Argument

Sănătatea este bunul cel mai de preț al omului.Boala ca inamic al

vieții,trebuie combătută cu toate mijlocele profilactice și curative.

Lucrarea de față își propune să trateze particularitățile de îngrijire a

bolnavilor cu anemie feriprivă ,fiind una dintre cele mai des întâlnite forme de
anemie,aceasta trecută cu vederea de cele mai multe ori.

Cea mai importantă metodă de apărare pe care o avem la îndemână este

prevenirea îmbolnăvirii iar în acest sens rolul alimentației este extrem de
important.

Important este deci în primul rând cunoașterea căilor și modalităților de

apariției a anemiei feriprive,știind că și în anemia feriprivă ca și în celelalte
boli prevenirea este mult mai ușoară și mai puțin costisitoare decât tratarea
ei.

Deși este cea mai comună formă de anemie din lume,cei mai mulți dintre
pacienți o descoperă întâmplător .Boala afectează frecvent copiii mai mari și
adulții peste 50 de ani și rar adolescenții și tinerii.

Tratarea cu indiferență sau deloc poate avea complicații grave.O

alimentație echilibrată ,bogată în calorii ,vitamine ajută pacienții să aibă o
viață sănătoasă.

Prin realizarea acestei lucrări am vrut să scot în evidență faptul că o

alimentație sănătoasă înseamnă consumarea a diferite alimente aparținând
grupurilor alimentare de bază:proteine,lactate,fructe și legume,cereale,grăsimi
și dulciuri și astfel se pot evita diferite tipuri de anemie.

5
 Deși pare simplu nu este întotdeauna ușor să se stabilească un regim
adecvat fiecărui individ.O dietă sănătoasă necesită un plan ,un scop,precum și
efortul de a include în mese o varietate de alimente.

CAPITOLUL I ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA SÂNGELUI

Sângele este un lichid vital existent în corpul oamenilor precum și în
cel al animalelor,care hrănește toate organele și țesuturile corpului și elimină
subsanțele nefolositoaresau reziduale din organism,de aici și denumirea de
“râul vieții”.Sângele îmmpreună cu limfa și lichidul interstitial formează
mediul intern al organismului.El se caracterizează prin culoarea roșie ,mirosul
său specific,prin gustul sărat,printr-o slabă reacție(Ph)alcalină,este vâscos și
irigă toate organelle și țesuturile.

Compoziția sângelui:

a)plasmă sangvină(55%):-apă (90%)

-substanțe organice –fibrinogenul (10%)

b)elementele figurate(45%):-globule roșii(hematii)

-globule albe(leucocite)

-trombocite(plachete sangvine).

6
 1.Globulele roșii (eritrocite 4,5-5 mil./mm sânge):

-au forma unui disc biconcav

-sunt anucleate

-au rol în transportul de gaze respiratorii(cu ajutorul hemoglobinei).

Formarea globulelor roșii au loc la adult în măduva hematopoetică în

special din oasele late acestui proces ,se numește eritropoeză și este reglat de
către un un hormon secretat de către rinichi numit eritropocitină.

Durata de viață este de aproximativ 4 luni după care sunt distruse în

splină “cimitirul globulelor roșii”,ficat,măduvă osoasă,ganglioni
limfatici.Acest process se numește hemoliză.

Scăderea numărului de globule roșii ”anemie” se datorează

dezechilibrului dintre eritropociză și hemoliză,cauzat de infecții ,stării
toxice,carentă de fier.

2.Leucocitele (globulele albe):6.000-10.000/mm

a)polinucleate:

7
-neutrofile

-occidofile

-bazofile

b)mononucleate:cu un singur nucleu .

3.Trombocite:300.000/mm sânge,intervin în coagularea sângelui.

Hemostaza și coagularea sângelui:

Hemostaza spontană este un proces fiziologic extrem de complex prin

care se opresc hemoragiile produse de lezarea vaselor de sânge mici și
mijlocii.Mecanismele hemostazei intervin imediat după lezare,când se
produce construcția vasului lezat și devierea sângelui prin vasele
colaterale,prin aglutinarea trombocitelor la marginile plăgii vasculare ce
formează un plachetar care constituie hemostaza temporară.

Hemostaza definitivă:se realizează prin formarea unui trombus(cheag)

fibrinos în interiorul și la suprafața dopului plachetelor.

Coagularea sângelui presupune transformarea fibrinogenului plasmatic

solubil în fibrină insolubilă care formează o rețea în ochiurile careia se adună
trombocitele.

Grupele sangvine:

Reprezintă consecința
prezenței pe suprafața
hematiilor a unor

8
antigene(A,B),numite și aglutinogene dar și a unor anticorpi plasmatice
numite aglutinine(alfa,beta).

Aglutinogenele nu trebuie să ajungă în contact direct cu aglutininele de

același tip deoarece se produce aglutinarea și lipsa hematiilor.

O -I

A-II

B-III

AB-IV

Pe hematii există și sistemul RH,constitut din mai multe antigene ,cel

mai puternic fiind factorul D.Oamenii care au pe hematii antigenul D sunt
numiți Rh(E):85% din populaţie ;iar cei care nu au acest antigen sunt
Rh(-):15% din populație.

Cei care au Rh(-)nu au în sânge aglutinine anti-D,dar pot să sintetizeze

și dacă primesc o singură transfuzie de sânge cu Rh(+),pot să prezinte
manifestări grave la o nouă transfuzie de sânge cu Rh(E).De aceea cei cu
Rh(-)trebuie să primească sânge doar de la persoanele cu Rh(-).

9
CAPITOLUL II Prezentarea bolii
Anemia iși are etimologia in limba greacă ”an-” + ”aima”= fără sânge.

Anemiile sunt boli foarte frecvent întâlnite în practica medicală;ele apar

la cca. 6,6% dintre bărbați,la cca.12,4% dintre femei ,în procent de 20-50% la
copii și aproximativ la 44% la bătrânii trecuți de 80 de ani.

Anemiile sunt caracterizate de o scădere a hemoglobinei sub valorile

corespunzătoare vârstei,adică:

-13,5-20,5 g\dl la copii între 6 luni și 6 ani

-11-14,5 g\dl la copii între 7 și 14 ani

-13-17 g\dl la bărbați

-12-15,5 g\dl la femei,

sau a numărului de hematii sub valorile normale

-4,5milioane eritrocite cu 90% hemoglobină ,la bărbați

10
-4 milioane eritrocite cu 80% hemoglobină ,la femei.

De remarcat,că în mod normal între nivelul hemoglobinei (Hb) și

numărul de hematii și valoarea hematocritului (Ht) există o relație foarte
strânsă.Principala consecință a anemiei o constituie scăderea concentrației de
oxigen din sânge.

Deoarece organismul nu-și reduce consumul de oxigen,scăderea

oxigenului în sânge este compensată prin creșterea debitului cardiac și a
vitezei de circulație și printr-o mai bună utilizare a sângelui de către
țesuturi.Compensarea poate fi suficientă în repaus ,dar nu și la efort.De aceea
apar palpitații,tahicardie si dispnee.Măduva hematopoietică este stimulată de
anemie.Răspunsul măduvei constă în apariția semnelor de regenerare
(reticulocite în număr mare),cu condiția să nu existe o carență de factori
necesare hematopoiezei Anemiile rezultă din ruperea echilibrului dintre
distrugerea și producerea eritrocitelor.Dezechilibrul poate apărea în condiții
cât mai variabile.

II.1.Definiție
Anemia feriprivă este o stare patologică cauzată de reducerea
conținutului de fier în organism cu micșorarea sintezei de hemoglobină și
dezvoltarea modificărilor trofice tisulare respective (atrofia mucoaselor etc.),
determinate de deficitul de fier în enzimele (citocromul C, citocromo-xidaza,
catalazele) responsabile de metabolismul celular. Are o evolutie clinica lentă
manifestată prin simptome anemice si sideropenice (deficit de fier tisular).

II.2.Descriere
Această formă de anemie este recunoscută ca o combinaţie între aportul
insuficient de fier şi o morfologie eritrocitară caracterizată de microcitoză şi
hipocromie.Nivelul fierului seric atinge niveluri foarte scăzute[<4
micromoli\L(<30 micrograme\dL)],în timp ce capacitatea totală de legare a
fierului de către transferină creşte ,ceea ce se reflectă într-o saturare
11
procentuală mai mică de 10%.Nivelul feritinei este constant sub 15
micrograme\L.Din momentul în care nivelul hemoglobinei pacientului scade
sub 100-110g\L încep să intre în circulaţie eritrocite slab încărcate cu
hemoglobină.Dacă anemia este de severitate moderată ,globulele roşii tind să
fie microcitare ,dar nu sunt hipocrome.La un nivel şi mai scăzut al
hemoglobinei atât microcitoza,cât şi hipocromia sunt mai
pronunţate.Producţia de globule roşii devine tot mai ineficientă şi anozicitoza
şi poikilocitoza se manifestă în măsură cât mai mare.

În cazul anemiilor feriprive deosebit de grave,se pot observa globule

roşii în formă de trabuc sau de creion ,în mod obişnuit ,în cazul deficitului de
fier nu se observă globule roşii în ţintă.Dacă astfel de celule sunt prezente,
aceasta sugereaza un defect al sintezei lanţurilor de globină,respective
diagnosticul de talasemie .Astfel de celule în ţintă pot fi văzute şi în prezenţa
unor boli hepatice.

Diagnosticul diferenţial al unei anemii prin deficit de fier se face doar

cu puţine alte boli.Atât alfa-,cât şi beta-talasemia sunt asociate cu
microcitoză,hipocromie şi anemie de severitate diferită.Rasa şi antecedentele
heredo-colaterale ale pacientului pot să constituie indicii cu privire la
diagnosticul talasemiei.Cu toate acestea,nu se poate exclude posibilitatea unui
deficit de fier ,fie izolat,fie în combinaţie cu un defect de sinteză a
globinei.Din acest motiv,este important să se facă un studiu de laborator cât
mai complet,un astfel de studiu permiţând un diagnostic precis al cauzei
microcitozei şi hipocromiei ,fie că este vorba de un defect izolat sau
combinat.Aspectele morfologice care sugereaza diagnosticul de talasemie
include prezenţa celulelor în ţintă ,o distribuţie normală a diametrelor
globulelor roşii ,care indică o microcitoză uniformă şi o
microcitoză \hipocromie disproporţionată în raport cu gravitatea anemiei,în
acest din urmă caz la pacienţii cu talasemie minoră ,se constată o microcitoză

12
(volum mediu eritrocitar mai mic de 75-80 ),cu un nivel de hemoglobină de
peste 130-140 g\L,un aspect complet diferit de cel al deficitului de fier ,în
care,înaintea apariţiei microcitozei,trebuie să se manifeste un grad moderat
sau sever de anemie.Orice incertitudine în privinţa diagnosticului este ,de
obicei,rezolvată prin determinarea cantităţii de fier şi analiza tipului de
hemoglobină cu ajutorul electroforezei.În afara de cazul în care deficitul de
fier este o complicaţie a bolii ,pacienţii cu beta-talasemie minoră au depozite
de fier crescute sau normale.Ei au,de asemenea,o sideremie normală,o
creştere a nivelului hemoglobinei A2şi a capacităţii totale de legare a fierului
de către transferină.În cazul deficitul de fier asociat,nivelul hemoglobinei A2
poate fi normal.

Problema de diagnostic cea mai frecventă este confuzia posibilă între

deficitul de fier şi o blocare a eliberării fierului din sistemul reticuloendotelian
către celulele precursoare eritroide,în cazul unei inflamaţii ( anemia din bolile
cronice).La bolnavii cu anemii inflamatorii scad atât fierul seric ,cât şi nivelul
transferinei serice.Saturaţia procentuală a transferinei scade ,în general,la un
nivel cuprins între 10 şi 20 de procente .

Pacienţii cu anemie inflamatorie prezintă în mod tipic o scădere a

fierului seric, o scădere a transferinei ,un nivel noemal sau crescut de feritină
serică,iar în cazul în care se efectuează un studiu medular se constată prezenţa
unor rezerve normale sau crescute de fier ,asociate cu morfologia medulară
caracteristică hipoplazică.De asemenea ,determinarea receptorului pentru
transferina serică,

poate să facă diferenţa între cele două afecţiuni.Nivelul receptorilor pentru

transferină nu creşte în cazul inflamaţiilor,spre deosebire de creşterea de 2-4
ori care se întâlneşte în deficitul adevărat de fier.

13
II.3.Etiologie
1.Rezerve marțiale insuficiente la naștere ;

2.Aport deficitar:

-alimentație lactată prelungită;

-diversificare tardivă;

-alimentație artificială;

-exces de făinoase;

-dificultăți de alimentație.

3.Deficit de absorbție:

-globală:aclorhidrie,gastrită atrofică, celiachie, mucoviscidoza ,intoleranţă la

dizaharide, parazitoze intestinale,rezecţii intestinale,diarei trenante
severe,factori inhibitori în alimentaţie.

-selectivă pentru Fe.

4.Tulburări de transport:

-a\hipotransferinemia congenitală\dobândită(sindrom nefrotic);

-disproteinemii.

5.Pierderi prin sângerări repetate:

-hernia diafragmatică;

-parazitoze intestinale;

-intoleranţă la proteina din laptele de vacă;

-boala ulceroasă,ulcerul diverticulului Meckel;

-epistaxis recidivant;
14
-hematurie recidivantă;

-menstre abundente;

-tulburări cronice de hemostază;

-ulceraţii rectale;

-boala hemoragică a nou-născutului prost compensată;

-medicamente:AINS,Prednison, Chelatori de Fe ,Pansamente gastrice, KCI,

antimitotice.

6.Necesităţi crescute de Fe:

- prematuri,dismaturi;

- gemeni;

- malformaţii congenitale de cord cianogene;

- creştere accelerată;

- pubertate;

- sarcină;

- lactaţie.

7.Deturnarea Fe:

-infecţii;

-stări inflamatorii cronice;

-hemosideroză;

-colagenoze;

-neoplazii.

15
 8.Pseudocareţe:

- Fe prezent în cantitate suficientă ,dar nu participă la eritropoieză.Carenţa de

Fe se însoţeste de tulburări metabolice şi funcţionale celulare complexe, la
nivelul diferitelor organe şi sisteme: hematologice, digestive
neuropsihice,cardiace,cutaneo-mucoase,imunologice şi osoase.

9.Secvenţialitatea anomaliilor hematologice antrenate de deficitul de

Fe:

-compensarea deficitului prin imobilizarea progresivă a rezervelor ,cu

scăderea consecutivă a feririnei serice;

-epuizarea rezervelor cu scăderea Fe seric circulant;

-afectarea sintezei intracitoplasmatice de hemoglobină în eritroblaşti cu

antrenarea unei microcitoze;

-deteriorarea progresivă a hemoglobinosintezei ,prin indisponibilitatea Fe şi

apariţia hipocromiei;

-scurtarea duratei de viată a eritroblaştilor alteraţi,cu scăderea regenerării

medulare şi răsunet tardiv asupra numărului de hematii.

II.4.Etiopatogenie
Necesarul de fier al organismului în copilărie este de 0,5-1mg\kg\zi şi
este asigurat prin aport exogen alimentar ,cu excepţia sugarului în primele 4-6
luni de viaţă,care foloseşte Fe din rezerve.Eficienţa de absorbţie a Fe este de
10-20%,deci aportul alimentar necesar zilnic este de 8-10 mg Fe elemental.

Capitalul de Fe la naştere este de 250-300mg,din care 175mg-Fe

heminic,30-50 mg-Fe de rezervă,15 mg –Fe tisular, 0,5-0,7 mg Fe
seric.Ponderea sa majoră este de provenienţă maternă,fiind transportat activ
transplancetar , aprox.0,5mg\zi în primul trimestru de sarcină ,ajungând la 3-4

16
mg\zi în ultimele 70-80 de zile de sarcină.Ligatura tardivă a cordonului
ombilical suplimentează cu 40-50mg capitalul de Fe.

Fe feros si Fe heminic se absoarbe la nivelul intestinului subţire

(10%),fiind transferat,prin intermediul apoferitinei celulei epiteliale
intestinale sub forma de Fe feric ,spre polul vascular al celulei;de
aici,transferina îl transportă spre eritroblaşti şi spre depozite.O cantitate
minima de Fe se pierde zilnic (1-1,5 mg ),la care se adaugă o pierdere
menstruală lunară de 35 ml sânge (5-10 mg Fe ).

Alimentaţia lactată este săracă în Fe (1,5mg\I în I.u. şi 1 mg\I în I.v.Fe

din I.u. ,legat de o lactoglobulină speficică ,se absoarbe intr-un mare procent,
în timp ce Fe din I.v.,legat de o lactoglobulină heterospecifică se absoarbe
doar parţial.Rezervele de Fe ale nou-născutului la termen se epuizează în
primele 4-6 luni ,sugarul rămânând tributar aportului exogen de Fe alimentar
(diversificarea alimentaţiei).În lipsa acestei suplimentări apare anemia
“fiziologică” a sugarului.

Mecanismele principale (factori de risc) ce stau la baza apariţiei

anemiei feriprive a copilului ,sunt:

-insuficienţa rezervelor de Fe constituite prenatal;

-prematuri,dismaturi;

-gemeni;

-hemoragii neonatale\transfuzii feto-fetale sau feto-materne intrauterine-

transfuzorul.

-carenţa maternă:multipare,sarcini prea apropiate,mame anemice;

-ligatura precoce a cordonului ombilical.

-aportul exogen insufficient de Fe;

17
-malabsorbţia intestinală a Fe;

-pierderile crescute de Fe;

-necesar sporit de Fe.

Grupe de risc:

-sugari :prematuri,dismaturi,gemeni,malnutriţi,infectaţi.

-copii mari:encefalopaţi,menstre abundente,creştere accelerată staturo-

ponderală(pubertate).

II.5.Fiziopatogenie
Eritropoieza se realizează în măduva osoasă ,din celule stem ,de la
eritroblastul bazofil până la reticulocit şi eritrocit,proces care dureaza 7
zile.Totalitatea celulelor eritrocitare mature şi imature din organism formează
o unitate morfo-funcţională numită eritron.

Reglarea eritropoiezei pentru necesităţile de oxigen din organism se

face printr-un mecanism de feed-back care acţioneaza între rinichi şi măduva
osoasă.Hipoxia renală determină formarea unui hormon –eritropoietină-care
induce diferenţierea celulelor stem unipotente din care se formeaza
eritrocite.Eritrocitele formate aduc oxigen la rinichi şi scad hipoxia
renală.Eritrocitele pot creste de 7-8ori în condiţii de hipoxie ,deci există o
mare capacitate de adaptare.

Sinteza hemoglobinei are loc în mitocondriile eritroblaştilor.

Hb este transportatorul de oxigen si este vitală pentru

organism.Eritrocritul este ,de fapt,o soluţie concentrată de hemoglobină cu o
membrană structată metabolic adecvată funcţiilor.Durata de viaţă a
eritrocitelor (120de zile)este limitată de bagajul de enzime pentru glicoliza
anaerobă.Hb este formată din globină şi hem (protoporfirină şi fier).

18
 Splina constituie un filtru pentru eritrocitele senescente care sunt
distruse şi se pun în libertate fier,bilirubina şi oxid de carbon.Hemoliza are
loc 90% în capilarele splinei (extravascular)şi 10 % intravascular .

Fiziopatologia anemiei hipoproliferative sau prin deficit de fier este în

esenţă o tulburare a controlului eritropoiezei normale.Răspunsul proliferativ
al eritronului depinde de gravitatea anemiei şi de aportul de fier .Celulele
interstiţiale peritubulare din rinichi produc eritropoietină,ca urmare a
eliberării reduse de oxigen la nivelul ţesuturilor.Dacă nivelul hemoglobinei
scade sub 100 g\litru(10g\dl),nivelul eritropoietinei creşte logaritmic,
stimulând proliferarea măduvei osoase şi o creştere de câteva ori a producţiei
de globule roşii.Nivelul răspunsului poate fi prevăzut ,în general,pe baza
manifestărilor clinice.

Anemia prin pierderea de sânge la un pacient cu măduvă osoasă

sănătoasă şi cu rezerve de fier normale poate să determine o creştere de 2-3ori
a producţieide globule roşii într-un interval de 7-10 zile.

La pacienţii care au anemiei hemolitică se pot observa niveluri mai

mari de producţie a globulelor roşii,pe măsură ce măduva eritroidă se dezvoltă
în cavitatea medulară.La pacienţii cu anemii hemolitice congenitale şi defecte
moştenite ale sintezei hemoglobinei se observă o creştere de 5-6 ori a
nivelului de producţie a globulelor roşii.Aportul de fier joacă un rol cheie în
acest proces de producţie crescut.

Cea mai mare parte a fierului necesar eritropoiezei de bază este reciclat
de sistemul reticulo-endotelian din globulele roşii îmbatrânite.Aceste
cantităţii de fier sunt transportate în plasmă de transferină.Majoritatea
moleculelor de transferină încărcate cu fier se fixează pe receptori specifici de
la suprafaţa celulelor eritroide precursoare,fiind apoi internalizate.Fierul este
eliberat şi complexul de transferină-receptorse întoarce pe suprafaţa

19
celulară,de unde moleculele de transferină sunt eliberate în circulaţie pentru a
încheia ciclul de transport.

Celulele eritroide precursoare folosesc fierul eliberat de transferină

pentru a sintetiza hemoglobină,cantităţile excedentare de fier fiin stocate sub
formă de feritină.O cantitate mai mică de fier este încorporată în alte celule
din organism ,în special de celulele hepatice parenchimatoase,în vederea
încorporării în enzimele cu hem şi pentru stocare sub forma
feritinei.Cantitatea de fier livrată şi acceptată de măduva osoasă este
determinată de câţiva factori,ce includ nivelul depozitelor de fier ,cantitatea
de fier legată de transferină ,fluxul sangvin către măduva osoasă ,numărul de
celule eritroide precursoare din măduvă şi exprimarea receptorilor pentru
transferinăliberi de la suprafaţa celulară sunt direct influenţate de nivelul
stimulării de către eritropoietină.

În ceea ce priveşte livrarea ,cantitatea de fier disponibil pentru a fi

transportat depinde de aportul de fier ,inclusiv cel din sistemul reticulo-
endotelian ,de nivelul aportului alimentar de fier şi rata turnover-ului
globulelor roşii.

În vederea realizării unui răspuns proliferativ maxim al măduvei osoase

trebuie să existe un echilibru între asigurarea fierului şi stimularea prin
eritropoietină.Dacă disponibilităţile de fier sunt sub nivelul optim ,răspunsul
proliferativ al măduvei la eritropoietină este inhibat şi sinteza normală a
hemoglobinei este alterată.Rezultatul este un răspuns hipoproliferativ al
măduvei,iar în situaţiile de deficienţă gravă de fier se instalează o anemie
hipocromă microcitară.

20
 Căile normale ale transportului fierului

Fierul recuperat din globulele roşii îmbătrânite şi cel absorbit din

alimente este legat de transferină şi transportat la măduva eritroidă şi la alte
ţesuturi.Transferina încărcată cu fier se leagă de receptorii pentru transferină
de la suprafaţa celulelor eritroide precursoare şi este internalizat.Odată ce
fierul este recuperat în vederea producerii de hemoglobină ,complexul
transferină-receptor pentru transferină se reîntoarce pe suprafaţa celulei şi
transferina este eliberată pentru a completa ciclul.Bărbaţii pierd până la 1mg
de fier pe zi şi au depozite de fier sub formă de feritină de circa
1000mg\zi.Femeile pot să piardă până la 2mg\zi de fier(mai ales prin
mentruaţie)şi au depozite de fier de 100-400mg.

II.6.Clasificarea anemiilor
1.Clasificarea morfologică(în funcție de volumul eritrocitar mediu (VEM)):

-Anemii macrocitare:

-megaloblastice(deficit de ac.folic,deficit de vit.B12);

21
 -nemegaloblastice(afectiuni hepatice,hipotiroidie).

-Anemii normocitare:

-hemolitice;

-posthemoragice acute;

-aplastice.

-Anemii microcitare:

-feriprivă;

-talasemie;

-piridoxin-responsivă.

2.Clasificarea în funcţie de concentraţia hemoglobinei eritrocitare

medii(CHEM):

-Anemii normocrome-cu un indice de culoare în jurul lui 1(se întâlnesc în

hemoragiile acute şi sindromul hemolitic)

-Anemii hipocrome –când indicele de culoare scade sub 0,8(se întâlnesc în

carenţe de fier )

-Anemii hipercrome-când indicele de culoare depăşeşte 1,1(se întţlnesc în

carenţa vit.B12).

3.Clasificarea pe criterii funcţionale:

-Anemii aregenerative - prin stimularea medulară insuficientă ( afecţiuni

renale cronice ,endocrinopatii,infecţii cronice).

- prin răspuns medular insuficient(anemii

aplastice,anemii mieloftizice).

22
-Anemii regenerative - cu eritropoieză eficientă(anemii hemolitice ,anemie
posthemoragică acută).

- cu eritropoieza eneficientă(sindrom talasemic,deficit

de vit.B12 şi acid folic)

4.Clasificarea patogenică:

-Anemii prin scăderea producţiei eritrocitare:

a)tulburare a proliferării şi diferenţierii celulelor stem

-multipotente (anemie aplastică);

-unipotente (anemia din IRC sau din endocrinopatii)

b)tulburare a proliferării şi maturării celulelor diferentiate prin :

-anomalie a sintezei de ADN (deficit de vit.B12sau acid folic,tulburare a

metabolismului purinei şi piririmidinei).

-anomalie de sinteză a hemoglobinei –anemii hipercrome prin:deficit de

sinteză a hemului (anemia feriprivă )sau a globinei(talasemii).

-mecanism necunoscut sau multiplu-anemia sideroblastică,anemia

diseritropoietică congenitală,anemia din bolile cronice inflamatorii,anemii
nutriţionale,anemii mieloftizice.

-Anemii prin creşterea distrucţiei eritrocitare sau perderi excesive :

1.anemii prin hiperhemoliză:

-anomalii intrinseci–de membrane , de enzime eritrocitare, hemoglobinopatii,

hemoglobinurie patoxistică nocturnă.

-anomalii extrinseci – imunologice,agresiune toxică, agresiune parazitară,

sechestrare splenică.

23
2.anemii posthemoragice.

II.7.Echilibrul fierului alimentar

Cantitatea de fier care este extrasă din alimente depinde de tipul de
alimente consumate,de aportul caloric cotidian şi de capacitatea de absorbţiea
a intestinului subţire.Un element cheie este conţinutul de fier heminic al
alimentelor.Fierul anorganic este toxic şi nu se absoarbe uşor.Fierul heminic
este mult mai uşor de absorbit decât formele anorganice ale
fierului.Persoanele care consumpă carne ingeră o cantitate mai mare de
mioglobină care conţine fier heminic decât vegetarienii.Populaţiile care
subzistă mai ales prin diete bazate pe vegetale si cereale au un handicap
suplimentar din punct de vedere al menţinerii hemostazei fierului ,deoarece
aceste alimente conţin compuşi ,cum sunt fosfaţii şi fitaţii,care inhibă
absorbţia fierului.Dimpotrivă,acidul ascorbic prezent în citrice poate să
faciliteze absorbţia fierului.

Un bărbat adult,are o alimentație echilibrată,ce include atât carne,cât și

produse vegetale,va ingera aproximativ 15-20 mg de fier pe zi,în timp ce o
femeie adultă ingeră 10-15 mg pe zi.În cazut bărbaților ,trebuie să se absoarbă
doar 1-2 mg de fier pe zi ,care să inlocuiască fierul pierdut prin descuamarea
tegumentelor și a celulelor din mucoase.

Femeia adultă,în perioada premenopauză ,are nevoie să absoarbă mai

mult fier pentru a compensa pierderile de sânge prin menstruație.Același lucru
este valabil și pentru persoanele care donează frecvent sânge.Sugarii,copiii și
adolescenții pot avea dificultați în menținerea unui echilibru normal al
fierului,din cauza nevoilor mai mari determinate de creștere și a unui aport
mult mai mic de fier alimentar.Același lucru este valabil și pentru femeile
însărcinate.În cursul ultimelor două trimestre de sarcină,nevoile cotidiene de
fier cresc la 5-6 mg pe zi,un nivel care nu se poate realiza decât dacă dieta
este bogată in fier heminic sau dacă femeia primește un supliment de fier.În

24
unele tări se suplimentează cu fier alimente cum sunt pâinea ,produsele de
panificație si cerealele,pentru a preveni instalarea unei balanțe negative a
fierului a populației țintă.Pentru pacienții cu risc crescut(inclusive
adolescenții,femeile însărcinate și donatorii de sânge)sunt recomandate
polivitamine care conțin fier.Absorția fierului în intestinul subțire proximal
este un proces bine reglat,potrivit nivelului rezervelor de fier ale organismului
se epuizează,procesul de absorție devine mai eficient.Pacienții care suferă de
un anumit tip de anemie ,în special anemiile caracterizate de o eritropoieză
foarte ineficientă,au tendința să absoarbă cantitate crescute de fier.În unele
cazuri,acestea pot duce la o supraîncărcare cu fier și la leziuni
tisulare.Totuși,individul normal poate să reducă mult absorția de fier în cazul
unui aport excesiv de mare de fier alimentar sau din medicamente.Aceasta
asigură o marjă de siguranță considerabilă în cazul în care se administrează
suplimente de fier pe perioade îndelungate de timp.

Persoanele care sunt expuse la un risc crescut de a absorbi prea mult

fier sunt cele care suferă de hemocromatoză idiopatică,o boală ereditară
caracterizată de deficient mecanismului de reglare normală a absorției de fier.

În același fel în care limitele valorilor normale ale hemoglobinei și

hematocritului depind de vârstă și sex,distribuția fierului din depozitele
organismului depinde de vârstă și sex și de fierul alimentar.Fierul sechestrat
în globulele roșii și în țesuturi sub formă de mioglobină sau încorporat în
enzime este corelat cu masa eritrocitară și dimensiunile corporale ale
pacientului.Nivelul fierului din depozitele reticuloendotelial,în timp ce
femeile și adolescenții au în general mai puțin de 300 mg de fier în aceste
depozite.Copiii mai mici ,femeile însărcinate și femeile care au menstre
prelungite au doar foarte puțin sau nu au fier în depozitele reticuloendoteliate.

Stadiile deficitului de fier

25
 Cele câteva stadii ale deficitului de fier ,care includ epuizarea
rezervelor de fier,eritropoieză deficitară și anemie feriprivă,pot fi diferențiate
cu ajutorul metodelor de măsurare a fierului (vezi imaginea).

Figura:Studiile de laborator privitoare la evoluția deficitului de

fier.Valorile depozitelor medularede fier,feritinei serice și TIBC sunt
sensibile la epuizarea inițială a resurselor de fier.Eritropoieza deficitară este
diagnosticată prin anomaliile suplimentare ale sideremiei,procentul
saturației transferinei,tipul de sideroblaștimedulari la nivelul protoporfirinei
din globulele roșii,in fine,pacienții cu anemie feriprivă prezintă toate aceste
anomalii,la care se adaugă o anemie caracterizată de microcitoză și
hipocromie. (Dupa Hillman și Finch)

Epuizarea rezervelor de fier:

Aceasta poate fi identificată prin determinarea nivelului ferinitei serice

și cu metoda de colorare cu albastru de Prusia a frotiurilor de maduvă osoasă .
Un nivel al foritinei mai mic de 20 micrograme\L și prezența depozitelor
vezibile de fier de grad 0-1+indică ezistența unor rezerve utilizabile de fier
mai mici de 100-300 mg.Atât timp cât este încă disponibilă o rezervă de fier
26
,fierul seric (sideremia).capacitatea totală de legare a fierului de către
transferina serică și nivelul protoporfirinei din globulele roșii se mențin în
limite normale.Mai mult,pacientul nu este anemic,iar morfologia eritrocitară
este normală.

Eritropoeza cu deficit de fier:

Aceasta poate fi diferenţiată pe baza modificărilor concentraţiei

feritinei serice şi a coloraţiei frotiurilor medulare ,precum şi a anomaliilor
fierului plasmatic ,capacitaţii totale de legare a fierului de către transferina
serică şi a protoporfirinei din globulele roşii.Prin definiţie,nu se mai pot vedea
depozitele de fier în maduvă şi nivelul feritinei serice scade sub 15
micrograme\L.Fierul seric scade şi el la niveluri mai mici de 11 micromoli\L
(60 micrograme\dL), în timp ce transferina serică creşte,ceea ce se traduce
printr-o saturare mai mică de 20%.Nivelul protoporfirinei creşte peste 1.77
micromoli\L(100 micrograme\dL)de globule roşii.Aceste anomalii ale
rezervelor de fier nu se însoţesc încă de de modificări alemorfologiei
eritrocitare.Există însă un deficit al capacităţii proliferative a măduvei
osoase,ceea ce se reflectă sub forma unei anemii normocitare normocrome
uşoare ,cu un nivel al hemoglobinei cuprins între 100 şi 120 g\L(10-12g\dL).

II.8.Simptomatologie
Anemia feriprivă,afectează cel mai frecvent grupa de vârstă 3 luni - 2
ani, debutul situându-se, cel mai frecvent ,în al doilea trimestru de viaţă
pentru sugarul născut la termen şi în primul trimestru pentru prematuri.

Simptomatologia se grupează în trei categorii

-prima,determinate de dezordinea primară,cauza anemiei feriprive;

-a doua se corelează cu anemia (mai puțin cu severitatea ei și mai mult cu

ritmul de instalare a acesteia), în anemia cu instalare lentă, reacțiile adaptative
pot scuti bolnavul de acuze subiective, în cea cu instalare rapidă apar: paloare,
27
amețeli, oboseală, tulburări de vedere, iritabilitate, instabilitate psihomotorie,
palpitații, tahicardie, hipotensiune arterială, dispnee, uneori splenomegalie
moderată sau sdr.febril sau subfebril de etiologie neprecizată.

-simptome cauzate de deficitul de Fe tisular :

*tulburări de creștere(mai ales creșterea ponderală);

*modificări cutaneo-mucoase:displazie unghială,koilonichie(unghii

în formă de lingură),glosită atrofică,stomatită angulară,disfagie-consecutivă
glositei atrofice și anomaliilor esofagiene, tulburări gastrointestinale (gastrita
atrofică însoțită de aclorhidrie histaminorefractară ,atrofia mucoasei duodeno-
jejunale,cu malabsorbție pentru xiloză,lipide,vit.A,hemoragii oculte).

Glosită atrofică

28
 Stomatită angulară

Koilonichie

-anomalii musculare:scăderea performanțelor fizice, datorită anemiei

și deficitului de conținut în Fe.

29
 -alterări comportamentale:iritabilitate, tulburări de atenție și memorie,
scăderea performanțelor școlare, spasmul hohotului de plâns.

-manifestări cardio-vasculare : tahicardie, hipertrofie miocardică,

creșterea volumului plasmatic -în hipoxie și deficit tisular de Fe.

-deficit imunitar-prin scăderea ponderii limfocitelor T , a capacității de

fagocitoză și pierderea intestinală de imunoglobuline.

-nanism ,hepatosplenomegalie,depigmentări cutanate-rare.

II.9. Manifestările clinice:

Pot fi împărţite în manifestări clinice corespunzătoare sindromului
anemic,așa cum paloarea tegumentelor,care au o culoare albicioasă,ușor
verzuie,paloarea mucoaselor și a conjunctivitelor,astenie,amețeli,tahicardie și
polipnee.Manifestările clinice corespunzătoare carenței de fier așa cum
tulburările trofice ale fanerelor,ale unghiilor friabile,păr friabil,stomatită
angulară,glosită cu atrofia papilelor,limba cu aspect neted și
lucios,disfagie,gastrită atrofică,și predispoziția spre infecții.Și manifestările
clinice ale bolii de bază ,care pot fi de natură digestivă ,genitală sau
infecțioasă.

II.10. Investigații paraclinice:

Pentru confirmarea diagnosticului de anemie feriprivă se vor putea
determina hemoglobin,care va fi scăzută, în funcție de gradul anemiei și
sideremia ,care scade sub 50gama/dl.Frotiul de sânge periferic va arată
hematii palide, hipocrome, de diametru redus, cu anizocitoză și poikilocitoză.
Determinarea transferinei plasmatice va arăta o creștere a capacității totale de
legare a fierului. Determinarea transferinei plasmatice arată o scădere a
sideroblștilor <20% și absența fierului de rezervă în macrofage.
30
 Cauzele pierderilor\lipsei de fier:

Epuizarea Eritropoieză Anemie

rezervelor feriprivă feriprivă

Creștere rapidă Pierdere de sânge Pierdere de sânge

Copilărie Menstruații Hemoragii

gastrointestinală

Adolescență abundente sau Sângerare chirurgicală

Pierdere menstruală donare de sânge Hemoliză

intravasculară

Dietă deficitară Hemoragie gastointestinală Malabsorbție

Hemodializă severă

Donare de sânge Gastrectomie

Infestare cu tenie Sarcină

Malabsorbție Boli inflamatorii

intestinale

II.11.Anemia feriprivă la copii:

După cum arată P.L.Martin și H.A.Perason ,aproximativ 20% din copii
din țările dezvoltate și 50% din țările subdezvoltate , sunt anemici. Cea mai
comună formă de anemie este animia feriprivă datorată carenței de fier a
alimentației.

Pentru a pune diagnosticul corect a anemiei la copil, trebuie cunoscute

valorile normale ale hemoglobinei la copilul de diferite vârste.

31
 Valori normale ale Hb și Ht la copil sunt :

Vârsta Hb(g/dl) Ht(%)

Nou-născut 18,5 56
2 săptămâni 16,6 53
1 lună 13,9 44
2 luni 11,2 35
6 luni 12,6 36
2 ani 12 36
6 ani 12,5 37
12 ani 13,5 40

Copilul anemic este palid,crește greu în greutate,iar atunci când Hb

scade sub 7g/dl,el poate avea glosită,tahicardie,tahipnee și altele.

Pentru prevenirea anemiei la copilul mic,se recomandă alimentația la

sân până la un an,utilizarea produselor cu fier,iar atunci când se face
diversificarea alimentelor se recomandă alimentelor bogate în fier.

II.12. Diagnosticul anemiei feriprive:

Circumstanțe de diagnostic:

Bolnavul se prezintă la medic tocmai pentru un sindrom anemic

clinic.Scăderea capacităţii sângelui de a transporta oxigen determină:

*tulburări în nutriţia şi funcţia celulelor :

-modificări ale părului,unghiilor,tegumentelor

-glosită

-astenie,cefalee,vertij

*semene şi simptome date de mecanismele compensatorii :

-tahicardie

-viteză de circulaţie crescută(suflu sistolic funcţional)

32
-flux sanguin scăzut la nivelul rinichilor ,a extremităţilor

-polipnee.

Bolnavul cu sindrom anemic neevident,mascat de tulburări clinice

înşelătoare,cum ar fi :

-insuficinţa cardiacă congestivă :paloare intensă,tahicardie,edem la membrele

inferioare,în care numai miocardul este răspunzător de acest tablou clinic,
dovadă că diureticele şi digitalicele nu resimt simptomele decât partial.Este
necesar asocierea unui tratament antianemic.

-Angor pectoris-anemia accentuează modificările clinice şi EKG care sunt

datorate unei insuficienţe circulatorii coronariene funcţionale (debit de oxigen
scăzut).

-stare subfebrilă-indiferent de etiologia anemiei ,apare un decalaj al curbei

termice ,probabil prin anoxei centrală.

-scurta pierdere de conştinţă-mai ales la anemii importante sau la bolnavii

vârstnici cu insuficienţa circulatorie cerebrală preexistentă anemiei.

Bolnavii care se prezintă la medic pentru diverse acuze şi la care se

descoperă anemia,mai ales dacă este vorba de un om apparent sănătos,la care
instalarea anemiei se face progresiv,ceea ce duce la o bună toleranţă a
hipoxiei celulare,sau la un bolnav cu o afecşiune generală :poliartrită
reumatoidă,boala Hodgkin,TBC pulmonar,cand anemia traduce gravitatea
bolii , ca şi febra sau scăderea ponderală.

Diagnostic pozitiv:

*confirmarea diagnosticului de anemie:Hb scăzută,Ht scăzut,nr.de hematii

scăzut.

*caracterizarea morfologică:hipocromă,microcitară.
33
*dovedirea naturii feriprive a dezordinii hematologice:Fe seric
scăzut,CTF,indice de saturare a transferinei scăzut,feritină serică
scăzut,reacție Perls medulară negativă.

*proba terapeutică cu preparate de Fe:criza reticulocitară la 5-7

zile,normalizarea perimetrilor eritrocitari.

Diagnostic diferențial:

Se impune cu alte anemii hipocrome:

*hemoglobinopatii(sdr.talasemice,hemoglobinopatiile E,C,hemoglobinuria
paroxistică nocturnă).

*blocaj al sintezei hemului prin medicamente sau toxice.

*anemii sideroblastice congenitale și dobândite.

*anemii hipocrome din dezordini cronice(infecții,boli de colagen, neoplazii,

etc.).

Diferențierea anemiei feriprive de talasemie se face pe baza criteriilor

morfologice:hipocromia foarte accentuată,microcitoza și anizocitoza mai
importante,prezența de eritrocite cu punctatii bazofile,hiperreticulocitoza și
eritroblastoza ,ca și electroforeza patologică a Hb pledează pentru talasemie.

Diferențierea anemiei feriprive de anemiile inflamatorii este

dificilă,tabloul hematologic fiind identic ;scăderea CTF și prezența excesivă
de Fe în macrofagele medulare permit diferențierea.

Anemiile sideroblastice-rare în pediatrie,prezintă un martor citologic

specifi-eritroblastul inelar+Fe plasmatic și eritroblastic crescute.

34
 Atransferinemia congenitală-anemie hipocromă microcitară severă,cu
debut neonatal,se diferențiază de a.f.prin absența aproape completă de Fe
plasmatic în discordanță cu hemosideroza tisulară.

II.13.Tratament:
Tratamentul profilactic :

-are în vedere următoarele:

*alimentația corectă și tratamentul anemiei feriprive a gravidei;

*ligatura tardivă a cordonului ombilical(crește cu 40-50 ml capitalul de Fe);

*alimentația corectă a sugarului,cu preferarea alimentației naturale în prima

trimestru și diversificarea sa precoce ( mai ales la cei alimentați artificial)
corectă, cu preparate alimentare cu continut crescut de proteine animale și
implicit de Fe);

*suplimentarea aportului de Fe prin preparate alimentare (cereale,lapte praf)

fortifiate cu fier sau prin preparate medicamentoase,asigurând o doză de 1-
2mg/kg corp/zi la grupele de sugari cu risc crescut pentru anemia
feriprivă(prematuri,gemenii,malnutriții,sugarii alimentați artificial,cu tulburări
digestive trenante sau cu infecții repetate);se evită administrarea Fe la
prematurii sub 2 luni ,mai ales în lipsa unei suplimentări adecvate cu vit.E,din
cauza riscului declanșării unei anemii hemolitice prin picnocitoză.

Tratamentul profilactic se adresează în special:

*gravidelor-200mg glutanat feros + 5mg acid folic de 2 ori pe zi

*donatorilor de sânge-1000mg Fe la bărbați,2000 mg Fe la femei la fiecare

250 ml sânge donat.

Tratamentul curativ :

35
 Mijloace terapeutice : măsuri dietetice, medicamentoase, terapie
transfuzională.

Obiective:

*corecția anemiei;

*reconstituirea rezervelor de Fe;

*înlăturarea cauzei sideropeniei.

Principii:

*feroterapia este indispensabilă(singura eficientă),calea de elecție fiziologică

fiind cea orală;necesarul recomandat este de 3-6mg/kg corp/zi,ținând cont de
toleranța defectuoasă a preparatelor de Fe administrate per os,cantitatea
maximă pe doză se limitează la 50-100 mg Fe ,iar doza pe 24h la 100-
300mg;durata feroterapiei este de 3-5 luni (min.încă 6-8 săptămâni după
corectarea constantelor hematologice ,pentru asigurarea reconstituirii
rezervelor marțiale).

*tratamentul etiologic se impune pentru rezolvarea definitivă a

afecțiunii(corectarea greșelilor alimentare,tratamentul bolilor
digestive,înlăturarea cauzelor de sângerare prelungită).

*transfuziile de masă eritrocitară se rezervă formelor severe(Hb<4-

5mg/100ml),cu simptomatologie hipoxică evidentă.

Tratamentul dietetic :

36
*alimentație naturală (deși cu conținut scăzut de fier ,rata de absorbție a Fe
din laptele uman este 50% ,față de 12% din laptele de vacă).

*evitarea introducerii precoce (sub 4-5 luni) a alimentelor solide,cu efect

nefavorabil asupra absorbției Fe.

*când alimentația naturală nu este disponibilă,alimentația artificială cu-

preparate de lapte imbogățite cu Fe.

*diversificarea cu preparate din carne(rata de utilizarea a Fe este de 20 mai

bună decât din vegetale)ficat,ouă,cereale,pireuri de fructe şi legume fortifiate
cu Fe.

*evitarea excesului de fitaţi,fosfaţi şi săruri de calciu ,cu efect inhibant asupra

absorbţiei de Fe.

Tratament medicamentos :

37
*Preparate cu Fe pentru administrarea orală:

În tabelul de mai jos este prezentată lista preparatelor standard cu

fier,sub formă de tablete şi siropuri.Cu toate că diferitele preparate conţin
cantităţi diferite de fier sub formă feroasă,toate se absorb cu uşurinţă şi
sunt,din acest motiv , foarte eficiente pentru tratamentul anemiei prin deficit
de fier.

Conţinutul de Fe al diferitelor preparate medicamentoase:

Medicament Formă de Substanță activă Concentrație de

prezentare Fe elemental
Jectofer Fiole 650mg/2ml Fe-sorbitol acid 15%
citric-dextrina
Neoanemovit Sirop 3% Gluconat feros 10-12 %
Ferronat Suspensie 3% Fumarat feros 30%
Ferro-gradumet Tablete 525% Sulfat feros 20%
Ferrum- Sirop Complex de 30%
Hausmann hidroxid feric-
dextrina
Fier polimaltozat Fiole 100mg/2ml Hidroxid-feric 30%
38
 polimaltozat

Pe piață se mai găsesc și o serie de alte forme de compuși cu fier,dintre

care unele conțin substanțe care “cresc absorbția”,cum ar fi unii aminoacizi și
acidul ascorbic.Alt forme sunt prezentate ca preparate”cu eliberare
întârziată”,care prelungesc absorbția fierului pe o perioadă de câteva ore.

Toate aceste preparate sunt mai scumpe ,iar,pe de altă parte , încercările
de a stimula absorbția pot crește efectele secundare gastrointestinale.Pentru a
maximiza răspunsul la administrarea de fier la un pacient adult cu o anemie
feriprivă moderată sau severă trebuie să se administreze pe cale orală un
preparat standard de fier ,cum este sulfatul feros ,dub formă de tablete sau
sirop.Preparatul,sub formă de tablete care conține 325 mg,sau de sirop care
conține 300mg de fier în 5 ml ,se va administra de 3-4 ori pe zi,între mese.

Pacienții care suferă de aclorhidrie sau care au suferit intervenții

chirurgicale pe stomac trebuie să fie tratați cu sirop,deoarece îndepărtarea
învelișului tabletelor depinde de prezența unei acidități gastrice normale.
Administrarea unei a patra doze de fier înainte de culcare va contribui la
eliberarea de fier către măduva osoasă în timpul nopții,menținând răspunsul
proliferative al acesteia.Trei sau patru tablete de sulfat feros ar trebui să
asigure 200-250 mg de fier elemental pe zi,sau 2-3 mg/kg de greutate
corporală la un adult de talie medie .Pacientul cu deficit de fier va absorbi 40-
60 mg de fier din această cantitate,ceea ce poate asigura un nivel de producție
al globulelor roșii de până la trei ori mai mare decât cel normal la o măduvă
eritroidă normală și un răspuns complet al eritropoietinei la anemie.Pe măsură
ce va crește nivelul hemoglobinei ,absorbția ferului scade ,indifferent de
cantitatea de fier care se administrează oral.De aceea se poate reduce doza
administrate odată cu creșterea hemoglobinei la un nivel de peste 110-120
g/L.Aceasta va contribui la asigurarea complianței pacientului ,dat fiind că

39
tratamentul trebuie să continuie timp de câteva luni.Mai mult de 25% din
pacienți prezintă tulburări gastrointestinale ,manifestate sub formă de dureri
abdominale, greață, vomismente,constipație sau diaree, atunci când se
administrează tratamentul complet de 3-4 tablete de fier pe zi. Situația se
ameliorează dacă se folosesc doze mai mici ,deși unii pacienți suportă cu
dificultate chiar 1-2 tablete pe zi. Aceasta poate constitui un obstacol
semnificativ la tratament , mai ales când este nevoie să refacă rezervele
normale de fier.La un adult normal ,este nevoie de suplimentare cu fier timp
de minimum 6 luni pentru a reconstitui depozitele de fier din sistemul
reticuloendotelial.

În mod obișnuit numărul de reticulocite crește după 3-4 zile de la

instaurarea tratamentului și atinge un vârf în circa 10 zile.Dacă nu apare un
răspuns ,pot exista câteva explicații:non-complianța pacientului (un fapt
obișnuit),sau o absorbție anormală a fierului (rareori),o pierdere persistentă de
sânge,care depășește aportul de fier ,un diagnostic incorect sau un factor
suplimentar ,cum ar fi leziunile medulare sau inflamația cronică.În oricare din
primele 3 situații,poate fi necesar ,printer altele,să se crească aportul de fier cu
un preparat administrat parenteral.

Tratamentul parenteral cu fier:

La pacienții care nu pot tolera fierul administrat pe cale orală sau

malabsorbție intestinală ,fierul se poate administra pe cale parenterală.

40
 De asemenea,se folosește administrarea parenterală de fier pentru
tratamentul pacienților care primesc eritropoietină recombinantă,pentru a
asigura un aport adecvat de fier care să permită proliferarea precursorilor
celulelor eritroide.Fierul injectabil se prezintă sub forma unui compus de
hidroxid de fier și dextran,fiin comercializat ca fier-dextran
injectabil,InFeD(Schein). Există două preparate:unu care conține 0,5%fenol,
doar pentru injecţii intramusculare,şi un al doilea,lipsit de fenol,care se poate
folosi atât pentru injecţia intramusculară,cât şi intravenoasă. Compusul care
conţine fenol nu se va folosi niciodată pentru administrare intravenoasă ,
deoarece poate aduce flebită. Cantităţi mici de fier-dextran pot fi administrate
prin injectare intramusculară dar trebuie evitată hiperpigmentarea
tegumentelor. Traseul injecţiei trebuie să aibă formă de Z şi nu se va injecta
mai mult de 2 ml (100mg) de soluţie cu fier în fiecare fesă.Pentru tratamentul
anemiei feriprive metoda de preferat este administrarea într-o singură doză
intravenoasă a întregii cantităţi necesare pentru corectarea deficitului de fier.
Cantitatea de fier necesară se calculează după urmatoarea formulă : Greutatea
corporală (în kg) x2,3x (15-hemoglobina pacientului în g|dl ) +(500 până la
1000 mg (pentru rezerve )) =doza totală ( în mg).

Când se administrează fier-dextran pe cale intravenoasă ,trebuie să se

prevadă şi să se ia măsuri pentru evitarea unor reacţii de tip anafilactic
imediate.Dacă pacientul are în antecedente reacţii la administrarea de fier-
dextran ,fie o reactive anafilactică imediată sau o reacţie de tip boală a serului
tardivă ,însoţită de stare generală proastă ,febră,artralgii,eruptive cutanată sau
adenopatie ,se va evita o altă expunere la tratamentul cu fier-dextran.Dacă
fier-dextranul se administrează pe cale intravenoasă intr-o singură doză mare
este de preferat ca aceasta să fie diluată în 100-250 ml de ser fiziologic şi
perfuzarea să se facă lent (în 30-90 min.).La începutul perfuzării se va folosi o
doză test (sub 0,5 ml)din soluţia de fier –dextran care se adm.pe o perioadă de

41
5-10 min., observând pacientul pentru apariţia unor semne ca prurit, dispnee,
dureri toracice sau lombare. Se va controla T.A.atât în cursul adm.dozei test ,
cât şi în timpul perfuzării .Dacă pacientul manifestă semne de hipotensiune
,adm.perfuziei va fi imediat oprită.

Răspunsul tratamentului cu fier se urmăreşte prin :

*Criza reticulocitară la 6-7 zile (5-20%)

*Hb trebuie să crească cu 0,20-0,30 g%zi

*Hb trebuie să crească cu 8% pe zi.

Dacă parametrii prezentaţi nu evoluează corect ,înseamnă că pacientul

pierde sânge în continuare sau fierul nu este utilizat correct în organism ,sau
doza de fier este inadecvată (prea mica).Tratamentul durează 12-24 de
săptămâni cu posibilitatea de prelungire pănă la 12 luni ,până când sideremia
şi sideroblaştii s-au normalizat.

În perioada de tratament se administrează acid ascorbic 200mg/zi şi

acid folic 10mg/zi pentru a evita macrocitoza datorată refacerii rapide a
celularităţii.

II.14.Profilaxie
-Educație nutrițională

-Schimbarea comportamentului alimentar în familie

-Informarea cu privire la riscurile anemiei feriprive

42
Capitolul III. Participarea asistentei medicale la investigații
III.1.Examenul clinic al bolnavului
Examenul clinic este efectuat de către medic,asistenta medicală:

-are datoria de a participa;

-asigură foaia de observație;

-pregătește și servește medicul cu instrumentele necesare;

-pregătește rezultatele de la analizele anterioare;

-ajută la dezbrăcarea și așezarea bolnavului în pozițiile cerute de medic;

-măsoară și notează funcțiile vitale.

43
 Examenul clinic complet : trebuie să stabilească pe de o parte semnele
și simptomele datorate anemiei propriu-zise,iar pe de altă parte manifestările
care ar putea explica etiologia anemiei:

*în cavitatea bucală:

-purpura în hemopatii;

-glosită inflamatoriesau atrofică în anemia Biermer;

-atrofie papilară sau disfagie înaltă în sindrom Plummer-Vinson în anemia

hiposideremică.

*pe tegumente:

-icter discret în anemia hemolitică;

-purpura,echimoze în hemopatia acută sau cronică;

-piele uscată în mixedem .

*fanerele:

-păr friabil,koilonikie în anemia feriprivă;

*organele hematopoietice:

-splenomegalie cu sau fără hipersplenism ;

-adenopatii superficiale în hemoragii primitive.

*aparatul digestiv :

-hepatomegalie în ciroză,cancer, hemopatii, neoplasm rectal, hemoroizi,

decelabile prin tuseu rectal.

-masa abdominală palpabilă în boala Hodgkin ,leucoze cronice.

44
*aparatul genital:

-examenul genital este obligatoriu pentru toate femeile alături de anamneza

pentru depistarea cauzelor metroragiilor.

De asemenea,este necesar un bilanț general care poate aduce date

utile.Examenul clinic indică necesitatea investigațiilor paraclinice.

III.2.Investigații clinice:
Interogatoriul adresat pacientului este adesea decisiv ,fiind foarte
important de precizat debutul afecțiunii:

*acut:

-în hemoragiile acute(dureri epigastrice însoțite de hematemeză,melenă,în

cazul unui ulcer sângerând)

-în bolile hematologice maligne-sdr.hemoragipar (ce se poate manifesta prin

prezența hematoamelor, epistaxis, hemoptizie sau hematemeză, melenă)iar în
cazul femeilor cu ciclu menstrual:menometroragii.

-în crizele de hemoliză (dureri abdominale intense ,splenomegalie,febră).

*cronic:

-la bolnavii care lucrează în mediul toxic cu plumb ,benzen;

-la bolnavii care ingeră cronic medicamente:amidopirină, acid acetilsalicilic,

fenacetină, antipirină, chinină, chinidină, sulfamide, droguri ce pot cauza
sângerări sau hemolize chiar în doze mici. Aplazii medulare (reversibile sau
nu ) pot apărea după clorocid, fenilbutazonă, oxifenibutazonă.De asemenea,
pot apărea hemoragii digestive superioare după antiinflamatorii (steroidiene
sau nesteroidiene)

-dieta carențială(la vegetarieni –carența de acid folic)

45
-la bolnavii de o anumită origine etnică,în bazinul mediteraneean, sunt
răspândite talasemiile și alte hemoglobinopatii.

-la bolnavii cu o boală preexistentă –nefropatie cronică,afecțiuni hepatice

,infecții cronice.

III.3.Investigații biologice:
Se pot grupa în examene de orientare și în examene de specialitate.

Hemoleucograma

Numărul de eritrocite-valori normale:

-bărbați:4,5-5,7milioane/mmc

-femei:4,2-5,5milioane/mmc

Hemoglobina(Hb)-valori normale:

-bărbați:13,5-18g%

-femei:12-16g%

Hematocrit(Ht)-valori normale:

-bărbați:50-52%

-femei:37-47%

Indici eritrocitari:

VEM(volumul eritrocitar mediu)=Ht\nr.eritrocite x10.

CHEM(concentría de hemoglobină eritrocitară medie)=(Hb/Ht)x100.

HEM(hemoglobină eritrocitară medie)=(Hb/nr.Eritrocite)x10.

IC(indicele de culoare)0=1/(nr.de eritrocite)x3.

46
 Analiza datelor de mai sus permite să afirmăm existenţa unui sindrom
anemic în funcţie de hemoglobină şi să clasificăm anemia în:

-anemie microcitară hipocromă;

-anemia macrocitară;

-anemie normocitară şi normocromă.

Hemograma aduce argumente etiologice şi în funcţie de variaţiile

leucocitare şi plachetare ,precum:eozinofilia discretă şi trombocitoza asociată
unei anemii hipocrome microcitare sugerează o sângerare cronică.

Reticulocitele(VN=3-8% sau 40000-80000/mmc.)

-când reticulocitele cresc peste valoarea normală înseamnă că este o anemie

regenerativă;

-când reticulocitele sunt normale sau scăzute înseamnă că este o anemie

aregenerativă.

Fierul seric (sideremia)-VN=80-120y%-determinarea sa se asociază cu

dozarea siderofiliei ,care este proteina purtătoare de fier –VN=300-400y% şi
cu determinarea celorlalţi parametrii:

-capacitatea totală de saturaţie a siderofilinei (CTSS):300-400y%

-coeficient de saturaţie a siderofilinei care constă în raportul dinre sideremie

şi CTSS (normal=30-35%)

-indicele sideroblastic determinat pe frotiul medular normal(normal=15-65%).

Aceste date permit 3 variante posibile:

47
-hiposideremie francă cu sideremie sub 60y% şi CTSS normal sau
crescut,ceea ce reprezintă consecinţa unei sângerări cronice sau a unui aport
insuficient cronic de fier.

-hiposideremie cu CTSS scăzut sub 30y% şi coeficient saturaţie a siderofilinei

normal-reprezintă de obicei sindroame inflamatorii de etiologii diferite
(cancer,infecţii grave,supuraţii).În aceste situaţii tratamentul cu fier este
nejustificat.

-hipersideremie cu CTSS normală şi coeficient saturaţie a siderofilinei

crescut-se întâlneşte în anemiile hemolitice,anemiile macrocitare ,anemiile
aplastice.

Este important de subliniat importanţa variaţiilor sideremiei în

comparaţie cu CTSS ceea ce permite diferenţierea hiposideremiei adevărate
prin lipsa de fier de cazurile de hiposideremie ca urmare a unei anomalii în
dinamica circuitului fierului.

III.4. Puncția osoasă

Puncția osoasă reprezintă introducerea unui ac de puncție în țesutul
spongios al osului.

Scop:

-explorator:recoltarea măduvei pentru examinare;

-terapeutic:administrare de medicamente lichide hidratante şi nutritive precum

şi transfuzia intraosoasă.

Indicații:

-boli hematologice.
48
 Locul puncției : la nivelul oaselor superficiale ușor accesibile.

Ex:stern,creasta iliacă,maleolele tibiale,calcaleul apofizelor spinoase de la

nivelul ultimelor vertebre dorsale și primelor vertebre lombare.

Pregătirea materialelor necesare:

-materiale pentru protecția patului;

-materiale pentru dezinfecție tip III;

-instrumentar și materiale sterile : ace speciale de puncție (ROHR,

ROSEGGER, KLIMA) lungimea de aproximativ 5cm, diametrul 1-2 mm

-seringi d 10-20ml;

-seringi pentru anestezie locală;

-pense;

-tampoane;

-comprese;

-câmp chirurgical;

49
-mănuși;

-mediu de cultură;

-lame de sticlă;

-sticlă de ceasornic;

-medicamente: anestezice locale (Xilină), ser fiziologic,medicamente de

administrat.

Pregătirea pacientului:

-psihică:se informează și se explică pacientului de ce este importantă puncția.

Cu o zi înainte se controlează timp de sângerare, timp de coagulare și timp
Quic.

-fizică:se așează pacientul în poziție corespunzătoare în funcție de locul ales

pentru puncție(în decubit dorsal cu toracele puțin ridicat pe un plan dur pentru
puncția sternală și în decubit ventral sprijinit pe un plan dur sau decubit lateral
cu genunchii flecatați pentru puncția în creasta iliacă).Dacă este cazul,la
nivelul sternului se îndepărtează pilozitatea.

Execuția puncției:

Puncția se desfăsoară în sala de tratament și este executată de către medic,

ajutat de 2 asistente medicale.

Medicul:

-stabilește locul puncției;

-se spală și se dezinfectează pe mâini;

-execută anestezia locală;

-așează câmpul chirurgical ;

50
-execută puncția;

-aspiră 1-2 ml de măduvă cu o seringă adaptată și apoi retrage acut de puncție.

Asistentă 1:

-se spală și se dezinfectează pe mâini ;

-pregătește locul puncției și îl dezinfectează (dezinfecție tip III);

-pregătește seringa cu anestezic și o servește medicului împreună cu mănușile

și câmpul chirurgical;

-servește acul de puncție medicului;

-ia mandrinul acului cu o pensă sterilă și îl așează pe un câmp steril ;

-pregătește și servește seringa pentru aspirația măduvei ;

-dacă puncția este terapeutică pregătește medicamentele de administrat;

-pe locul puncției se aplică comprese sterile și se fixează cu romplast.

Asistenta 2:

-se spală și se dezinfectează pe mâini ;

-protejează patul cu mușama și aleză;

-dezbracă regiunea și așează pacientul în poziție corespunzătoare ;

-menține pacientul în poziție corespunzătoare ;

-menține pacientul în poziție fixă și îl supraveghează pe durata tehnicii.

Îngrijirea ulterioară a pacientului :

-se asigură repaus la pat;

-se supraveghează starea generală și semnele vitale ;

51
-se supraveghează pansamentul local.

Pregătirea produsului pentru laborator:

-produsul este pregătit de medicul sau asistentul de laborator ;

-după aspirare produsul se evacuează imediat pe sticla de ceasornic sau pe o

lamă de sticlă mare(20-30cm);

-dacă este necesar se efectuează frotiurile sau însămânțări medii de cultură;

Reorganizare:

-se reorganizează locul de muncă;

-acele utilizate se depun în containerul destinat.

Notarea puncției în F.O.

Accidentele puncției:

-accidente imediate:perforarea organelor interne (inimă,plămâni),fracturi

costale și pleurotorax.

-accidente târzii:hematoame locale,infecții ale osului și tulburăti de creștere la

copii după puncția tibială.

Atenție !

-mandrimul acului se păstrează steril pe parcursul puncției;

-dacă nu se obține măduvă se va introduce ser fiziologic călduț;

-pe cale transmedulară se administrează numai soluții izotone în ritm de 15-20

picături pe minut;

-se lucrează în condiții de perfectă asepsie.

52
III.5.Transfuzia de sânge
Definiție:Transfuzia de sânge reprezintă administrarea de sânge atât
direct de la donator la primitor cât și dupâ o faza intermediară de conservare a
sângelui în flacon de sticlă sau pungă de plastic.

Scop:

-restabilirea masei sangvine și asigurarea numărului de globule roșii;

-îmbunătățirea circuitelor periferice;

-stimularea hemato-poezei;

-mărirea capacității de coagulare a sângelui în vederea hemostazei;

-acord de substanțe nutritive și proteice;

-stimulează reacțiile metabolice ale organismului;

53
-stimulează reacții antitoxice și antiinfecțioase;

-depurația organismului prin înlocuirea parțială sau totală a sângelui încărcat

cu substanțe toxicecu sângele proaspăt

1.Transfuzia directă-constă în trecerea nemijlocită a sângelui din

aparatul cardiovascularal donatorului în aparatul cardiovascular al
primitorului:

-se utilizează numai în condiții excepționale cu caracter de urgență când

lipsește sângele conservat;

-se alege un donator izogrup și izoRH;

-în situații speciale un donator O1(universal);

Execuția tehnicii:primitorul și donatorul vor fi așezați în paturi paralele

apropiați cu membrele superioare ,la o distanță de 30-40 cm unul de altul.Se
puncționează mai întâi vena primitorului apoi cea a donatorului.Pentru
aceasta,se folosește un aparat special de transfuzii numit MARIN
POPESCU.Este important de știu că nu trebuie depășită cantitatea de 500-
600ml de sânge trasfuzată.Se va supraveghea atât donatorul cât și primitorul.

2.Transfuzia indirectă-se execută cu sânge proaspăt izogrup,izoRH,de

la donator cunoscut prin intermediul flaconului sau punga p.v.c.cu stabilizator
anticoagulant .Punga de p.v.c.pentru colectarea de sânge (cel mai des folosită-
sistemul Maco pharma-hemaron) oferă calitate și flexibilitate.

Pregătirea materialelor necesare:

-trusă de perfuzat(obligatoriu cu filtru în picurator ;

-sângele de perfuzat;

-garou;

54
-substanțe dezinfectante(alcool sanitar);

-materiale necesare pentru determinarea grupei de sânge;

-medicament pentru eventualele accidente (Hemisuccinat, Hidrocortizon,

preparate de calciu, Adrenalină, Atropină)

-ser;

-truse de perfuzie;

-sursă de oxigen.

Pregătirea sângelui pentru transfuzii:

-se verifică integritatea flaconului ,valabilitatea și aspectul macroscopic al

sângelui;

-sângele se segmentează pe 3 straturi:*stratul inferior (cuprinde masa

eritrocitară și este de culoare roșu închis);

*stratul al-II-lea(reprezintă o peliculă

fină,albicioasă formată din leucocite și trombocite);

*stratul al-III-lea este limpede,

omogen, culoarea galben-verzui și reprezintă plasma și serul.

-sângele se încălzește la o temperatură de 37 C.

Pregătirea pacientului:

psihică:- se explică necesitatea transfuziei,beneficiile și riscurile

-obligatoriu se obține consimțămânul pacientului

-dacă pacinrul refuză nu se efectuează tehnica

-aparținătorii nu au drept de hotărâre

55
fizică: -pacientul nu mănâncă în ziua transfuziei și timp de 30 minute înainte
se administrează Romegan

-pacientul va fi așezat în decubit dorsal cu brațul în extensie

Execuția tehnicii:

-spălare pe mâini cu apă și săpun ;

-se îmbracă mănușile sterile,se efectuează proba de compatibilitate directă

pentru fiecare flacon;

-se îndepărtează dopul de parafină și se dezinfectează cu iod și se montează la

aparatul de transfuzat;

-se evacuează aerul din tubul aparatului și se fixează flaconul sau punga;

-se alege o venă și se puncționează;

-se efectuează proba biologică de compatibilitate;

-se fixează acul;

-dacă nu apar semne de incompatibilitate se continuă transfuzia și ritmul

stabilit de către medic;

-se supraveghează pacientul permanent.

Încheierea transfuziei:

-se rețin în fiecare flacon 5-6 ml de sânge pentru verificarea ulterioară(în caz
de accidente postransfuzionale tardive);

-se închide pretubul și se retrage acul ,se comprimă vena cu un tampon steril;

-se aplică pansament steril la locul puncției și se fixează cu romplast.

Îngrijirea ulterioară a pacientului:

56
-pacientul se așează comod și se învelește ;

-se administrează lichide călduțe dacă este permis și se alimentează la 2 ore

de la terminarea transfuziei.

Reorganizarea locului de muncă:

-se notează în F.O.numărulu flaconului,conținutul de sânge transfuzat și

eventualele reacții ale pacientului;

Semne:

-frisoane;

-senzație de frig;

-dacă sângele este infectat cu virusul hepatic , semnele apar după trecerea
perioadei de incubație;

-agitație psihomotorie extremă;

-dureri toracice;

-tuse;

-hemoptizie,febră.

Pericolele potențiale ale transfuziei masive:

-hipotermiei(modificarea PH-ului în senzația de acidoză,modificări ale

coagulării sângelui , modificări ale fibrilației,accidente de izomunizare.

Derivatele sangvine:

-plasmă;

-concentrate eritrocitare;

-suspensie de leucocite,eritrocite;

57
-concentrate trombocitare;

-albunină.

CAPITOLUL IV.ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU ANEMIE FERIPRIVĂ
Asistenta medicală este persoana care poate acorda îngrijiri calificate,cu
devotament,posedând cunoștiințe tehnice necesare și având un simț al
responsabilității foarte dezvoltat.

Rolul esențial al asistentei medicale constă în a ajuta individul să-și

mențină/recâștige sănătatea,să-l asiste în ultimele sale clipe prin îndeplinirea
sarcinilor pe care le-ar fi efectuat singuri dacă ar fi avut forța,voința sau
cunoștiințele necesare.

IV.1. Rolurile asistentei medicale constau în :

-rol de îngrijire;

-promovarea igienei spitalicești ;

-organizarea și gestionarea îngrijirilor;

-pregătirea și perfecționarea elevelor asistente medicale,asistentelor medicale

debutante și cadrele auxiliare;

58
-educarea sanitară a pacienților și persoanelor sănătoase,având ca scop
promovarea sănătății,prevenirea îmbolnăvirilor,ajutorul vindecării și
recuperare.

Rolul propriu al asistentei medicale vizează compensarea

parțială/totală a lipsei sau diminuării autonomiei.

-protejarea ,menținerea,restaurarea și promovarea sănătății sau autonomiei

individului;

-stabilizarea procesului de îngrijire;

-favorizarea integrării și reintegrării în familie și societate;

-ușurarea suferinței și asistarea în ultimele momente din viață.

Îndeplinirea rolului necesită deprinderi și capacități profesionale.

Rolul delegat al asistentei medicale vizează abilitatea de a îndeplini

sarcini și de a aplica îngrijiri medicale sub prescripție medicală.

-supravegherea clinică a bolnavului și a efectelor terapeutice;

-participarea și colaborarea la aplicarea diverselor tehnici invazive de

îngrijire;

-aplicarea prescripților medicale.

În absența medicului poate aplica intervenții și îngrijiri care au ca scop

menținerea vieții până la sosirea medicului.

1.Rolul propriu

1.1.Asigurarea condițiilor de spitalizare

Asistenta medicală trebuie să se asigure de confortul fizic și psihic al

pacientului.Salonul trebuie să fie luminos ,curat,primitor,să aibă o

59
temperatură optimă și să fie mereu bine aerisit.Bolnavii cu Anemie Feriprivă
vor fi plasați în saloane mici,liniștite,asigurându-le condiții adecvate de
odihnă.

1.2.Rolul asistentei medicale în examenul clinic

Asistenta medicală participă la examenul clinic al bolnavului cu

Anemie Feriprivă.Ea va realiza de la început un climat de înțelegere între
medic și bolnavi.Va pregăti psihic bolnavul,liniștindu-l,explicându-i cu
solicitudine și fermitate în ce constă examenul și importanța lui.Îl ajută să se
dezbrace,cu mult tact și finițe,pentru a nu provoca mișcări inutile.Va așeza
bolnavul în poziția corespunzătoare examinării și va sta în fața doctorului ,de
cealaltă parte a patului și îl va servi cu tot ce are nevoie.La terminarea
examenului va ajuta bolnavul să se îmbrace și să se așeze în poziția preferată
(antalgică).

1.3.Supravegherea pacientului

Este cea mai importantă sarcină a asistentei medicale.Asistenta

medicală trebuie să fie în permanență lângă bolnav pentru a putea observa
culoarea tegumentelor ,greutatea corporală,diureza,scaunul,modificările
comportamentului(poziția pacientului în pat,expresia feței,starea psihică,pofta
de mâncare și calitatea și cantitatea somnului) și funcțiile vitale și
vegetative(temperatură,puls,tensiune asterială,respirație)ale pacientului și să
raporteze medicului tot ce observă în cursul zilei la starea generală și la
evoluția bolii acestuia.

1.4.Educația pentru sănătate

Trebuie să cuprindă educarea pacientului în conștientizarea importanței

igienei corporale,educarea în privința importanței unui nou stil de viață și un

60
regim alimentar.Asistenta medicală îi explică bolnavului că trebuie să
consume alimente bogate în fier.

1.5.Pregătirea fizică și psihică a pacientului

Înaintea oricărei acțiuni la care ca fi supus prin prezentarea intervenției

și ajutarea acestuia să-și ducă la bun sfârșit activitatea.

2.Rolul delegat

2.1.Examinările paraclinice

Produsele biologice sunt examinate la laborator,iar rezultatele obținute

au o mai mare importanță în confirmarea diagnosticului clinic și aprecierea:
gravității evoluției, apariției complicațiilor, eficacității tratamentului și
confirmarea vindecării. De aceea asistenta medicală care lucrează la patul
bolnavului trebuie să aibă cunoștiințe teoretice precise și manualitatea
corespunzătoare.

La recoltarea produselor,asistenta medicală va respecta strict toate

măsurile de asepsie,folosind un instrumentar steril:seringi și ace de unică
folosință.sonde sterilizate,eprubete curate cu dop sau cu capac steril.Orice
produs va fi recoltat în cantitate suficientă.La fiecare eprubetă asistenta
medicală va face un bon care va conține:numele bolnavului,numărul salonului
și patului,diagnosticul clinic,natura produsului,analiza cerută și data
recoltării.Toate produsele le va transporta cât mai repid și cu mare grijă la
laborator.

IV.2.Administrarea medicamentelor

Înainte de administrare ,asistenta medicală va verifica calitatea fiecărui

medicament,aspectul,termenul de valabilitate și integritatea ambalajului.

61
 La administrarea parenterală asistenta medicală va lucra în condiții de
strică asepsie,folosind materiale și intrumente de unică folosință sau
sterilizate.Asistenta medicală va tăia și va aspira în seringă toate fiolele în fața
bolnavului.Ea va semnala orice intoleranță și reacții adverse medicului.

Preiau de la medic:

-indicațiile și prescripțiile referitoare la medicație;

-căile și modul de administrare;

-alte procese de îngrijire și de tratament ce trebuie efectuate bolnavului;

-trebuie să respect regulile de administrare a medicamentelor;

-respect medicamentul prescris de medic;

-identific medicamentul prescris după etichetă,forma de prezentare, culoare,

miros, consistență;

-verific calitatea medicamentelor, observând integritatea, culoarea

medicamentelor sub formă de soluție;

-respect căile de administrare prescrise de medic;

-respect orarul și ritul de administrare a medicamentelor pentru a se menține;

-respect doza de medicament-doza unică și doza 24/h;

-respect somnul fiziologic al pacientului –organizez administrarea înafara

orelor de somn(se trezește pacintul în cazul administrării antibioticelor);

-evit incompatibilitatea medicamentelor;

-servesc pacientul cu doza unică de medicament pentru administrarea pe cale

orală;

-respect următoarea succesiune în administrarea medicamentelor:

62
-pe cale orală:solide,lichide;

-injecții;

-după care administrez ovule vaginale,supozitoare;

-informez pacientul asupra medicamentelor prescrise în ceea ce privește

efectul urmărit și efectele secundare;

-anunț imediat medicul privind greșelile în administrarea medicamentelor

legate de doză,calea și tehnica de administrare;

-administrez imediat soluțiile injectabile aspirate din fiole,flacoane;

-respect măsurile de asepsie,de igienă,pentru a preveni infecțiile

intraspitalicești.

IV.3.Intervenții autonome:
-preiau bolnavul adus în secție și îl însoțesc în salon.îi arăt patul;

-prezint bolnavului colegii de salon;

-inițiez bolnavul asupra regulamentului de ordine interioară;

-după instalare completez foaia de temperatură și foaia de alimentație;

-liniștesc însoțitorii bolnavului,le comunic salonul în care a fost internat

bolnavul;

-le arăt programul vizitelor;

-explic bolnavului că în dimineața următoare până la terminarea explorărilor

planificate,să nu mănânce,să nu bea și să nu fumeze.

IV.4.Îngrijiri de confort psihic:

-comunic cu bolnavul;

-respect bolnavul;

63
-câștig încrederea bolnavului;

-explic bolnavului necesitatea ți tehnica explorărilor.

IV.5.Îngrijiri de igienă și confort fizic:

-aerisesc salonul;

-ajut bolnavul,în funcție de starea generală,să își facă baie sau duș,sau îi
efectuez toaleta pe regiuni;

-ajut bolnavul să se îmbrace,să-și facă toaleta cavității bucale;

-să-și taie unghiile;

-schimb așternuturile și lenjeria de corp ori de câte ori este nevoie.

IV.6.Alimentația –îngrijiri dietetice

-explorez gusturile bolnavului;

-explic blnavului care sunt alemntele premise și cele interzise;

-alcătuiesc un regim bogat în preparate cu fier;

-am grijă ca pacientul să consume numai alimente cuprinse în regim;

-urmăresc respectarea orarului și distribuirea corectă a meselor.

Alimente permise:

-ficat,rinichi,peste,ouă,brânză;

-fructe bogate în Vitamina C;

-legumele cu frunze verzi cum este spanacul ,varza;

-cerealele integrale,pâine şi cereralele fortificate;

-stridiile;

64
-avocado;

-ridichiile;

-dovleacul;

-piersicile,prunele,prunele uscate,stafidele;

-soia.

I.V.7.Externarea pacientului:
-pregătesc toată documentația pacientului pe care o pun la dispoziția
medicului,în vederea formulării epicrizei;

-anunț pacietul și familia acestuia data externării;

-aprofundez cu pacientul indicațiile primate de la medic și cuprinse în

buletinul de ieșire;

-insist în spital pe terapie comportamentală;

-verific dacă pacientul și-a însușit corespunzător tratamentul prescris la

domiciliu și insist ca la data indicate să se prezinte neapărat la control.

65
CAPITOLUL V. PREZENTAREA CAZURILOR
Cazul numărul 1.Anamneza pacientului

Surse de informare:

-Pacient.

-F.O.

Culegere de date:
-Nume și prenume:M.D.

-Data nașterii:12.06.1986

-Sex:feminin
-Domiciliu: Găești, Strada Unirii , Bl.18 , Ap.15
-Religia:ortodoxă
-Naționalitate:româna

-Limba vorbită:limba română

66
 -Stare civilă:căsătorită

-Nr.copii:3

-Ocupație:contabilă

-Alergii:nu prezintă

-Condiții de viață:corespunzătoare

-Condiții de muncă:corespunzătoare

-Gusturi și obiceiuri:pacienta respectă un regim alimentar specific

ulcerului gastric, nu fumează, consumă cafea : o ceașcă/zi.

-Mod de petrecere a tipului liber:pacienta are în grijă grădina cu

zarzavat de la tară.

-Relația cu familia:foarte bună;pacienta are grijă de cei 3 copii care sunt

la școală.

Date antopometrice:

-Greutate:75kg

-Înălțime:1,60 cm

-T.A.=90/80 bătăi/minut

-Puls=82bătăi/minut

-Temperatură=36,5°C

-Respirație=19r/minut

-Somn=insuficient,6-7 h/24 h

-Alimentație=inadecvată prin deficit de fier.

67
Datele spitalizării:

-data internării: 14.02.2019

-data externării: 19.02.2019

Motivele internării:

-stare generală alterată;

-ameţeli;

-tahicardie;

-transpiraţii reci;

-dureri epigastrice;

-hematemeza;

-constipație.

Antecedente :

-hedero-colaterale :-tata(decedat)-ulcer gastric

-mama-HTA

-personale-fiziologice:menarha=14 ani ;durata menstrelor 5 zile; nr.sarcini =

4; nr.naşteri=3;avorturi=1.

-patologice : ulcer gastric sângerând.

Diagnostic clinic:

-Anemie feriprivă.Ulcer gastric sângerând.

Istoricul bolii:

68
 Pacienta în vârstă de 33 de ani , cunoscută cu probleme digestive (ulcer
gastric sub tratament intermitent ), se internează pentru stare generală alterată,
ameţeli, dureri epigastrice însoţite de hematemeză şi melenă.

Problemele pacientului:

-alterarea stării generale(adinamie,ameţeli);

-riscul alterării circulaţiei;

-transpiraţii abundente;

-anxietate;

-disconfort –durere;

-hematemeză;

-constipație.

69
Aplicarea procesului de nursing

Nr. Nevoia fundamentală Manifestări de dependenţă Sursă de dificultate

curen
t
1. Nevoia de a respira şi a avea o -polipnee; -alterarea funcției
bună circulaţie. -tahicardie; cardiace.
-hipertrofie miocardică.
2. Nevoia de a bea şi a mânca. -alimentație inadecvată; -inapetență.
-deficit de fier.
3. Nevoia de a elimina. -constipație. -febră.
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o -intoleranță la efort. -afectarea funcției
bună postură. cardiace.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni. -insomnie relativă. -mediu spitalicesc;
-anxietate.
6. Nevoia de a se imbrăca şi -cefalee; -afectarea funcției
dezbrăca. -vertij; cardiace.
-astenie;
-edem la membrele inferioare;
-diminuarea motricității
membrelor.

70
7. Nevoia de a-şi menţine -stare subfebrilă. -proces infecțios.
temperatura corpului în limite
normale.
8. Nevoia de a fi curat,îngrijit,de a -depigmentări cutanate; -afectarea funcției
proteja tegumentele şi mucoasele. -glosită; cardiace.
-stomatită angulară.
9. Nevoia de a evita pericolele. -vulnerabilitate față de pericole. -amețeli.
10. Nevoia de a comunica. -comunicare ineficientă la nivel -anxietate
afectiv. -teamă
11. Nevoia de a acţiona conform -incapacitatea de a lua parte la -mediu spitalicesc.
propriilor convingeri şi valori,de a practici religioase.
practica religia.
12. Nevoia de a fi preocupat în -tristeţe; -mediu spitalicesc.
vederea realizării. -apatie
13. Nevoia de a se recrea. -anxietate; -mediu spitalicesc.
-plictiseală.
14. Nevoia de a învăţa cum să îşi -cunoştiinţe insuficiente cu privire -lipsă de informare.
păstreze sănătatea. la păstrarea sănătăţii.

71
72
Diagnostic de nursing
1.Alterarea circulației cauzată de
bolile existente manifestată prin
tahicardie,puls filiform ,hipoTA.
2.Alterarea procesului respirator
din cauza bolilor existente
manifestată prin dispnee
3.Tulburări digestive cauzate de
afecțiunile existente manifestate
Obiective Intervenţii autonome și delegate Evaluare
Stabilizarea -recoltez la indicația mediului :probe de Pacienta prezintă o
funcției sânge,de urină și de materii fecale; circulație normală.
circulatorii. -la indicația medicului administrez
Fludrocortizon pentru normalizarea
tensiunii arteriale;
-la indicația medicului administrez
tratament medicamentos aritmic;
-ajut pacienta să imbrace ciorapii elastici
compresivi pentru a diminua fluxul
sangvin la picioare,astfel redistribuindu-
l către extremitatea superioară a
corpului.
Stabilizarea -măsor și notez funcțiile vitale în F.O.; Pacienta prezintă o
funcției -învăț pacienta să facă gimnastică respirație
respiratorii. respiratorie ; corespunzătoare.
-pregătesc pacienta fizic și psihic pentru
examenele de laborator.
Tratarea -la indicația medicului specialist,institui Pacienta începe să-și
anorexiei și perfuzii cu Glucoză 10%,administrez recâștige pofta de
73
prin anorexie ,crampe creșterea în hidrolizate de proteine și amestecuri de mâncare.
abdominale. greutate. aminoacizi,vitamine; Diminuarea crampelor
Diminuarea -la indicația medicului administrez abdominale.
crampelor antispastice și laxative;
abdominale. -explorez gusturile și obiceiurile
alimentare ale pacientei;
-masez abdomenul pacientei cu mișcări
circulare pentru calmarea durerii.
4.Alterarea tegumentelor și Fortificarea -la indicația medicului administrez fier Se continuă
fanerelor ,datorită anemiei unghiilor și a per os 3 tablete pe zi sau i.m. o fiolă 2 administrarea de Fe timp
manifestată prin piele palidă .păr părului. zile; de 6 luni.
și unghii friabile ,cheilită. Recăpătarea -la indicația medicului administrez Se continuă
colorației Vitamina C pentru a favoriza absorbția administrarea de
normale a fierului; vitamine.
tegumentelor. -la indicația medicului administrez
Tratarea Vitamina E și A pentru regenerarea
ragadelor unghiilor,a părului și a pielii;
comisurilor -ajut pacienta să își facă toaleta
bucale. personală dacă starea sa nu permite să se

74

5.Eliminare inadecvată din cauza
procesului infecțios manifestată
prin balonare și constipație-
meteorism.
îngrijească singură de aceasta.
-asigur pacientei un regim bogat în
Fe:ouă,viscere,legume verzi;
-încurajez pacienta să consume lichide.
Pacienta -asigurarea unei diete cu cât mai puțin În urma intervențiilor
trebuie să aibă sodiu și lipide; asistentei
un tranzit -asigurarea eliminării intestinale prin medicale,pacienta
intestinal în creșterea cantitătii de lichide; prezintă un tranzit
limite -creșterea fibrelor în alimentație; intestinal în limite
fiziologice în -consumul unor cantități importante de fiziologice.
24 h. lichide:apă și în special sucuri de
fructe(minimul recomandat este de 8
pahare zilnic);
-pacienta ca fi intruită privind eliminarea
și va fi sfătuită să efectueze exerciții
fizice regulate;
-observ și notez în foaia de observație
frecvența și consistența scaunelor;
75
 -efectuez la nevoie clismă evacuatorie;
-administrez supozitoare cu glicerină
1,2/zi;
-Laxativ,Ciocolax 1/2tabletă/zi

Supravegherea funcţiilor vitale:

Data Puls Resp. T.A. T(°C) Diureza(ml/zi Scaun

(mmHg) )
14.02.2015 82 19 90/80 36,4 1000 N
14.02.2015 81 18 90/75 36
15.02.2015 81 20 90/65 36,6 950 N
15.02.2015 83 20 90/80 36,6
16.02.2015 75 18 105/70 36,8 1150 N
16.02.2015 67 20 100/90 36
17.02.2015 79 18 110/70 36,7 1100 N
17.02.2015 80 20 100/90 37
18.02.2015 65 20 90/75 36,7 1200 N
18.02.2015 76 19 120/80 37
19.02.2015 82 19 90/80 37 1150 N

76
19.02.2015 81 20 90/65 36,6

Examene de laborator:

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 citrat de Na 3,8% 1,6 ml VSH=10/1h VSH=1-10/h
sânge =20/2h =7-15/2h
Leucocite Înţeparea pulpei degetului ,2 L=8800 L=4200-8000mmc
Hemoglobină ml sânge pe cristale de Hb=7,5g/dl Hb=14-16g/ml
Trombocite EDTA. T=150000/mmc T=150-400000/mmc
Hematocrit Ht=33,2% Ht=40-45%
Fibrinogen 0,5 citrat de Na 3,8% 4,5 ml F=180mg% F=200-400mg%
sânge
Glicemie 2 ml de sânge pe 4 mg G=110mg% G=80-120mg%
florură de Na.
Uree 5-10ml de sânge prin puncţie U=27mg% U=20-40mg%
Acid uric venoasă. A.U.=2,67mg% A.U.=2-6mg%
Creatinină C=0,92mg% C=0,6-1,2mg%

77
Test Hemocult 5-10ml sânge prin puncţie Pozitiv VN=Negativ
Endoscopie digestivă venoasă. Prezenţa a numeroase
superioară eroziuni ulceroase
,sângerânde la nivelul
stomacului pe mica curbură.

78
Regim alimentar:

*pentru corectarea anemiei:

Alimente permise:

-ficat,rinichi,peste,ouă,brânză;

-fructe bogate în Vitamina C;

-legumele cu frunze verzi cum este spanacul ,varza;

-cerealele integrale,pâine şi cereralele fortificate;

-stridiile;

-avocado;

-ridichiile;

-dovleacul;

-piersicile,prunele,prunele uscate,stafidele;

-soia.

*pentru ulcerul gastric:

-carne slabă proaspătă de pui,viţel,vita,curcan,iepure:fiartă,grătar,friptură;

-peste alb slab ;

-ouă fierte moi,ochuri în apă,ombletă în aburi;

-pâine albă veche de o zi sau pesmet ,paste făinoase,orez,griş;

-gelatine,sufleuri,fructe coapte în cuptor;

-sucuri proaspete de fructe sau compoturi neîndulcite.

79
Epicriză:

Pacienta în vârstă de 33 de ani ,cunoscută cu probleme digestive (ulcer

gastric sub tratament intermitent ), se internează în data de 14.02.2015 pentru
stare generală alterată,ameţeli,dureri epigastrice însoţite de hematemeză şi
melenă.

În urma examenului clinic și paraclinic s-a stabilit diagnosticul de

Anemie Feriprivă.

Datele culese au fost analizate și interpretate definindu-se probleme de

dependență,diagnosticele de îngrijire și obiectivele.În urma intervențiilor
proprii și delegate ,a tratamentului și a regimului alimentar ,obiectivele au fost
îndeplinite iar problemele de dependență rezolvate.

Pe durata spitalizării pacienta nu a avut nici o complicație iar în data de

19.02.2015 pacienta este externată,prezentând o stare generală bună.

Pacienta s-a externat cu următoarele recomandări:

-repaus fizic și intelectual;

-să-și reia treptat activitatea fizică;

-să respecte regimul alimentar pentru ulcerul gastric dar totodată să folosească
o cantitate de alimente cu un conținut bogat de fier.

-să respecte medicația prescrisă de medic cu strictețe.

Verific dacă pacienta a înțeles corect mesajul transmis și dacă și-a

însușit noile cunoștiințe.

Cazul numărul 2.
80
Anamneza

Surse de informare

-mamă.

-F.O.

Culegere de date
-Nume și prenume:G.L.

-Data nașterii:29.04.2017

-Sex:feminin
-Domiciliu:Dumbrava
-Religia:ortodoxă
-Naționalitate:română

-Limba:limba română

-Alergii:nu prezintă

Date antopometrice:

-Greutate:12 kg

-Înălțime:25 cm

-T.A.=120/80 bătăi/minut

-Puls=73 bătăi/minut

-Temperatură=37,5°C

-Respirație=18r/minut

-Somn=insuficient,6-7 h/24 h

-Alimentație=inadecvată prin deficit de fier.

81
Data spitalizării:

-Data internării: 12.03.2019

-Data externării: 17.03.2019

Antecedende :

-heredo-colaterale:

-tata-nesemnificative

-mama-anemie feripriva

-personale-fiziologice:

-născut prin naștere cezariană,greutate de 3 kg,scor Apgar egal cu 9.

-alimentat natural primele 2 saptămâni din viață,apoi alimentat cu lapte de

vacă.

-schema vaccinurilor corect efectuată.

Diagnostic clinic:Anemie prin carență de fier.

Motivele internării:

-adinamie;

-amețeli;

-transpirații abundente;

-tahicardie;

-tahipnee;

-glosită;

-stomatită angulară;

82
-față palidă.

Istoricul bolii:

Pacient în vârstă de 1 ani,este adus la spital datorită adinamiei

manifestată de mai multe zile, anorexiei, transpirațiilor abundente,
tegumentelor palide și tahicardiei.

Este internat pentru investigații,diagnostic și tratament.

Problemele pacientului:

-alterarea stării generale;

-tahicardie;

-riscul alterării circulației;

-transpiratii abundende;

-tegumente palide;

-anxietate;

-stomatită angulară.

83
Aplicarea procesului de nursing

Nr. Nevoia fundamentală Manifestări de dependenţă Sursă de dificultate

curent
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună -tahipnee -alterarea funcției cardiace.
circulaţie. -tahicardie;

2. Nevoia de a bea şi a mânca. -alimentație inadecvată; -inapetență.

-deficit de fier.
3. Nevoia de a elimina. -transpirații -febră.
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună -intoleranță la efort. -afectarea funcției cardiace.
postură.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni. -insomnie relativă. -anxietate.
6. Nevoia de a-şi menţine temperatura -stare subfebrilă. -proces infecțios.
corpului în limite normale.
7. Nevoia de a fi curat,îngrijit,de a -depigmentări cutanate; -afectarea funcției cardiace.
proteja tegumentele şi mucoasele. -glosită;
-stomatită angulară.

Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare

nursing

84
1.Alterarea Pacienta trebuie -identific cauza insomniei și încerc să liniștesc pacienta; Pacienta prezintă un
somnului din să beneficieze -pacientei i se explică cum trebuie să aplice tehnici de somn corespunzător,
cauza anxietății și de odihnă prin relaxare; calitativ și
spitalizării, somn -observ și notez în foaia de observație calitatea și orarul cantitativ.
manifestată prin corespunzător, somnului și efectele acestuia asupra organismului;
insomnii. calitativ și -aerisesc salonul;
cantitativ. -asigur condiții optime pentru odihnă,un mediu
ambiant,liniștitor fără zgomote;
-ofer pacientei o cană cu ceai de tei sau de lapte cald;
-se vor administra sedative la indicația medicului:Diazepam
1-2cp la nevoie.
-realizez un program care să permită somnul (stingerea
luminii la 22 ,menținerea liniștii în secție).
-am asigurat lenjerie de pat și de corp curată și uscată
2.Riscul alterării Reechilibrarea -asigur repaus fizic și psihic absolut; Pacienta manifestă o
circulației și hidroelectrolitic -asigur repaus la pat în poziție șezândă,în cameră aierisită; condiție fizică mai
respirației din ă a pacientei -monitorizez funcțiile vitale ale pacientei; bună.
cauza prin înlocuirea -recoltez produse biologice pentru examen de
complicațiilor pierderilor prin laborator:VSH,leucocite,

85
bolii manifestate transpirații și glicemie,Fe seric;
prin tahicardie și vărsături. -administrez pacientei tratamentul prescris de medic :soluții
transpirații perfuzabile.
abundente . -schimb lenjeria de pat și de corp de câte ori este nevoie ;
-observarea edemelor și venelor jugulare pentru depistarea
modificărilor care pot surveni în starea cardiacă a
pacientului;
-asigur condiții corespunzătoare de temperatura a mediului.
-asigur toaleta corporală a pacientei;
-măsor funcțiile vitale și le notez în foaia de observație
3.Deficit de Pacienta să fie -pacienta să fie educată în vederea continuării tratamentului Pacienta a ascultat
cunoștințe din bine informată. conform indicațiilor medicului ; cu interes și a
cauza lipsei de -pacietei i se recomandă un regim alimentar bogat în fier; asimilat informațiile
informații, primite.
manifestată prin
cunoștiințe
insuficiente
despre boală.
4.Disconfort din Ameliorarea -asigur ameliorarea durerilor prin tratament indicat de medic Pacienta prezintă

86
cauza durerilor durerii. (badijonări bucale cu glicerina boraxată cu stamicin). ameliorarea
cauzate de -alimentația pacientei se va face parenteral pentru ca durerilor.
stomatită stomatita se trateze ai repede.
angulară.
5.Dificultate în a Alimentarea -nu se obliga copilul să mănânce; Pacienta primește
se alimenta și pacientei -copilul va primi rații mici,dese; greu alimentația.Se
hidrata, corespunzator -dacă durerile bucale sunt prea mari,alimentația se face urmărește numărul
datorită vârstei. parenteral cu soluții perfuzabile(Glucoză 5 %); meselor și cantitatea
inapetenței -regim de corectare a anemiei feriprive prin introducerea în lor se micșorează.
manifestată prin alimentație a produselor ce conțin Fe.
deficit de fier și -se recomandă ca pacienta să fie alimentată pe cât pozibil cu
alimentație lapte matern ;
necorespun- -refacerea hidroelecrolitică a pacientului.
zătoare.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE:

Data Puls Resp. T.A.(mmHg) T(°C) Diureza(ml/zi) Scaun

87
12.03.2015 73 18 120/80 37,5 1000ml N
12.03.2015 74 17 36,4
13.03.2015 80 17 100/65 37,5 1100ml N
13.03.2015 75 16 37,2
14.03.2015 76 17 100/65 36,5 950ml N
14.03.2015 79 18 36,8
15.03.2015 72 18 105/70 36,4 1150ml N
15.03.2015 65 18 37
16.03.2015 76 18 110/70 36,5 1100ml N
16.03.2015 72 17 36,7
17.03.2015 75 17 120/80 36,5 1200ml N
17.03.2015 73 18 37,5

EXAMENE DE LABORATOR:

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de Na 3,8%,1,6 ml sânge VSH=10/1h VSH=1-10/h
20/2h 7-15/2h
88
Leucocite Înțeparea pulpei degetului ,2 ml sânge pe L=7800 L=4200-8000mmc
Hemoglobina cristale de EDTA. Hgb=6,8g/dl Hgb=12g/dl
CHEM 18% VN=32-34%
VEM 76mmc Htc=80-95%
Hematocrit Htc=31% Htc=40-45%
Reticulocite normale
Fe seric 2 ml sânge pe 4 mg florura de sânge prin F=48µg/dl F=50-150 µg/dl
puncție venoasă.

Glicemie 2 ml sânge pe 4 mg florura de sânge prin G=110mg% G=80-120mg%

puncție venoasă.
Uree 2 ml sânge pe 4 mg florura de sânge prin U=27mg% U=20-40mg%
Acid uric puncție venoasă. A.U.=2,67mg% A.U.=2-6mg%
Creatinina C=0,92mg% C=0,6-1,2mg%
Medulograa 2 ml sânge pe 4 mg florura de sânge prin Celularitate
puncție venoasă. bogată
-hiperplazie
eritroidă
moderată
-prezența de

89
 eritroblaști mici
-crenelati-
eritroblaști
feriprivi.

90
 Pentru corectare anemiei se va impune următorul regim alimentar :

-pacientului îi este dat spre a se alimenta cu lapte matern și preparate

alimentare care conțin fier.

Epicriză:

Pacienta în vârstă de 2 ani , se internează în data de 12.03.2019 pentru

adinamiei manifestată de mai multe zile,anorexiei,transpirațiilor abundente
,tegumentelor palide și tahicardiei.

În urma examenului clinic și paraclinic s-a stabilit diagnosticul de

Anemie Feriprivă.

Datele culese au fost analizate și interpretate definindu-se probleme de

dependență,diagnosticele de îngrijire și obiectivele.În urma intervențiilor
proprii și delegate ,a tratamentului și a regimului alimentar ,obiectivele au fost
îndeplinite iar problemele de dependență rezolvate.

Pe durata spitalizării pacienta nu a avut nici o complicație iar în data de

17.03.2019 pacienta este externată,prezentând o stare generală bună.

Pacienta s-a externat cu următoarele recomandări:

-să folosească o cantitate de alimente cu un conținut bogat de fier;

-să respecte medicația prescrisă de medic cu strictețe.

Verific dacă aparținătorul (mama) a înțeles corect mesajul transmis și

dacă și-a însușit noile cunoștiințe.

91
Cazul numărul 3.

Anamneză

Surse de informare

-Pacient.

-F.O.

Culegere de date
-Nume și prenume:L.A.

-Data nașterii:12.06.1987

-Sex:masculin
-Domiciliu:Dragodana
-Religia:ortodoxă
-Naționalitate:romana

-Limba vorbită:limba română

-Alergii:Ampicilină

-Stare civilă:căsătorit

-Nr.copii:2

-Ocupație:inginer

-Condiții de viață:corespunzătoare

-Condiții de muncă:corespunzătoare

-Gusturi și obiceiuri: pacientul nu respectă nici un regim

alimentar,fumează 10 țigarete/zi, consumă cafea : o ceașcă/zi.

92
 -Mod de petrecere a tipului liber:pacinetul are o viață activă,este pasionat
de sporturile de iarnă.

-Relația cu familia:foarte bună;pacientul păstrează legătura cu cei 2 fii

care nu sunt în localitate.

-Greutate:82 kg

-Înălțime:1,76 cm

-T.A.=120/80 bătăi/minut

-Puls=78 bătăi/minut

-Temperatură=37,5°C

-Respirație=18r/minut

-Somn=insuficient,7 h/24 h

-Alimentație=inadecvată prin deficit de fier.

Data spitalizării:

-data internării: 14.04.2019

-data externării: 19.04.2019

Motivele internării:

-stare de rău general;

-adinamie;

-ameţeli;

-transpiraţii abundente;

-tahicardie;

93
 -stomatita angulară;

-glosită.

Antecedente:

- heredo-colaterale:

-tata-infarct miocardic acut;

-mama-nesemnificative.

-personale-patologice : nesemnificative

Diagnostic clinic

-Anemie prin carenţă de fier;

-Boala Crohn.

Istoricul bolii

Pacient in vârstă de 32 de ani ,se prezintă la spital manifestând stare

generală de rău cu adinamie,anorexie,transpiraţii abundente ,ameţeli şi
tahicardie ,glosită şi stomatită angulară.

Este internat pentru investigaţii,diagnostic şi tratament de specialitate.

Problemele pacientului

-alterarea stării generale(adinamie,ameţeli);

-riscul alterării circulaţiei;

-transpiraţii abundente;

-anxietate;

-stomatită angulară.

94
aaaa

95
Aplicarea procesului de nursing

Nr. Nevoia fundamentală Manifestări de dependenţă Sursă de dificultate

curent
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună -polipnee; -alterarea funcției cardiace.
circulaţie. -tahicardie;
-hipertrofie miocardică.
2. Nevoia de a bea şi a mânca. -alimentație inadecvată; -inapetență.
-deficit de fier.
3. Nevoia de a elimina. -vărsături. -febră.
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o -intoleranță la efort. -afectarea funcției cardiace.
bună postură.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni. -insomnie relativă. -mediu spitalicesc;
-anxietate.
6. Nevoia de a se imbrăca şi dezbrăca. -cefalee; -afectarea funcției cardiace.
-vertij;
-astenie;
-edem la membrele inferioare;
-diminuarea motricității membrelor.
7. Nevoia de a-şi menţine temperatura -stare subfebrilă. -proces infecțios.
corpului în limite normale.
8. Nevoia de a fi curat,îngrijit,de a -depigmentări cutanate; -afectarea funcției cardiace.
96
 proteja tegumentele şi mucoasele. -glosită;
-stomatită angulară.
9. Nevoia de a evita pericolele. -vulnerabilitate față de pericole. -amețeli.
10. Nevoia de a comunica. -comunicare ineficientă la nivel afectiv. -anxietate
-teamă
11. Nevoia de a acţiona conform -incapacitatea de a lua parte la practici -mediu spitalicesc.
propriilor convingeri şi valori,de a religioase.
practica religia.
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea -tristeţe; -mediu spitalicesc.
realizării. -apatie
13. Nevoia de a se recrea. -anxietate; -mediu spitalicesc.
-plictiseală.
14. Nevoia de a învăţa cum să îşi -cunoştiinţe insuficiente cu privire la -lipsă de informare.
păstreze sănătatea. păstrarea sănătăţii.

Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare

nursing
1.Alterarea stării -pacientul să fie -calmez pacientul; Starea de anxietate
generale datorită echilibrat -îl așez intr-un salon cu bolnavi cu un nivel de a dispărut și
amețelilor și -să dispară starea de optimism ridicat; bolnavul prezintă o
adinamiei anxietate -creez un climat cald și de securitate în care pacientul stare de bine.
97
,manifestate prin -să fie combătute să se simtă bine;
anxietate. amețelile și adinamia. -explic pacientului normale de viață pe care trebuie
să le respecte;
-învăț pacienta tehnici de relaxare și cum să
comunice cu cei din jurul său;
-ajut pacientul să-și recunoască anxietatea și să o
combatem distingându-i atenția de la boală;
-educ pacientul să-și exprime
nevoile,emoțiile,opiniile;
-conving pacientul să comunice cu echipa de îngrijire
și să fie sociabil cu ceilalți pacienți din salon;
-pun în valoare capacitățile,talentele și realizările
anterioare ale pacientului și îi dau posibilitatea să ia
singur decizii;
-diminuez stimulii care l-ar putea deranja;
-aerisesc salonul.

2.Risc de hemoragie Vindecarea fisurilor -la indicația medicului aplic o cremă cu -pacientul relatează

98
legat de boala anale. Nitroglicerină 0,2% în interiorul fisurii și în zona din că respectă
Crohn ,manifestat jurul său; indicațiile primite
prin fisuri anale -asistenta medicală educă pacientul să utilizeze de la cadrele
însoțite de șervețele pentru bebeluși sau tampoane medicale în medicale.
sângerări. loc de hârtie igienică penru ștergere după defecație
deoarece produsul irită mai puțin fisura anală.
3.Alterarea Pacientul să aibă un -observ cât a dormit pacientul și notez în foaia de -pacientul prezintă
somnului din cauza somn liniștit și observație; un somn odihnitor.
mediului spitalicesc odihnitor, -asigur un climat corespunzător prin aierisirea
și a procesului corespunzător vârstei salonului,asigurând o temperatură corespunzătoare
infecțios manifestat și stării lui de de 20-22 C și o umiditate corespunzătoare;
prin somn agitat,cu sănătate. -asigur condiții optime pentru odihnă,un mediu
treziri frecvente, ambiant,liniștitor fără zgomote;
ochi încercănați, -am asigurat lenjerie de pat și de corp curată și
datorită mediului uscată;
spitalicesc. -asigur semiobscuritate în încăpere pe durata
somnului;
-ofer pacientului o cană cu ceai de tei;
-pacientului i se explică cum trebuie să aplice tehnici

99
 de relaxare;
-se vor administra sedative la indicația
medicului:Diazepam 1cp seara -la nevoie.
4.Discomfort din -calmarea durerilor. -educ pacientul să consume preparate din fier pentru -durerile se
cauza durerilor a se ameliora durerile provocate de stomatită; ameliorează.
cauzate de stomatită -educ pacientul să nu fumeze;
angulară. -educ pacientul să nu consume alimente
fierbinți,pentru a nu afecta pustulele.
5.Alimentație Pacientul să aibă o -explorez gusturile și obiceiurile alimentare ale -pacientul începe
inadecvată prin stare de bine fără pacientului ,ținând cont de contraindicații. să se alimenteze și
deficit din cauza grețuri,vărsături în -supraveghez vărsăturile ,notez frecvența lor în foaia hidrateze
procesului infecțios termen de 3 zile și să de temperatură; corespunzător în
manifestată prin fie echilibrat -așez pacientul în decubit dorsal cu capul într-o funcție de vârsta și
greață.vărsături hidroelectrolitic. parte ; necesitățile
,anorexie. -ajut pacientul în timpul vărsăturilor ,îl învăț să organismului.
respire profund și îl încurajez;
-asigur un microclimat corespunzător,aierisesc
salonul ,iau de lângă pacient coșul de gunoi sau alți
factori dezagreabili care i-ar putea afecta apetitul;

100
 -explic pacientului importanța consumului de lichide
în cantități mici și repetate pentru a se rehidrata;
-schimb lenjeria de pat ori de câte ori este nevoie;
-adm. medicației prescrise de către medic:perfuzie cu
glucoză 5%(500ml),vitamine in perfuzie.

SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE :

Data Puls Resp. T.A.(mmHg) T(°C) Diureza Scaun

(ml/zi)
14.04.2015 78 18 95/60 37,6 1100ml N
14.04.2015 80 19 37,4
15.04.2015 76 19 130/85 37,5 1200ml N
15.04.2015 75 18 37,2

101
16.04.2015 76 17 140/95 36,5 950ml N
16.04.2015 80 17 36,8
17.04.2015 72 17 135/85 36,4 1150ml N
17.04.2015 68 18 37
18.04.2015 76 18 120/90 36,5 1200ml N
18.04.2015 74 16 37,7
19.04.2015 80 17 140/95 37,5 1150ml N
19.04.2015 78 18 37,7

Examene de laborator:

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4ml citrat de Na VSH=10/1h VSH=1-10/h

3,8 %,1,6 ml sânge 20/2h 7-15/h
Leucocite Înțeparea pulpei L=7800 L=4200-8000mmc
Hemoglobină degetului ,2 ml de Hb=7,1g/dl Hgb=13-17g/ml
CHEM sânge pe cristale 18% VN=32-34%
VEM EDTA. 76mmc VEM=80-95%
102
Hematocrit Ht=31% Htc=42-48%
Reticulocite Scăzute
Fe seric Înțeparea pulpei F=48µg/dl F=50-150 µg/dl
Feritină degetului ,2 ml de Scăzută
sânge pe cristale
EDTA.
Glicemie 2ml de sânge pe 4 G=100mg% G=80-120mg%
mg florură de Na

Uree 5-10 ml sânge prin U=27mg% U=20-40mg%

Acid uric puncție venoasă A.U.=2,67mg% A.U.=2-6mg%
Creatinină C=0,92mg% C=0,6-1,2mg%
Medulogramă 5-10 ml sânge prin Celularitate bogată,hiperplazie. VN=negativ
Test Hemocult puncție venoasă. Eritroida moderată,prezență de eritroblaști mici
Colonoscopie ,crenelati-eritroblaști feriprivi.
Endoscopie Pozitiv.
digestiva Prezența a numeroși polipi friabili ,sângerânzi la
superioara nivelul colonului descendent.
Prezența hemoroizilor interni si externi.
Nimic patologic.Mucoasă normală.

103
 Regim alimentar:

Pentru corectarea anemiei pacientul este sfăuit să consume următoarele

alimente:ficat,ridichi,pește,ouă,brânză,fructe bogate în vitamina C,legumele
cu frunzele verzi cum este spanacul,varza;cerealele integrale,pâinea si
cerealele fortificate ,stridiile ,avocado,dovleacul,piersicile,prunele,prunele
uscate,stafidele.

Tratament:

-administrarea de 5-6mg/kgc/zi Fe timp de 6-8 săptămâni

-administrarea uneia dintre urmatoarele preparate cu Fe:

*Ferronat-suspensie(100ml);1-2 lingurițe pe zi;

*Ferrum Haussman –soluție buvabilă;20-40 picături pe zi;

*Fer Sol-soluție;10 picături de 3 ori pe zi.

Tratament parenteral:

-transfuzie de sânge sau de masa eritrocitară –in cazul anemiilor foarte grave.

Epicriză:

Pacient în vârstă de 32 de ani , se internează în data de 14.04.2015

manifestând stare generală de rău cu adinamie, anorexie, transpiraţii
abundente, ameţeli şi tahicardie , glosită şi stomatită angulară.

În urma examenului clinic și paraclinic s-a stabilit diagnosticul de

Anemie Feriprivă.

Datele culese au fost analizate și interpretate definindu-se probleme de

dependență,diagnosticele de îngrijire și obiectivele.În urma intervențiilor

104
proprii și delegate ,a tratamentului și a regimului alimentar ,obiectivele au fost
îndeplinite iar problemele de dependență rezolvate.

Pe durata spitalizării pacientul nu a avut nici o complicație iar în data

de 19.04.2015 pacientul este externat,prezentând o stare generală bună.

Pacientul s-a externat cu următoarele recomandări:

-să folosească o cantitate de alimente cu un conținut bogat de fier;

-să respecte medicația prescrisă de medic cu strictețe.

Verific dacă pacientul a înțeles corect mesajul transmis și dacă și-a

însușit noile cunoștiințe.

105
VI.Educație pentru sănătate

Profilaxia și educația sanitară a pacientului cu anemie feriprivă

Educația sanitară reprezintă activitatea de redicare sistematică a
nivelului de cultură sanitară a populației și de antrenare a acesteia în
sprijinirea și aplicarea măsurilor sanitare.

Principii de bază a educației sanitare :

-să izvorească din necesitatea stării de sănătate a populației;

-să țină seama de nivelul de cunoaștere pe care îl are populația ,de

obiceiuri,superstiții,prejudecăți;

-să aibă caracter optimist,caracter de masă.

Mijloace și metode de educație sanitară

1.Metoda cuvântului vorbit –fie prin convorbire individuală cu grupuri

organizate de colectivități,în grupuri omogene ,suferinzii de aceeași
boală,conferințe,lecții și instructaje,educație sanitară,lecturi cu glas tare;

2.Metoda cuvântului scris – folosirea articolelor educativ-sanitare,

panouri, lozinci.

3.Metode vizuale –cuprinde:colțul sănătății ,afișe,planșe,albume cu

ilustrate educativ-sanitare,diapozitive.

4.Medota filmului,diafilmului,expoziției.

Educație pentru sănătate pentru pacienții cu anemie feriprivă:

-alimentație echilibrată și completă,bogată în carne,verdețuri,ficat,ridichi,

ouă,lactate și fructe;

-tratarea afecțiunilor gastrice;

106
-se va administra fier la gravide în a doua a sarcinii;

-alimentele consumate trebuie să fie bogate în Vitamina B12,acid

folic.Vitamina C;

-evitarea fierberea excesivă a alimentelor,deoarece unele vitamine pot fi

distruse în totalitate;

-evitarea leziunilor ce produc hemoragii;

-respectarea tratamentului medicamentos și pirezentarea la controale clinice și

de laborator;

-în perioadele de acutizare repaus relativ la pat și evitarea stresului.

Concluzii

107
 Prin realizarea acestei lucrării am vrut să scot în evidență faptul că o
alimentație sănătoasă inseamnă consumarea a diferite alimente aparținând
grupurilor alimentare de bază:proteine,precum carnea,ouăle și
legumele;lactate;fructe și legume;cereale,precum pâinea și pastele
făinoase,grăsimi și dulciuri;și astefel se pot evita diferite tipuri de anemie.

Astăzi globalizarea tinde să uniformizeze cultura alimentară impunând

dieta de tip vestic,dovedind a fi nocivă.S-a trecut de la mediu natural la mediu
industrial,de la alimentația naturală integrală la alimentația industrială înalt
procesată la care genetica și metabolismul nostru nu sunt adaptate.

Apa-lichidul vital,singurul care hidratează eficient organismul,și

potolește fiziologic setea este înlocuită cu diverse fluide care ,pe termen lung
produc tulburări metabolice necunoscute și afectează sănătatea .

Prin prezenta lucrare am încercat să aduc susținerea științifică a

necesității consumului de alimente bogate sănătoase,bogate în fier prin
prezentarea factorilor de risc actuali din perioada istorică în care trăim.

În concluzie,a alimentație sănătoasă și raționată,un stil de viață sănătos

ne va evita de la diferite îmbolnăviri ,și implicit de la anemie.

LISTĂ DE ABREVIERI:

108
*cca.=circa

*CHEM=concentratia hemoglobinei eritrocitare medii

*Hb=Hemoglobina

*Ht=Hematocrit

*l.u.=lapte uman

*l.v.=lapte de vacă

*T=temperatura

*T.A.=tensiunea asrterială

*TGO si TGP=transaminaze

*VEM=volumul eritrocitar mediu

*VSH=viteza de sedimentare a hematiilor.

=

BIBLIOGRAFIE
1.Principiile medicinei interne- Harrison, editia 14 in limba româna,

109
2.Anatomia si fiziologia omului-I.C.Petricu,I.C.Voiculescu,editura Medicală

1964

3. Anatomia si fiziologia omului –compediu, Editura Corint

4.Urgenţe medico-chirurgicale- Lucreţia Titircă - Editura

Medicală,Bucureşti 2002

5.Medicină internă pentru cadre medii - Corneliu Borundel, editura

All,vol.2

6.Tehnica ingrijirii bolnavului-Carol Mozes editura Medicală 2002

7.Ghid de nursing -Lucreţia Titircă

8.Îngrijiri speciale acordate bolnavilor -Lucreţia Titircă

110