Universitatea din Piteşti

Facultatea de Drept  şi Ştiinţe Administrative

GHID DE REDACTARE A LUCRARII DE LICENTA

Lucrarea de licenţă va avea următoarea structură: copertă, pagina

de tiltu, cuprinsul lucrării, anexe (dacă este cazul), bibiografia lucrării.
Pagina de titlu indică la locul realizării tezei‚ autorul‚ tema
ei‚ conducerea ştiinţifică.
Cuprinsul lucrării de licenţă reflectă structura‚ conţinutul de bază
în forma unei liste a principalelor probleme reflectate în lucrare, cu
menţionarea paginilor.
Structura lucrării cuprinde: Introducere, capitole, secţiuni şi
concluzii.
În introducere sunt reflectate obiectul lucrării, actualitatea temei de
cercetare alese, precum şi scopul acesteia.
Concluziile conţin prezentarea succintă a ideilor expuse în lucrare şi
eventualele propuneri de lege ferenda.
Se vor respecta următoarele instrucţiuni de tehnoredactare:
lucrarea va fi editată cu Microsoft Office Word. Formatul lucrării este A4,
iar numărul de pagini trebuie să fie cuprins între 40 şi 60.
Marginile paginii: stânga – 3‚0; dreapta – 2‚0; sus – 2; jos – 2‚0.
Fiecare parte sau capitol vor începe pe pagină nouă.
Fontul utilizat va fi Times New Roman‚ mărimea literelor –
14‚ distanţa dintre rânduri – 1 rând. Se vor utiliza diacriticele specifice
limbii române (ă, î, ş, ţ, â).
Numerotarea paginilor se va face începând cu pagina de titlu, însă
numărul paginii va trebui să apară doar începând cu introducerea. Numărul
de pagină trebuie aşezat în subsolul paginii, centrat.
Textul din cadrul paragrafelor normale va fi aliniat stânga – dreapta
(justified). Primul rând al fiecărui paragraf va avea o indendare de 1, 5 cm.
Titlurile capitolelor pot fi aliniate centrat.
În text se utilizează forme de evidenţiere:
- titlurile capitolelor, introducere, concluzii – bold, majuscule:

1
 de ex. INTRODUCERE;
- secţiunile – bold, italic
de ex.: 1.3. Drepturile şi îndatoririle procesuale ale părţilor
- a unor definiţii‚ concluzii‚ specificări importante – italic.
Nici în text, nici în notele de subsol nu sunt permise cuvinte sau fraze
scrise cu caractere bold sau majuscule.
Este obligatorie respectarea normelor ortografice ale limbii române,
impuse de Academia Română.
Trimiterile bibliografice (sau notele de subsol) se înscriu automat, în
subsolul fiecărei pagini şi nu la sfârşitul lucrării.
Notele de subsol vor fi tehnoredactate cu Times New Roman,
mărimea literelor 10, spaţiere la un rând.
Referinţele bibiografice se vor face la ultima ediţie a lucrării.
În text şi în notele de subsol nu sunt permise prescurtări precum:
prev.; disp.; H.G.; O.G.; O.u.G.; D.-L.; L. etc, ci se scrie denumirea
completă, adică: prevăzută, dispoziţiile, Hotărârea Guvernului nr.;
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.; etc.
Indicarea actelor normative se face numai prin numărul şi anul
apariţiei, fără a se indica şi ziua adoptării, de ex. Legea nr. 554/2004 a
contenciosului administrativ.
Atât în text cât şi în notele de subsol se scriu numai prescurtat art.
(articol); paragr. (paragraf), alin. (alineat), urm. (următorii), iar în notele de
subsol se scriu numai prescurtat p. (pagina sau paginile), t. (tomul), vol.
(volumul).
În text şi în notele de subsol se scriu prescurtat numai unele din
denumirile codurilor, şi anume: C. civ.; C. pr. civ.; C. pr. pen.; C. fisc.; C.
pr. fisc.. Nu se prescurtează, ci se scriu complet: Codul muncii, Codul silvic,
Codul vamal etc.
Nu se scrie „v.” ori „vezi”, ci numai „a se vedea”.
Denumirile oricăror instituţii (persoane juridice) române (spre ex.
Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al
magistraturii) se scriu întreg, fiind interzise prescurtările (M.F.P.; M.J.;
C.S.M.; etc). Prin excepţie se pot prescurta: O.N.U.; U.E.; N.A.T.O.
Se recomandă, pe lângă cursuri, tratate, articole publicate în reviste de
specialitate: Dreptul, Revista română de drept privat, Revista de dreptul
proprietăţii intelectuale, Revista română de dreptul muncii, Revista română

2
de drept comunitar, Studii de drept românesc, Pandectele române, Acta
universitatis, etc.
Se vor cita, în text, soluţiile adoptate de practica judiciară pentru
rezolvarea diverselor probleme apărute în aplicarea prevederilor legale.
În notele de subsol prenumele autorilor se scrie numai nu iniţiala
(iniţialele), iar numele acestora se scrie complet, dar niciodată italic,
subliniat ori cu majuscule. De ex. M. Eliescu, V. Dongoroz.
Dacă sunt doi-patru autori ai unei lucrări se trec toţi, depărţiţi prin
virgulă (nu prin conjuncţia şi). De ex. C. Stătescu, C. Bîrsan; S. Ghimpu,
I.T. Ştefănescu, Ş. Beligrădeanu, Gh. Mohanu.
Dacă sunt mai mult de patru coautori, se scrie, după caz, numai
numele primului şi, în continuare, ş.a. ori (dacă există) numele autorului
coordonator.
Toate publicaţiile (revistele de specialitate) se culeg cu titlu integral şi
între ghilimele, fiind interzisă orice prescurtare. De ex. „Monitorul Oficial al
României”, partea I, nr. 145 din 17 februarie 2005; „Dreptul” nr. 3/2005,
p....
În cazul referirilor la Culegerea de jurisprudenţă a Curţii de Justiţie a
Comunităţilor Europene, în cadrul primei citări (dintr-un articol) se pune
denumirea completă a culegerii amintite, şi anume: „Recueil de la
Jurisprudence de la Cour de Justice” urmată de an şi pagină. În citările
sunsecvente se trece doar „Recueil.........”.
În cazul materialelor în care predomină citarea deciziilor Curţii
Europene a Drepturilor Omului se admit următoarele prescurtări:
- C.E.D.O. – Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Comisia – Comisia Europeană a Drepturilor Omului
- Convenţia – Convenţia (europeană) pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale
- C.E.D.H. – Recueil des arrêts et décisions
- E.C.H.R. – Reports of Judgement and Decisions (Culegere de
hotărâri şi decizii ale C.E.D.O. începând cu 1996)
- Seria A – Série A: Arrêts et décisions
Series A: Judgement and Decisions (Seria A: Hotărâri şi decizii ale
C.E.D.O. până în 1996)
Denumirile editurilor române ori străine se scriu complet, nu
prescurtat. Spre ex. Editura C.H.Beck, Librairie Générale de Droit et de
Jurisprudence (nu L.G.D.J).

3
 Modul de citare al cărţilor este următorul: iniţiala prenumelui şi
numele, titlul exact şi complet (scris italic), denumirea editurii, localitatea de
apariţie, anul, pagina. De ex.: H. Kelsen, Doctrina pură a dreptului, Editura
Humanitas, Bucureşti, 2000, p. 214.
Dacă lucrarea sau autorul citat se repetă, se vor utiliza următoarele
indicative:
Idem – pentru a nu repeta numele autorului, când a doua sau
următoarele referinţe bibiografice diferă de prima doar prin titlu şi între care
nu a mai fost citată o altă sursă bibliografică a altui autor.
Ibidem – pentru a înlocui numele autorului şi titlul lucrării, atunci
când se fac una după alta trimiteri la ceeaşi lucrare, fără intercalări de alte
surse bibliografice, urmat de menţionarea numărului paginii, dacă aceasta
diferă.
Op. cit.- se utilizează în locul titlului aceleeaşi lucrări a unui autor,
când între două trimiteri se intercalează alte surse bibiografice.
În cazul în care au fost citate două sau mai multe lucrări ale aceluiaşi
autor, nu s-a va mai putea utiliza op. cit., ci se va proceda la redarea doar a
unei părţi din titlul lucrărilor citate. De ex.: A. Iorgovan, Tratat..........., p.
407.
Deciziile se citează după cum urmează:
- Tribunalul Suprem, S.civ., dec. nr. 772/1985, în Culegere de decizii
1985, p. 103;
- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, S. pen., dec. nr. 6100/2003, în
Buletinul jurisprudenţei 2003, p. 105.

Notă: În cazul în care, în două sau mai multe lucrări de licenţă depuse
în vederea susţinerii, se vor regăsi paragrafe identice, toţi candidaţii în cauză
vor pierde dreptul de a participa la această probă în sesiunea respectivă.