Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
METODE ~I MIJLOACE DE
A •
TESTARE IN OPTOMETRIA OFTALMICA
Bucur~ti 2007
PREFATA
Lt. Examinatorul
PrincipiuJ de baza .in ce prive~e testarea estei::unoa~erea in amanunt a
echipamentelor, a metodelor, a variatiilor nonnale ale caracteristicilor sistemelor
controlate, ~i a anomaliilor posibile.
Instrumentele servesc pentru miirirea (perfonnantelor) capacitl'lplor normale ale
examinatorului care in final decide asupra rezultatelor obpnute.
Examinatorui nu este niciodata suficient de pregatit, el treblJie sa insu~easca
,=--
}
. .
Ii
SJ
sa
cu
ml
po
... .., dis
.
,
' • •)1
mi.
Cu
-st
difuzatil. de Jeziune, aceasta apare pe fond intunecat). Prin cele douli variante se pot
deosebi corpurile opace de vacuole sau leziunile cistoidale. Primele au centrol
intunecatin orlce situape, celeJalte pot aparea ca strlilucitoare in centro pentro
retroiluminare directa, sau apar cu margini luminoase in cazU retroiluIDiniirii
indirecte.
reflexie orbitoare. Spotulluminos incident trebuie sa fie foarte inguSLSe pot pune in
~ ,'" J
evidentii concavitati sau excrescente (convexitiiti) pe suprafata anterioara, prea mici
pentro a fi observate in lumina difuzli.
Pentro a studia endoteliul corneei se realizeazii un unghi de incidentii a
fasciculului luminos relativ mare, se focuseazii
imaginea fantei pe endoteliu ~i se orienteaza
microscopul ca sa recepponeze fasciculul reflectat
de acesta (fig.HA).
Se pune la punct microscopul pe endoteliu
care apare de nuantii aurie ~i putin mai<intuneeata ca
celelalte imagini.
. Apertura fascicului reflectat este mica a~a ca ,
razele de lumina reflectate pot fi aduse in centrol Fig. H.5. Reflexie speculara
campului numai intr-unul din ramurile stereomicroscopului. Este uneori convenabil
sa se inchida un ochi ~i deci observarea sa se fucli monocular.-
Endoteliul apare cu aspect de mozaic regulat cu nuantii li~r galbuie daca este
nonnal. CorpOOle Hassall-Henle sunt evidente la periferia corneei multor adulp ca
zone nereflectante sau incluziuni. Daca astfel de zone apar in zona centralii a endo-
teliului este semn de distrofie corneanii. Pentro a studia diferite zone ale corneii se
cere pacientului sa roteascii globurile oculare. Studiul endoteliuluise face comod cu Fig.
Microscopul specular (Fig.II.6)
11
Configurafja corneei
Dimensiuni corneene.
Privitli din falii corneeaeste ~or eliptieii, cu diametrul orizontal putin mai
mare dedit cel vertical. Estimarea dimensiunilor corneale ofera informalii importante
asupra microottalmiei sau llirgirii destructive bulbare In cazul glaucomului
congenital. Erorile de determinare a dimensiunilor conturului corneean sunt cauzate
de:
- difieultli\ile In definirea limitelor limbale,
- neregularitlitil,e ce Insotesc solerozarea limbala,
- imposibilitatea practica de a aduee In contact co!117ea cu instrumente
de masurare sau calibre,
- Iimitliri ale posibilitli\ilor de testare In cazul pacienplor copii.
Diametrul corneal orizontal este eel mai accesibil ~i deci masurat. Existii
microscoape siinple cu scarli gradatli In focarul obiect al ocularului, numite de unii
15
.. .
,
••. H
nee
~i N
prin
iniIe
81 118 tift
Fig.I1.l2 Imaginile mirelor Fig.ll.13 Imagiuile mirelor
inainte de reglaj. dupa reglaj
18
Existli eroarea sistematiclide mlisurare din cauza cli mirele nu sunt la infmit. asti,,
Formula lui Newton permite sa se scrie (Fig.II.14) opti
FM'=-~
4FM
grlKI
dete:
Pentru FM =200 eeea ee este aproximativ real rezul!! alini
FM'= r putel
_ _10- 2
r 4x200
10
9
\
8 I\..
7- .. K
(,
i!O
'5'!J.'Q • ~(J.fO 55
Fig.II.l4. Schema pentru caieulul razei. Flg.II.lS. Dependenta r = f (ljl)
Lapmea unei trepte pe mira corespunde la 0 dioptrie. Pentru cornee riguros
sfericil liniile orizontale centrale ale mirelor sunt m prelungire. Pentru comee
19
astigmatll colinearitatea acestor linii se realizeazii daca aparatul este lOtit in jurul axei
optice incat mirele sa fie intr-un plan principal al suprafetei corneene·. Pe disclil·
gradat se· cite~te orieniarea planului principal respectiv. Deplasand mirele se
Ocular
s
e
Fig.II. 16. Schema optica a keratometrului Bausch ,i Lomb
20
Pe fata plana a condensorului este realizatii 0 mira sub forma unui cere decupat con
intr-un strat metalic opac ~i de asemenea doua semnc + ~i doua semne ( - ) ~ezate ca inl
in figura. Car
Imaginea mirei prih refl exie pc pris
suprafata anterioarii. a comeei' este observatli ~ I
de sistemul format de lentilele L] §iL2 reticul
~i ocular. La ic§irea din L2 fasciculul este
diafrllgmat de diafragma D cu patru giiuri
circulare (fig.II.17). Suma ai'iilor orificiilor I
~i 2 este egala cu aria orificiului 3 sau 4.
Fasciculul care trece prin 3 traverseaza 0
_(i'~'
comeei in planul meridian principal corespunzator. Dooli aparatul nu este pus la punct
in planul reticulului, apar 4 pseudoimagini ale mirei corespunzator celor 4 orificii..
Cand aparatul este pus la punct rezultli 0 singurli imagine.
, ,
Dacli se considerli ~i
prismele rezultli imagini ale mirei ea in fig.n.IS deealajele flind. Th'd H pe orirontalli
~i D· d v pe vertica\li. Modifieand dv ~i dH se schimbliamplitiudinile deviapilor.
"\
Fig.IL19 Aspectul mirelor in caz de astigmatism '
Rezultli eli N"N," ~i Q"Q" ,=Q"R" propot1ionale cu razele comeei ~i
este fixa (contrara a ceea ce se face la Javal) §i se miisoara M"N" deci M'N' (sau L!
R"Q" ~i R'Q') cu ajutorul distantelor d, (sau dH) care Ie sunt propoJ1ionale) M'N'este in .
proportionala cu raza corneei.
Topogometre -', '.
N
+
" ;.
+ ....... - __ .-
Aparatul nn Aparatul estc Aparatul este regJat
este roglat roglat .. pozijie .. pozi~",i mlrimc
Fig.IT.22. Aspectul mirelor In caz de astigmatism
M Se rote$le aparatulln jurul axei sale optica pana se alinrlazii cele 4 imagini ale
L' se realizeaza coincidenta celor doua imagini ale mirei ~i se cite~te pe scara gradatii
dla raza comeei ~i puterea In secliooea respectiva. Se rote~te aparatulln jurul axei optiee