Şcoala de Arte şi Meserii „George Vâlsan” AMARA

Catedra de FIZICA-CHIMIE

Setul M - D – G (++)
Argument
Învăţarea, fixarea şi consolidarea noţiunilor de fizică studiate într-un capitol se regăsesc într-
o activitate didactică ce se poate realiza prin:
 metode de intensificare a memorări noţiunilor;
 prin efectuarea de exerciţii şi rezolvări de probleme specifice lecţiilor;
 efectuarea de experimente suplimentare;
 jocuri interactive. Acestea se constituie într-o activitate prin care învăţarea, fixarea şi
consolidarea noţiunilor se realizează sub formă de implicare directă a elevilor în
realizarea de „materiale simple” cu care vor opera în etapele de aprofundare a
cunoştinţelor de fizică.
Aceste activităţi sunt complementare şi li se repartizează durate de aplicare după cum am
reuşit ca elevii noştri să fie interesaţi pentru a dobândi noi deprinderi de activitate intelectuală,
iar pe plan local se găsesc resurse materiale de care putem beneficia şi sunt condiţii specifice
pentru a depăşi desfăşurarea de simple lecţii la clasă.

Jocurile interactive.
Prezentare
Prin „jocuri interactive” numim activitatea didactică în care fiecare elev este implicat
direct în învăţarea, fixarea şi consolidarea cunoştinţelor de fizică datorită ofertei de sarcini
concrete de a confecţiona „materiale didactice” cu care să participe în etapele lecţiilor.
Sarcinile elevilor se constituie la nivel individual, de grupe de doi, triade sau în număr
mai mare, în funcţie de posibilităţile lor de a se implica sub aspect material, al interesului pentru
învăţare şi al competenţelor dobândite anterior.
Etapele de aplicare. De regulă, iniţial, li se propun seturi de „materiale didactice” pe care
să le realizeze cu investiţii minime şi mai ales din materiale refolosibile. Apoi li se prezintă
cadrul tehnic de care se vor folosi în realizarea materialelor. Într-o anumită perioadă de timp
fiecare elev se preocupă să confecţioneze materialul, îl prezintă pentru a se verifica detaliile de
realizare şi se fac modificări pentru a se încadra în limitele de eficienţă şi calitate. Aprecierea
activităţii fiecărui elev se realizează pe baza unor criterii stabilite iniţial.
Activitatea se constituie într-o participare individuală a elevilor, prin activitatea ce o
desfăşoară acasă. Durata se stabileşte prin negociere, deoarece elevul poate sa opteze inţial la un
termen de predare a lucrării, care ulterior se poate modifica.
 Setul M - D – G (++)
Acest set cuprinde „jocuri interactive” pentru lecţiile: lungime, arie şi volum + masa,
densitate, greutate, presiune, ……, (corelaţiile se pot realiza de către cel intresat)
Oferta este prezentată după ce s-a discutat noţiunile în fiecare din lecţiile respective.
Elevilor li se pun la dispoziţie corpuri cu forme de prismă şi ei au ca sarcină determine valorile
mărimilor fizice implicate în jocul de învăţare, fixare şi consolidare a cunoştinţelor şi
deprinderilor prevăzute în obiectivele de referinţă din programa de fizică.
Materiale necesare: creion, trusa de geometrie, foarfece, coala de hârtie A4 , bucăţi de carton
(recomandăm cartonul de la cutiile de detergent). Denumirile, codurile şi dimensiunile sunt cele
din tabelul de mai jos.
Cerinţele jocului interactiv:
Denumirea probei: Studiul proprietăţilor fizice ale unui grup de corpuri

Materiale Vas cu apă; Un grup de corpuri: pahar, apa din pahar, o bară metalică; Riglă; Creion;
la dispoziţie Seringă de10ml; un şerveţel;

Cerinţe Conţinutul cerinţelor

Se cere sa transfere în pahar o cantitate de apă egală volumul barei metalice dacă
bara are profil cilindric.
I
Din vasul cu apă, transferă în pahar 120cm3. Descrie, într-un minim de cuvinte,
procedeul de lucru prin care ai realizat transferul apei.
Analizează grupul de corpuri (pahar, apa din pahar, bară metalică) şi pe foaia de
II concurs, separat pentru fiecare corp, precizează proprietăţile fizice observate.
Analizează şi cazul când bara este introdusă în paharul cu apă.
Determină pentru:
a) Apa din pahar: înălţimea coloanei şi masa (  = 1000kg/m3);
b) Bara metalică: volumul şi densitatea substanţei sale (mbarei = …g);
III c) Compară greutatea apei din pahar cu greutatea barei metalice (g = 9,8N/kg)
d) În fiecare caz, descrie pe scurt procedeul aplicat;
e) În fiecare caz indică sursele de erori (cel puţin două în fiecare caz).
Determinările vor fi înregistrate pe foaia de concurs conform metodologiei de lucru.
IV Precizează ce se va întâmpla cu fiecare corp când îl aşezi lângă o sursă de căldură.
Bara ar putea fi un profil de triunghi şi traiectoria va fi lungimea totală a
muchiilor………….
O furnică se deplasează, pe o traiectorie rectilinie egală cu de 500 ori lungimea
V
marginii superioare a paharului (Lcerc), cu viteza constantă de 17,27cm/s. Să se afle:
a) Distanţa parcursă de furnică (descrie cum ai determinat această distanţă);
b) În câte minute va parcurge furnica distanţa respectivă?
Bara metalică se poate acoperi cu un strat protector. Ştiind că pentru 32mm2 se folosesc
8mg de substanţă protectoare. Calculaţi:
VI a) Suprafaţa ce trebuie acoperită;
b) Cantitatea de substanţă protectoare ce va fi utilizată pentru acoperirea barei;
c) Grosimea stratului de substanţă protectoare (  = 8800kg/m3)
1dm3 = 1litru; D = 2R; Lcerc = 2  R; D = diametru cerc; R = raza cerc;  = 3,14;
Informaţii Acerc=  R2; m =  . V; Vbarei = aria bazei x înălţimea; Atotală a barei = Alat + 2 Acerc;
utile Alat = Lcerc + h; Al = aria laterală; h = înălţimea barei; d = v.t;
SUCCES !
 Conţinuturi şi modalitate de apreciere

Cerinţe Conţinutul cerinţelor Punctajul Total

Operaţia de transfer a apei
I Conversia ml…în … cm3
Descrierea procedeului de lucru
stare de agregare, formă, culoare, substanţa pentru
pahar şi bara metalică, dimensiuni, masă, densitate,
II volum, greutate, temperatura, conductor, izolator
(termic, electric), interacţia cu magnetul, …..
Bara în apa din pahar, nivelul apei, refracţie,…
Înălţimea coloanei de apă …..cm (mm)
Masa apei, 1000kg/m3 = 1g/cm3 ,
m = 1g/cm3. 120cm3 = 0,12kg
Greutatea apei, G = m.g, Gapă = 1,2N
Volumul barei, Vbarei = aria bazei x înălţimea, V = …
III cm3
Densitatea substanţei sale,  = m/V,  =…g/cm3
Greutatea, G = m.g, Gbara =…
Comparaţia greutăţilor: Gapă … Gbara
Descrierile pe scurt procedeelor aplicate (2+2)
Sursele de erori (cel puţin două în fiecare caz).
Precizările cu ce se va întâmpla cu fiecare corp aşezat
IV
lângă o sursă de căldură. 3 x 1pct
Descrierea determinării
D = 66mm, R = 33mm, Lcerc= 207,24mm; d = 500.Lcerc,
V
d = 103620 mm
t = d/v, t = 600s = 10 minute
Suprafaţa acoperită; Atotală a barei = … cm2
Cantitatea de nichel ce va fi utilizată pentru acoperirea
barei; dacă pt. 32mm2…8mg, rezultă pt. At = …
VI
m = …g
Grosimea stratului de nichel (  = 8800kg/m3); Gr. = m/
At .  , Gr. = …mm
TOTAL

Mesaj:
 Colegii care vor încerca să adapteze aceste propuneri vor avea bucuria sa constate ca
elevii lor încep sa aibă interes faţă de studiul fizicii.
 Activitatea va fi mult mai atractivă dacă se reuşeşte mobilizarea unui agent economic
local. Acesta prin oferta SA (un minim de obiecte – după specificul său) va fi în
conştiinţa copilului câştigător.

Proiect realizat în anul şcolar 2008 – 2009, cu rezultate semnificative în şcoala noastră.