moarte pentru a forma un echilibru.
În cea de-a 7-a strofă vedem inelul structural (repetarea primei strofe)
reprezentând din nou aceeași periodicitate.

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<10:42 02.11.2016
Condiția omului de geniu. Opoziția, dintre omul comun și geniul

Lirica peisagistă
Pastelul
Idila (natura în spațiul rural, iubirea; Sara pe deal)
Lrica civică (patriotică)
Imn(imn național, exemplu)
Oda(slăvește mai restrâns. Odă ostașilor români (sunt proslăviți ostașii)

Lirica presonală (intimă)


Meditația(Se reflectă asupra unor probleme ale vieții)
Elegie

Poezia cu formă fixă


Ronde
Sonet (2 catrene 2 terține)
Glosă ( 1. Nr de strofe=câte versuri are prima strofă + 2 strofe
2.1 strofă=ultima dar în ordine inversată vin versurile
3.Versurile din prima strofă sunt formulate ca idei generale desfășurate în
următoarele strofe

De comentat pe strofe (de la a doua strofă)

GLOSSA

Vreme trece, vreme vine,


Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate;
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama,
Tu ramâi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,


In auz ne suna multe,
Cine tine toate minte
Si ar sta sa le asculte?...
Tu asaza-te deoparte,
Regasindu-te pe tine,
Când cu zgomote desarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limba


Recea cumpana-a gândirii
Inspre clipa ce se schimba
Purtând masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipa tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si noua toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume sa te-nchipui:
Joace unul si pe patru,
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
Si de plânge, de se cearta,
Tu în colt petreci în tine
Si-ntelegi din a lor arta
Ce e rau si ce e bine.

Viitorul si trecutul
Sunt a filei doua fete,
Vede-n capat începutul
Cine stie sa le-nvete;
Tot ce-a fost ori o sa fie
In prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zadarnicie
Te întreaba si socoate.

Caci acelorasi mijloace


Se supun câte exista,
Si de mii de ani încoace
Lumea-i vesela si trista;
Alte masti, aceeasi piesa,
Alte guri, aceeasi gama,
Amagit atât de-adese
Nu spera si nu ai teama.

Nu spera când vezi miseii


La izbânda facând punte,
Te-or întrece nataraii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teama n-ai, cata-vor iarasi
Intre dânsii sa se plece,
Nu te prinde lor tovaras:
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirena,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca sa schimbe-actorii-n scena,
Te momeste în vârteje;
Tu pe-alaturi te strecoara,
Nu baga nici chiar de seama,
Din cararea ta afara
De te-ndeamna, de te cheama.

De te-ating, sa feri în laturi,


De hulesc, sa taci din gura;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Daca stii a lor masura;
Zica toti ce vor sa zica,
Treaca-n lume cine-o trece;
Ca sa nu-ndragesti nimica,
Tu ramâi la toate rece.

Tu ramâi la toate rece,


De te-ndeamna, de te cheama:
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu ai teama;
Te întreaba si socoate
Ce e rau si ce e bine;
Toate-s vechi si noua toate:
Vreme trece, vreme vine.

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<10:35 09.11.2016
Tema: Scrisorile eminesciene - meditații asupra condiției umane
Scrisorile - sunt niște satire ( texte irnoce dar care epxprimă adevăruri
ddureroase )în care autorul abordeazăaspecte ale realității aflate în opoziție
"Scrisoarea I" - Condiția omului de geniu (învățatul)
"Scrisoarea II" - Condiția omului de geniu (poetul care nu scrie pentru glorie,
pentru nume, pentru aplauze, imediate, dar, se concentrează pentru a expune cât
mia adevărat sentimente și emoții trăite personal.
"Scrisoarea III" - Condiția omului politic (opoziția dintre trecutul glorios,
Mircea cel Bătrân - model de patriotism, de demnitate, de statornicie, și prezentul
fără valori, lucrarea aducând în final figura lui Vlad Țepeș
"Scrisoarea IV și V" - profanarea dragostei; destinul bărbatului și a femeii.

una dintre scrisori de comentat

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<10:20 16.11.2016
1850 - nașterea
1866 - Debutul
1872 - Face cunoștință cu Filozofii germani
1883 - Luceafărul
1885-1889 - se agravează boala

M. Eminescu

om Poet
Introvertit Extrvertit
sărac Bogat spiritual
singur singur
visător romantic
vicii perfecționist
rebel răzvrătit
modest modest

Oamenii de lângă Eminescu


Gheorghe Eminovici
Aaron Pumnul
Iosif Vulcan
Ioan Slavici
Veronica Micle
Ion Creangă
Titu Maiorescu
William Shakespear

Marile opere
Poetul și poezia
Iubita și iubirea-n natură
Timpul
Condiția omului de geniu
Motive:
Steaua
Luna
Codrul
Teiul
apă

De repetat tot, test !

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<11:37 23.11.2016
Tema:Grigore Vieru - verbul de lumină
Coordonate bio-bibliografice

Subiectul 1
Text
1)de rep, sinonime contextuale
2)Starea eroului liric
Prezența eroului liric
3)Sens propriu, sens figurat
4)Figuri de stil, epitet, personificare, comparație, metaforă, enumerație,
repetiție, invocație, întrebare retorică, exclamația retorică
5)Mesajul textului, genul speciei (de demonstrat)

Subiectul 2
Procura sau cerere

Cerere:

Dom. Director
Subsemnat cine sunt ..... , rog (ce rog )

***rând gol***

Data din parametru semnătura (familia)


***rând gol***
Domnului, Num Directorului,
directorului

Procura:

Procură

Subsemnatul ......., date din buletin...., încredințez (ce) , (cui)......


(opțional, motivul)

data Num de familie