Sunteți pe pagina 1din 193

NICOLAE DUMITRESCU

METODE ~I MIJLOACE DE
A •
TESTARE IN OPTOMETRIA OFTALMICA

Bucur~ti 2007
PREFATA

Prezenta lucrare se adreseaza studenjilor de la Departamentul de optometrie


din cadrul Vniversitlitii pOLITEHNICA din Bucure~ti: "Ea ~le Ins! servi ~i
medicilor oftalmologi pentru documentare.
Lucrarea cuprinde capitole in care sunt expuse metode ~i echipamente pentru
exarninarea mediilor ~i anexelor ochilor ~i capitole referitoare la exarninarea
func(ionarii aparatului vizual.
In practica optometrica curentli se rea!izeazii un numar redus de teste. Pentru
cazuri particulare se extinde testarea pentru analiza unor funcjiunfurmarite In mod
special. ' , ' ,J
Examinarea unor componente anatomice sau a unor performante functionale se
poate realiza de regula prin mai multe metode utilizand diferite echipamente. In
lucrare sunt expuse In general ~i metodele mai cunoscute sau pentru care laboratorul
de optometrie din V.P.B. dispune de echipament. Evolutia actualii a metodelor ~i
echipamentelor este foarte rapida mai ales in ce prive~te automatizarea comenzilor ~i
prelucrarea rezultatelor, astfellncat timpul necesar testarii sa se reduca.
Metodele ~i echipamentele sunt descrise principia!, folosirea efectiva a lor
revenind lucrarilor de laborator.
In acest volum nu se analizeaq rezultatele investiglirilor ~i nu.se face sinteza
informatiilor obtinute.
Aceastli etapa a examenului optometric face obieetul lucrlirii intitulatli
le·-' 1-

',' ',' "Optometria funcJionaia practica".


Consider ca ~eocamdatli nu aparline optometristului sa foloseasca metode de
testare cum ar fi oftalmodinamometria, angiografia cu fluoresceinll., ultrasonografia,
electronografia, electrooculografia, nistagmografia, electromiografia, etc., deci
lucrarea nu cuprinde referiri la ele.
Redactarea acestei lucrliri a fost posibila ca urmare a ajutorului In documentaJii
~i echipamente primit din partea domnului J.P. Roosen secretar general al AESCO ~i
mai ales a domnului Hilmar Busacker director la Ecole Superieure SUISSE
d'Optique, carora Ie multurnesc.
Autorul
2

Capitolnl I. Pregitiri pentru examinarea aparatnlui vizual

Lt. Examinatorul
PrincipiuJ de baza .in ce prive~e testarea estei::unoa~erea in amanunt a
echipamentelor, a metodelor, a variatiilor nonnale ale caracteristicilor sistemelor
controlate, ~i a anomaliilor posibile.
Instrumentele servesc pentru miirirea (perfonnantelor) capacitl'lplor normale ale
examinatorului care in final decide asupra rezultatelor obpnute.
Examinatorui nu este niciodata suficient de pregatit, el treblJie sa insu~easca

Mereu noi te~~i, c~ ce presupune infonnare continuli.

1.2. Spatii necesare pentru testari optometriee


Cabinetul de testare trebuie sa-I fuca pe pacient sa fie degajat.
Ideal ar fi ca lungimea salii sa fie de eca 7 m. Spatiul afectat trebuie sa asigure
examinatorului posibilitatea de a se invarti in jurul scaunului pacientului ~i sa poata fi
rabatat spataruJ scaunuJui pentru anumite examene specifice. Trebuie sa se asigure
n
distanta standard de la pacieot la tabloul cu teste (5 m). Ehipamentul din cabinet
trebuie sa fie complet pentru genul de testare propus ~i aranjat ca pacientuJ sa faca c,
minimul de deplasari. Din motive optice suprafetele echipamentelor trebuie sa fie de
se
culoare inchisa ~i mata (negre, gri inchis). Astfel se reduc reflexele pe suprafele,
pacientul ~i examinatorul nu sunt jenap.
Suprafetele cromate ~i culorile pastel din spitale se evitl'l.
Iluminarea in cabinetul de testare trebuie sa fie predominant artificiala ~i cu
intensitate controlabilli. Este esenfial ca in camera sa se fuGa destul
. de intuneric
'.~
exe
pentru a se putea folosi tehnici ca oftaJmoscopia indirecta, adaptometria, perimetria in
intuneric. De dorit ca pentru astfel de teste sa existe camera specialli. Accesul pentru
exarninator ~i pacient in cabinet trebuie Sa se faca dacli se poate pe ~i diferite.
Din sala de ~teptare nu trebuie sa se vadll interiorul c:abinetuJui cfutd u~
...= 02 este deschisa, ar fi necesar un coridor intre sala de a~ptare ~i cabinet.
3
-..
In cabinet ar putea fi 0 canapea cu trei locuri pentru insotitori ai pacientului
examinat sau chiar pentru paeient 1ntre faze ale unei testliri complexe.
In cabinet trebuie sa existe 0 chiuveta pentru spalat ~8inile examinatorului.
, :.. .
Bste necesar sa existe in cabinet 0 oglindli. pentru Cll. t'emeiJe>sa-§i poatilaranja
plirul §i hainele dupa terminarea testelor.
In cabinetele in care se fae adaptari de Ientile de contact trebuie sa existe
echipament special. In acest spa~u trebuie sa fie create conditii pentru inspectarea
corneii cu lampa cu fanta dupa ce s-a instilat fluoresceina. in ·Iumina uitravioleta sau
violet. .~ .

1.3. Spatii adiacente


8ala de receptie trebuie sa aiM mai degraba aspectul unei camere pentru
irivitati, particuiara sau de club decat al unei camere profesionale. Mobilierul din
camera de recep(ie este preferabil sa foloseasca plasticul pentru ca: I) se evita
existenta de alergenti (lana), se poate U§or spala, este mai ieftin. Nu se recomanda
mobilier cu suprafete cromate pentru ca are aspect comercial §i este rece. In camera
trebuie sa existe scaune pentru 0 persoana dar §i fotolii pentru 3 persoane. Pentru
copii trebuie sa existe masute rotunde, scunde §i scaune corespunziitoare destul de
solide §i R§ezate spre col(urile camerei.
Capacitatea salii de recep(ie este cam de §apte locuri pentru un post de testare.

1.4. Echipamcntul de bazi pentru testure optometrici


In cabinet trehuie sa existe in primui rand echipamentul necesar pentru
examenui initial.
I - oftalmoscop de mana;
2 - ofta1moscop binocular indirect;
3 ~ disc Placido;
4 - prisma variabila;
5 -lampa stilou;
6

,=--
}
. .

Fig.n.2. Stereomieroscop cu:un obiectlv


In primul eaz sehimbarea grosismentului se reaIizeaza prin sehimbarea ambelor
obiective §i a oeularelor. ExistS. stereomieroscoape eu obiective eu milrire variabiUi
continuu. In stereomicroscoapele de tifl!lI "b" sehimbarea grosismentului se realizeaza
I'C
prin rotirea lunetelor Galilei intermediare.

" ....'Mariri transversale ale ansamblului obiectiv Iunete obtinut cu un microscop de


tipul "b".

~ =0,64:1; 1:1; 1.6:1; 2,56:1 4:1


eu oeularele Iivrate eu grosismente Goe =6,25x; 12,4x; 25x. Se oblin grosismente <iM
euprinse lntre 4x §i 100x (a.. = ~ob'GOC)'
Pentru exemplifieare, biomicroscopul NS - 1 al firmei Nieon are obiectiv
ZOOM eu miiriri de la 0,5 : I la 2,15 : 1 §i este inzestrat eu oeulare eu G
oc
= lOx;
I5x; 20x; 33x, re;l!izfu1d grosismente GM = 5x - 71x.
7

Toate biomicroscoapele biologice cu destinape oftalmica sunt inzestrate cu un


dispozitiv de iluminat special numit lampa eu fantii ~i un suport pentru capul'
pacientului.
, ,
Suportul are un reazem pentru barbie reglabil in iniilli';'e, a90jierit eu 0 foila de
hfutie care se schimM la fiecare pacient ~i un reazem pentru. frunte.
Lampa cu fanta: oferi! posibilitatea utilizilrii mal multor tehnici de iluminare a
corneei:
I - Iluminare difuza;
2 - Iluminare direetii;
.
'"..
: • oJ '

3 - Retroiluminare sau transiluminare (directii sau indirectii);


4 - Reflexia speculara;
5 - iluminare indirectii;
6 - Difuzie sclerala;
7 - Iluminare oscilatorie;
Schema optica simplificata a lampei eu fantii are aspectul din figure IIJ. Existii
diverse variante constructive.
in fig. II.4 este prezentat aparatul
realizat de Haag S t r e i t . .
Iluminare difuzli se obtine desehizfuld
foota' ~i deplasand axial fanta pentru obtinerea
unui fascieul emergent divergent sufieient de
intens. Intensitatea se poate regia modificand
diametrul orifieiului difragmei de desehidere.
Se prive~te prin stereomieroscop
corneea ineepand ell grosisment mediu ~i
mergand pooa la grosisment maxim.
Prin acest control se pot localiza
leziunile mal mari ~i pozipa acestora.
Fig. II.3. Lampa eu footii
8

Ii
SJ

sa
cu
ml

po
... .., dis
.
,

' • •)1

mi.
Cu
-st

Fig. IL4. Microscopul cu lampa cu fantii realizat de finna Haagr Streit


9

IIuminare direetii. Metoda constii in a proiecta pe cornee un spot luminos


lirriar ingust. Fasciculul luminos este inclinat faIA de axa microscopului de vizare ~i

spotul poate fi rotit prin rotirea fantei.


. .
Lumina, cand este focalizatii pe cornee creeaza un parltlelipjped striilucitor, fata
sa anterioara corespunzand stratului epitelial al comeei. Intre aceste doua suprafe!e
eurbate sunt trei Hnii normale de discontinuitate anterior ~i douii posterior. Cea mai
mare parte din grosimea corneei este ocupata de stroma in care la grosisment mare se
pot remarca ramifica!ii ale unor fibre nervoase. Ingustilnd la!imea spotului ~i rotind
dispozitivul de iluminat; in jurul unui ax vertical ce trece prili.punctuI obiect al
f ,. • .J .

microscopului de la 40 0 la 900 se pun in evidenIA eventuale leziuni ~i adancimea lor.


eu un grosisment de cca 20x se deosebesc distinct: I - filmul de lacrimi precorneal, 2
- stratul epitelial mal intunecat, 3 - membrana lui Bowman mai striilucitoare, ~i dupa
stroma, 4 - stratul striilucitor allui Descemet ~i 5 - stratul endotelial mai pupn vizibil
eu aceasta metoda de iluminare.

Retroiluminarea (transiluminarea) este realizatii prin direetionarea


fasciculului luminos spre 0 suprafaIA opaca sau reflectanta, (irisul, opacitate a
cristalinului sau capsula posterioara);dn timp ce se pune Ia punct microscopul pe
,esutul in studiu afIat mal in falA. Reflexia difuzli este avantajoasii pentru a pune in
e\'idenIA vacuole ~i (inrauriiri) broboane corneale, precipitate endoteliale, vase de
sange corneale, distrofii punctuale. Dacli lumina este reflectatii difuz de 0 opacitate a
cristalinului sau de capsula anterioarii a cristalinului se poate pune in evidenIA atrofia
irisului, sau pierderea epiteliului siiu pigmentat. Metoda poine pune in evidenIA mici
opacitii!i ~i vacuole din cristaiin.
Un vas de slinge miniatural din strontii apare de culoare gri cand iluminarea
este directii ~i mult rna! inchis la culoare in retroiluminare. Acele~i fenomene ali loc
pentru precipitatele endoteliale, corpuri asteroidale Si opacitiiti ale corpului vitros.
o leziune poate fi observata prin retroiluminare directii (este in drumulluminii
reflectate) sau prin retroiluminare indirectii (cand in microscop intra numa! lumina
10

difuzatil. de Jeziune, aceasta apare pe fond intunecat). Prin cele douli variante se pot
deosebi corpurile opace de vacuole sau leziunile cistoidale. Primele au centrol
intunecatin orlce situape, celeJalte pot aparea ca strlilucitoare in centro pentro
retroiluminare directa, sau apar cu margini luminoase in cazU retroiluIDiniirii
indirecte.

Retlexia speculara. Metoda consta l.n a observa comeea dupa direcpa


fasciculului reflectat de suprafata acesteia dupii legile reflexiei pe oglinzi. Este 0

reflexie orbitoare. Spotulluminos incident trebuie sa fie foarte inguSLSe pot pune in
~ ,'" J
evidentii concavitati sau excrescente (convexitiiti) pe suprafata anterioara, prea mici
pentro a fi observate in lumina difuzli.
Pentro a studia endoteliul corneei se realizeazii un unghi de incidentii a
fasciculului luminos relativ mare, se focuseazii
imaginea fantei pe endoteliu ~i se orienteaza
microscopul ca sa recepponeze fasciculul reflectat
de acesta (fig.HA).
Se pune la punct microscopul pe endoteliu
care apare de nuantii aurie ~i putin mai<intuneeata ca
celelalte imagini.
. Apertura fascicului reflectat este mica a~a ca ,
razele de lumina reflectate pot fi aduse in centrol Fig. H.5. Reflexie speculara
campului numai intr-unul din ramurile stereomicroscopului. Este uneori convenabil
sa se inchida un ochi ~i deci observarea sa se fucli monocular.-
Endoteliul apare cu aspect de mozaic regulat cu nuantii li~r galbuie daca este
nonnal. CorpOOle Hassall-Henle sunt evidente la periferia corneei multor adulp ca
zone nereflectante sau incluziuni. Daca astfel de zone apar in zona centralii a endo-
teliului este semn de distrofie corneanii. Pentro a studia diferite zone ale corneii se
cere pacientului sa roteascii globurile oculare. Studiul endoteliuluise face comod cu Fig.
Microscopul specular (Fig.II.6)
11

Fig.IL6 A - Microscopul specular computerizat; B - Aspectul imaginii de pe ecran


12

lIuminarea indirectii (Iaterala) se obtine prin focalizarea unui fascicul lngust


de lumina in vecinatatea zonei de studiat, ~i axa optica a microscopului face unghi
mare cu direc(ia fasciculului luminos ~a ca depuneri, aglomeriiri transparente,
corpuri straine, leziuni ies In evidenta ca zone intune6ate sa\, <umbrite cil zone
inconjuratoare straIucitoare.
Se potpune In eviderita modificari marginale timpurii ale comeei.
Difuzia scleralli (iluminare transclerala). Lwnina data de lampa cu fantli este
focalizata pe limb. Intreaga zona limbala pare a fi iluminatli cu 0 lumina difuzli. Cu
microscopul, folosind un grosisment mediu se pot observa m01Hncari sau leziuni
: " • oJ '
foarte mici ale comeei, ele obtur8.nd sau difractand lumina. Prin acest mod de P
ilwninare leziunile comeale apar mai marl decat sunt. Pentru identificare ~i localizare 1l
precisa studierea lor trebuie tacuta ~i cu iluminare directli ~i grosisment mare. $I

lIuminarea oscilatorie cu 0 mi~care de mica amplitudine,folosind grosismente CI

de la moderat la mare, realizeazli ilwninare directli ~i indirectli ~i creaza, umbre In


permanenta modificare.
Aceasta tehnica poate evidenlia defecte comeale de forma unui van de ac,
spa(ii retrolentale ale umoarei apoase sau cristalinului, care nu pot fi observate prin &s
alte metode/~e iluminare. S-ar plirea cli metoda favorizeaza 0 maio btma acuitate mi,
vizualli.aexaminatorului. Joe
Colorarea coroeei ~i conjunctivei
Deoarece comeea ~i conjunctiva sunt In mod natural !ransparente, rupturi,
crliplituri minuscule sau pierderi de tesuturi, sunt deseori dificil de identificat chiar eu _1
marire moderatli. Colorarea suprafetei devine de mare importanta praeticli in
diagnosticarea afec(iunilor epiteliale ca: abraziuni, deterioran datorate radiapilor • ~
ultraviolete, deficientelor de lacrimare. Cel rnai frecvent se utilizeazli "sodium
fluorescein". Ea poate fi plistratli impregnatli In benzi de hartie sterile sigilate sau ca
solu(ii apoase in sticlute. Ultima metoda nu esle eea mai buna pentru ea poate fi
infectata cu Psedomonas aeruginos (Bacilis piocianieus). Daca exista 0 fisura sau 0
13 "

zona de devitalizare In epiteliul comean stratul de sub membrana lui 'Bowman se


colorcazii putemic verde marciind extinderea defectului.
Pentru colorare ~oara, banda de hame impregnata se umeze~ cu ser
fiziologic ~i apoi se atinge cu ea comeea, Colorarea fo~ slab~.;Jioate fi mw bine
observata In lumina ultraviolet piina la violet albastru, obtinuta cu lampii Wood sau
filtrfuld lumina furnizata de 0 lampa cu incandescenlii cu halogen cu filtru special,
transparent, pentru lungimi de unda, mici. Colorapastratului cu fluoresceina este
verde cu diverse nuante.
Alt colorant utilizat este 0 solupe apoasa de ro~u bengal..J:!ste mai ales util
:.,.- • oJ

pentru a evidenpa 7,onele cu uscare timpurie a epiteliului datorita deficientei de


lacrimare. Se instileaza 0 picatura de anestezic tonic ~i apoi 0 picaturii de colorant;
sau se atinge cu un beti~or flexibil pe care se gase~te colorant, zona limbului. Se spala
cu ser fiziologic steri!.

n. 3. Mlisnrarea grosimii corneei ,I adincimii (Pachometrie)


Metoda cn biomicroscopnl cn lampa cn fanta. Se proiecteaza pe comee un
fascicul ingust cu lungime mai mare decat jumiitatea diametrului corneal. Axa
microscopului face un unghi de ccaoO° cu direcpa fasciculului incident. Se eva-
lueaza calitativ varialia grosimii corneei de la centru spre margine (mai subtire la
centru).
Se estimeazil. grosimea comeei mai precis, daci! se ajusteaza pe ea 0 lentila de
contact comeana cu grosime cunoscutii. Lentila serve~te drept element de referinl'"
Firma Haag - Streit livreaza ca accesoriu un dispozitiv special pentru masurari
de grosime,care se monteazil. pe Biomicroscopul cu lampll OJ,! fanta in locul unui
ocular. Dispozitivul are un sistem de imp!lrtire a imaginii data de obiectlv In doull,
realizat de doulilame plan paralele, una fixa, perpendicularll pe axa optica, cealaM
oasculanta. Prin basculare, imaginea prin lama mobila se deplaseaza. Inclinarea lamei
este urmiirita pe un tambur divizat. Campul imagine este vizat cu un ocular de lOx.
14

Fasciculul Ingust focalizat de lampa cu fantli pe cornee este refleetat de peri


suprafetele extreme ale corneei ~i se observli In ocular cele douli Iinii corespunzatoare· acCt

decalate. Rotind lama mobilli se realizeazli coincidenta celordoua linii, se


inregistreazli rotirea tamburului deci deplasarea imaginii ~i prin cl;IlCul tinlind cont de
indicele de refraclie a1 corneei se determina grosimea. Microscopul ~i lampa cu fantli
sunt cuplate rigid la un. unghi Intre axe de 40 grade. Fanta este proiectatli para!
perpendicular pe suprafata corneei (fig.II.7.) deasl
Grosimea la centru a coraeei este de 0,50 - 0,52 mm super
~i la margine 0,68 - 1,1 mm. Grosimea"'periferica scade UDor;
dupa 50 de ani. Grosimea stromei este mai mare la
purtlitorii de Ientile de contact. Pentru fIXarea ochiului caw
pacientului biomicroscoapele eu lampa cu fantli au un Iumin.
dispozitiv special care realizeaza \inta luminoasa. puaIei
CllIDee

Configurafja corneei
Dimensiuni corneene.
Privitli din falii corneeaeste ~or eliptieii, cu diametrul orizontal putin mai
mare dedit cel vertical. Estimarea dimensiunilor corneale ofera informalii importante
asupra microottalmiei sau llirgirii destructive bulbare In cazul glaucomului
congenital. Erorile de determinare a dimensiunilor conturului corneean sunt cauzate
de:
- difieultli\ile In definirea limitelor limbale,
- neregularitlitil,e ce Insotesc solerozarea limbala,
- imposibilitatea practica de a aduee In contact co!117ea cu instrumente
de masurare sau calibre,
- Iimitliri ale posibilitli\ilor de testare In cazul pacienplor copii.
Diametrul corneal orizontal este eel mai accesibil ~i deci masurat. Existii
microscoape siinple cu scarli gradatli In focarul obiect al ocularului, numite de unii
15
.. .
,

periseoape. Chiar ~i un biomicroscop cu lampa cu fantii poate masura daca are ca


accesoriu un ocular micrometric.

IT.4. Cercetarea topografiei corucci \


1. Examinarea din lateral intr-un plan
"a.-alel cu irisul a profilului corneei ~i de
trasupra cand ochiul se rote~te in jos, pleoapa
Rlperioara fiind trasa in sus, permite evidenlierea
=r abatcri de forma grosolane.
,.- , oJ

2. Discul lui Placido (fig.II.8) se prezintii


CI. un disc cu cercuri eoneentriee a1ternativ
Uninoase ~i intunecate ~i un numar de linii
pnlele. Imaginile prin reflexie pe suprafala
a:r:oeei ale acestor eercuri ~i linii sunt examinate
pri:nr-un orificiu central practicat in disc, cu
Cll±iul liber, sau eu un sistem optic (lupa).
:o..formari neregulate ale corneei due la
eMDilri ale imaginilor liniilor de pe disc.
Keratometrie
Keratometrie inseamnl! masurarea razelor
• ::....~ura ale suprafetei anterioare a corneei.

1L3. Keratometrul (oftalmomettul) Javal


Descriere, principiu de masurare.
Aparatul se compune dintr-un microscop Fig. I1.8 Dispozitiv Placido
~.3l (I), dinli de ghidaj in arc de cerc (2) solidar cu microscapul ~i doua mire (3)
.-e cuJiseazli pe ghidaj, iluminate din spate de llimpi eleetrice (fig.II.9). Centrol
..,.:-Ji de cerc al ghidajului se duce in centrol de curbura al carneei.'
Cele doua mire sunt geamuri matuite pe care sunt gravate repere speciale.
16
'.,'

••. H

Fig.II.9 Schema keralOmetrului Java!. -


, .. ' ..J
Da
Ansamblul microscop ghidaj poate fi rotit in juru1 axei microscopului intr-un
lagar aflat la capatui unei coloane reglabila in inaltime. Intreg ansamblul poate fi
deplasat in direclia axei microscopului ~i perpendicular pe ea pentru centrare pe
comeea pacientuiui. Aparatul este inzestrat cu un reazem pentru barbie ~i frunte.
Microscopul are in componentli un obiectiv L h 0 prisma Wollaston. 4,
CUI
obiectivui L2 , reticulul 5 ~i ocularul 6. Imaginile mirelor 3 oblinute prin reflexie pe
comee sunt in planul focal obiect al obiectivului L,. Reticulul este in planul focal .
, An ,patului imagine aI obiectivului L, ~i este observat prin ocular. mer
Prisma Wollaston divizeaza fasciclul incident pe ea in
doua fascicule polarizate liniar ~i direcliile de propagare ale
acestora fac intre ele un ungbi 2B (fig.II.lO). Pentru
A=589,3nm ~i (l = 30°, 2B = 5°45'.
spat dio'D18nda . .
Principiul metodei.
Fig. II.'lO Prisma Formarea imaginilor (fig.II,II) Mirele sunt la 0
Wol1a~to11
distantli de comee de caiivll decimetri;. (rljZa rc a suprafeiei
anterioare a comeei este de ordinul 8 mm dec! imaginea mireiprin reflexie pe cornee
este aproape in focarul imagine, adica la rcJ2. in schema din figura, punctele M ~i N
de pe mire au drept imagini prin comee punctele M' ~i N' ale cliror imagini prin
lentiiele Ll~i L, daca nu ar fi prisma W ar fi M" ~i N". CU prismil rezulta imaginile
17

Fig. n.ll Schema de principiu pentru drumul razelQf


'~ , ,
..'.
~ , , f
Daca lentilele L 1 si ~ au distantele focale f 1 ~i f 2 rezultii M" N" =M' N'·-+. Pentru
f,
i \IN = ct ~i d = ct, M'N' este functie de raza comeei. Dadi se menpne M'N' constant,
e
\IN este functie de re. Daca M'N' este constantMN este proportional cu 2- respectiv
rc
I, · tru1.... n-I
;u puterea dlOp Ul 'l'c = --.
re

aI Este de ales, sau se menline MN ~i se m1isoara M'N'respectiv M"N", sau se


:::en\ine M'N' constant ~i se masoara MN.
Oftalmometrul Javal trebuie sa m1isoare, la cererea oftalmologilor, puterea
in
:~:!leei ~i astigmatismul comeean. S-a ales deci sa se menpna M'N' constant ~i deci
ue
H gradat ghidajul in arc de cere in dioptrii, scara fiind aproape uuiforma.
tru
Imaginile mirelor apar in planul reticulului ocularului ca in figura n.l2. Se
::.:':':fica MN pana cand N; M; coincid (M ~i Nreprezentdnd
~i extremitiiple

r-='oare ale mirelor). Rezultii ca M;N; = M;N; =f~a.


, 0

nee
~i N
prin
iniIe
81 118 tift
Fig.I1.l2 Imaginile mirelor Fig.ll.13 Imagiuile mirelor
inainte de reglaj. dupa reglaj
18

Existli eroarea sistematiclide mlisurare din cauza cli mirele nu sunt la infmit. asti,,
Formula lui Newton permite sa se scrie (Fig.II.14) opti

FM'=-~
4FM
grlKI
dete:
Pentru FM =200 eeea ee este aproximativ real rezul!! alini
FM'= r putel
_ _10- 2
r 4x200

Deoi OM' = OF + FM' este ega! cu'':' cu eroare de 0,02 mm.


pune
2 ~
Se poate,s.criejed ell eroare de 0,02 IlIpOT

M'N'= 2(~}inm = rsinm ·evitli


deunde ale ca
I sin (i)
-=-- §i ~= n-I = (n-I)sinro puneri
r M'N' r M'N' (mdiCl
d~ n-I
-=--cosm
dm M'N'
variazli Intre 20° §i 30° pentru razele curente, ded oos (i) se schimbil Intre 0,94 §i 1
0,866. ~ este proporlionai Cll m Cll eroare de 10 %. Se traseaza pe ghidaj §i scara (
•• FlISCieu
razelor, dar aceasta nu este la reI de regulatli (fig , II 15) _. _.-
~ eaoden:
\ .

10
9
\
8 I\..
7- .. K
(,
i!O
'5'!J.'Q • ~(J.fO 55
Fig.II.l4. Schema pentru caieulul razei. Flg.II.lS. Dependenta r = f (ljl)
Lapmea unei trepte pe mira corespunde la 0 dioptrie. Pentru cornee riguros
sfericil liniile orizontale centrale ale mirelor sunt m prelungire. Pentru comee
19

astigmatll colinearitatea acestor linii se realizeazii daca aparatul este lOtit in jurul axei
optice incat mirele sa fie intr-un plan principal al suprafetei corneene·. Pe disclil·
gradat se· cite~te orieniarea planului principal respectiv. Deplasand mirele se

. in secjiunea principalA. Se rote~te mieroscopul


determina puterea dioptrica -.
pana se
"

aliniaza liniile de referinfli in cealaltll secpune principalii ~i se determina din nou


puterea. Diferenta celor doua puteri reprezintli diferenta astigmatica
Cauze de erori posibile
Eroarea de punere la punct. Inainte de a incepe determinarea, observatorul
?'me la punet oeularul pe suprafata retieulului. Apoi deplaseaza ~tregul aparat in
..
'"'POrt cu ochiul examinat
....
-"
~a ca M'N' sa aiba imagimea pe reticul fletll.
Consecintele birefringentei. Prisrna Wollaston poate da irizapijenante care se
~.itii introduciind filtre colorate complementare ro~u ~i verde pe cele doua jumiitllli
':e campului reticulului. Partea comuna a imaginilor apare alba. Existli riscul unei
?'xeri 1a punet defectuoasaIn relalia pentru putere (fabricantul considera) n = 1,333
:"dicele de refracpe allacrimilor).

IJ.6. Keratometrul Bausch ,i Lomb


Descriere
o oglindii parabolica Op face imaginea filamentului lampii la infinit.
w .
-: =iculul emergent cilindric este reflectat de oglinda plana O. ~i concentrat de lentHa
:..:ndensor C pe corneea ochiului exanlinat. Fig.Ii.! 6.

Ocular

s
e
Fig.II. 16. Schema optica a keratometrului Bausch ,i Lomb
20

Pe fata plana a condensorului este realizatii 0 mira sub forma unui cere decupat con
intr-un strat metalic opac ~i de asemenea doua semnc + ~i doua semne ( - ) ~ezate ca inl
in figura. Car
Imaginea mirei prih refl exie pc pris
suprafata anterioarii. a comeei' este observatli ~ I
de sistemul format de lentilele L] §iL2 reticul
~i ocular. La ic§irea din L2 fasciculul este
diafrllgmat de diafragma D cu patru giiuri
circulare (fig.II.17). Suma ai'iilor orificiilor I
~i 2 este egala cu aria orificiului 3 sau 4.
Fasciculul care trece prin 3 traverseaza 0

prisma acromatica H cu muchia orizontala ~i

I se concentreaza in planul focal al lentilei L2•


coincident cu reticulul. Fasciculul de lumina
care trece prin orificiul 4 traverseazii 0 prisma
Fig. n.1 7 Mira
acromatica V cu muchia verticala. in centrul
lentilei L 1 este a~ezat un test ro~u care nu este viizut de observator dar este viizut de
pacient_...;~. ...

_(i'~'

Fig.IT.18 Aspectul mirelor


Fnnctionare
Daca nu existli prismele H ~i V pe reticul se prinde imaginea M''N''Q''R'' a
imaginii M'N'Q'R' a mirei prin oomee. M"N" (sau Q"R") este proportional cu raza
21

comeei in planul meridian principal corespunzator. Dooli aparatul nu este pus la punct
in planul reticulului, apar 4 pseudoimagini ale mirei corespunzator celor 4 orificii..
Cand aparatul este pus la punct rezultli 0 singurli imagine.
, ,
Dacli se considerli ~i
prismele rezultli imagini ale mirei ea in fig.n.IS deealajele flind. Th'd H pe orirontalli
~i D· d v pe vertica\li. Modifieand dv ~i dH se schimbliamplitiudinile deviapilor.

~;N;Q;R; provine de la fasciculele diafragmate de deschidere (3) ~i M;N;Q;R;


provin din fasciculele diafragmate de deschiderea (4). M''N''Q''R'' este formatli de
secliunile faseieulelor eare trec prin deschiderile I ~i 2. Daea pune~ la punct nu este
corectli, imagiqea M:J"'Q"R" este dubU\. Modifieand distantele dv'~; C4. se poate face
;a coincidli N; cu M" ~i Q" eu R; (fig. II.19).

"\
Fig.IL19 Aspectul mirelor in caz de astigmatism '
Rezultli eli N"N," ~i Q"Q" ,=Q"R" propot1ionale cu razele comeei ~i

?roporponale cu dv ~i dh ~i cu unghiurile de rotalie ale tamburilor care acponeazli


:remalierele ce poartli prismele.
Dooa planul de simetrie al aparatului nu coincide cu un !Jleridian principal are
;spectul din fig.n:19.b. Liniile ++ ~i -- nu sunt aliniate. Rotind~p~tul injurul axei
optice se realizeazli alinierea ca in figurli ~i apoi rotind butoanele care deplaseazli
crismele se realizeazli figure II.19.a.
Cliutarea unui singur meridian ~i reglaj dublu in aceastli pozitie soot suficiente
,a
:-entrU a determina: astigmatismul. Gradatiile pentru razli sunt regulate pentru eli mira
22

este fixa (contrara a ceea ce se face la Javal) §i se miisoara M"N" deci M'N' (sau L!
R"Q" ~i R'Q') cu ajutorul distantelor d, (sau dH) care Ie sunt propoJ1ionale) M'N'este in .
proportionala cu raza corneei.
Topogometre -', '.

Topogometrele sunt instrumente destinate sa mAsoare razele de curbura ale


corneei in zonele perlferice ·ale ei. S-a realizat un topogometru ata§fuld la kerato-
metrul Bausch and Lomb sau Topcon in partea sa anterioara un. dispozitiv cu 0 pnm
luminoasa care trebuie sa fie fixam de padent. AceasM pnm se deplaseazli radIal §i
cIrcular fata de axa optica a aparatuiui astfel incat sa vIna in fata
.' . keratometrului
diverse zone ale 'comeei. Se masoara razele corespunziltoare fieciirei pozipi de fixare
~i se inregistreazii valorile realizfutdu-se in final 0 hartii.

11.7. Keratometrul (oftalmometrul) Zeiss - OptoD

N
+

Fig.II.20. Schema keratometrului Zeiss-Opton.


Sistemul optic cuprinde doua colimatoare care realIzeazli imaginHe mirelor M
~i N in M'N' ~ezate exact in planele focale ale suprafete( anterioara a corneei
consideratli oglinda. MN' este in planuJ focal obiect alobiectivului (1,).
Presupunem ca se dau la 0 parte prismele reflectante ~I cii se ~azli lentila
divergentii L intr-o pozipe Lo ~ incat LI10 = L,l, + 1,12 + 12L (fig.IL20). Lentila L
face in planul siiu focal imaginile M L ~i N'L Dacillentiia negativa se descentreaza in
23

L se translateaza ~i M'L ~i N'L cu acee~i cantitate ~i imaginea pe reticul se deplaseazii


~. In N",. Daca LoL = M LN'el2 N'L ajunge In F'L ~i N" in a ~i ON" = N''N'', (fig.n.21).

",I... "F14 . .' . " .:. ~


,"1,... ..:...... :.... le . _:---:
- - ...:_=: ':""-
_ _ _ --=:,._.---.==- =- - - L..:.--
~ ~~::..::-.:;-
. -- _
_.-----
~ . .
", . .
!i Fig. IT.21 Schema opticil. desf"~uratii
rl Dacii se considerii schema' efectiva, se observa cil. D divizeaza f(iSciculul emergent
e din L, In dou~'~i D''1"eooe~te fasciculullntr-ooul singur. In planul.reticulului rezultii
doua imagini N" confundate $i douil. imagini M" confundate dacii L este In Ln.
Dad. se descentreaza cele douii Ientile negative In sens invers, imaginile se
dedubleazii $i se poate aduee 0 imagine M'" peste 0 imagine N"2. Este evident atunci
ca deplasarea lui M" (sau N" ) este egala cu M"N"/2 ~i este proporponala. cu
deseentrarea lui L $i L" proporponala eu M"N" deei eu M'N' $i eu raza eorneei. Cele
4 mire nu soot aliniatc dacii MN nu este Intr-un plan principal al suprafe\ei corneci
astigmata (fig.n.22).

" ;.
+ ....... - __ .-
Aparatul nn Aparatul estc Aparatul este regJat
este roglat roglat .. pozijie .. pozi~",i mlrimc
Fig.IT.22. Aspectul mirelor In caz de astigmatism

M Se rote$le aparatulln jurul axei sale optica pana se alinrlazii cele 4 imagini ale

eei =-elor ~i se cite~te orientarea pe 0 scam gradatii. Deplasand lentilele divergente L ~i

L' se realizeaza coincidenta celor doua imagini ale mirei ~i se cite~te pe scara gradatii
dla raza comeei ~i puterea In secliooea respectiva. Se rote~te aparatulln jurul axei optiee

IL eu 90° in eelaIalt meridian $i se cite$te raza $i puterea.


Diafragma de deschidere a aparatului de observare este ~ezatii In focarul
Lin
imagine allui L" deei eentrul P al pupilei de intrare este la infinit pe axa. Rezultii ca