1

CUPRINS

 Evoluţia principalilor parametri macroeconomici………..…….....3

PIB.....................................................................................................4
Inflaţia................................................................................................8
Deficitul bugetar................................................................................11
Venitul salarial..................................................................................17
Echilibrul extern...............................................................................18
Datoria externă totală şi datoria publică..........................................22
 Ajustarea pe fondul crizei financiare internaţionale…….............27
Fluxuri de capital..............................................................................27
Fonduri europene.............................................................................29
Creditul bancar ................................................................................34
 Coordonate ale finanţelor publice în România...........…...............38
Venituri.............................................................................................38
Cheltuieli..........................................................................................61
 Reforme structurale ........................................................................68
 Concluzii...........................................................................................73

2
 % pe an PIB real 
10

8.5
PIB
7.9
8 7.3

6.3 PIB potenţial
6 5.7
5.1 5.2
4.9 4.8
4.2
4.1 4.3
4 3.9 4.1 3.6 3.5
3.5 3.2
3.1 2.5 2.7 2.4 2.8
2.4 2.2
2.5 2.5 2.0 1.9 2.6
2
1.2 2.1

‐2 ‐1.6

‐4

‐6

‐6.6

‐8
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Sursa: CNP 3
 Absorbţia internă şi PIB
115
Absorbtia interna (C+I+G)

PIB (Y)
110

105

100

95

90
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
4
 Formarea PIB Contribuţia componentelor ofertei la
procente dinamica anuală a PIB

0,3
pp
25,8 26,3 industrie
1,3

6,0 6,5 agricultură şi 0,7

silvicultură 1,1
10,0 9,8 0,3
-0,1
construcţii
-1,1

48,6 45,4 servicii* -0,8

-0,4

impozite nete -0,5

pe produs
PIB real, variaţie anuală:
9,7 12,0
2010: -1,6% 2011: 2,5%
2010 2011
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule Banca Naţională a României

5
 PIB pe categorii de utilizări Contribuţia componentelor cererii
procente la dinamica anuală a PIB
consum final
efectiv al
gospodăriilor pp
populaţiei
1,5
consum final
73,2 70,0 efectiv al
administraţiei
publice 0,5

formare brută
de capital fix 1,5
0,1
6,3
7,2 export net -0,5
-0,8
-0,1
24,6 -0,2
24,0 -0,9

0,9 4,2 variaţia -0,2

stocurilor
-5,2 -5,1 PIB real, variaţie anuală:

2010 2011 2010: -1,6% 2011: 2,5%

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule Banca Naţională a României

6
 Eficienţa creşterii economice din perspectiva echilibrului
extern
În perioada 2005-2008 s-au obţinut
creşteri ale PIB generatoare ale unui mld. euro
volum substanţial sporit de datorie Perioada
externă comparativ cu anii anteriori:
• Rezultă că în intervalul 2005- 2005-2008 2000-2004
2008 s-a obţinut o creştere Indicatorul
economică mai puţin eficientă de
3,1 ori comparativ cu perioada PIB total creat 438,1 248,1
2001-2004 în raport cu resursele
financiare externe utilizate; Creşterea datoriei
51,5 9,4
• Altfel spus, o creştere de 1.000 externe totale
euro a datoriei externe şi-a găsit PIB creat raportat la
echivalentul într-un plus de
26.400 euro pe partea de PIB în
majorarea datoriei 8,5 26,4
perioada 2001-2004 comparativ externe cu 1 EURO
cu numai 8.500 euro în perioada
2005-2008, respectiv de 3,1 ori
mai puţin.
7
 Rata inflaţiei
procente
50
45,7
45
40,7 ţinte anuale (dec./dec.)
40
realizat (medie anuală)
35 34,5

30,3 realizat (dec./dec.)

30

25
22,5
20
17,8 15,3
15 14,1
11,9
9,0
10 9,3 6,57 7,8 7,96
8,6 6,6 5,6 5,79
4,87 4,8 6,30 6,1
5 4,74 3,14
7,5 5 4 3,8
27 25 22 14 9 3,5 3,5 3,0 3,0
±1pp ±1pp ±1pp ±1pp 2,5
0 ±1pp ±1pp ±1pp ±1pp ±1pp
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
3,00%: iul. 2012 / iul. 2011
2,8%: (aug. 2011 - iul. 2012)/(aug. 2010 - iul. 2011)
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României
8
 Evoluţia inflaţiei
variaţie procentuală anuală
10

7 Ţintă 2006
5,0
6

2
Ţintă 2007
1 4,0 Ţintă 2008 Ţintă 2009 Ţintă 2010 Ţintă 2011 Ţintă 2012 Ţintă 2013
3,8 3,5 3,5 3,0 3,0 2,5
0
dec.06 dec.07 dec.08 dec.09 dec.10 dec.11 dec.12 dec.13
Notă: Lăţimea intervalului de variaţie este de ±1 punct procentual.
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României
9
 Rata inflaţiei
procente
10

9 rata lunară rata medie anuală rata anuală

-1
iun.09

iun.10

iun.11

iun.12
mar.09

mar.10

mar.11

mar.12
dec.08

sep.09

dec.09

sep.10

dec.10

sep.11

dec.11
Sursa: Institutul Naţional de Statistică

10
 Deficitul bugetar (% din PIB)
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012p 2013p 2014p 2015p
0

-0.8
-1.2

-1.4

-1.4
-1.6

-1.8
-1

-2.2
-2.2

-0.9
-2.5

-1.2

-1.2

-1.2
-3.1
-3.2

-1.5
-4.0

-4.1
-2 -2.0

-4.8

-2.2
-2.2
-3

-2.8
-6.4
-2.9

-7.3
-3.5

-4
-4.7

-5

-5.2
-5.7
-6

-7

-6.8
sold bugetar (metodologie naţională)

-8
sold bugetar (ESA95)

-9
-9.0

-10
11
 Deficitul structural – concept (1)

 Nivelul deficitului bugetar este puternic influenţat de poziţia

economiei în raport cu ciclul economic
 Un deficit redus poate ascunde dezechilibre serioase ale poziţiei
fiscale, în măsura în care se datorează unor creşteri de venituri
bugetare obţinute pe fondul supraîncălzirii economiei
 Determinarea deficitului structural implică ajustarea ciclică a
veniturilor bugetare, eliminându-se componenta generată de
excesul/deficitul de cerere
 Rezultatul ajustării oferă o măsură a sustenabililităţii/
nesustenabilităţii nivelului total al cheltuielilor publice
 Analiza dinamicii deficitului structural în corelaţie cu poziţia
economiei faţă de ciclul economic permite evaluarea măsurii în
care politica fiscală acţionează ca stabilizator, ori dimpotrivă, în
sensul exacerbării dezechilibrelor

12
 Deficitul structural – concept (2)
Exemplu:
 În anii 2007 şi 2008, economia României a crescut cu 6,3% şi
respectiv, 7,3%, niveluri superioare ritmului de creştere de
echilibru (situat în jur de 5%)  lărgirea excesului de cerere
 creştere nesustenabilă a veniturilor
 Nivelurile efective ale deficitului BGC au fost de 2,9% în 2007 şi,
respectiv, 5,7% din PIB în 2008
 Eliminarea componentei ciclice a veniturilor relevă adevărata
magnitudine a dezechilibrului fiscal  deficite structurale de
5,1% (+2,2 pp) în 2007 şi 8,3% (+2,6 pp) din PIB în 2008
situate cu mult deasupra celor efective
 Existenţa unui impuls fiscal pozitiv în prezenţa unei lărgiri
a excesului de cerere relevă caracterul prociclic al politicii
fiscale (impulsul fiscal reprezintă diferenţa dintre soldul
structural al anului anterior şi cel al anului curent)

13
 Deficit BGC efectiv şi deficit structural
procente în PIB
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012p 2013p 2014p 2015p
0 12

-0.6 -0.6
-0.8 10
-1.1 -1.2 -0.9
-1.2 -1.2 -1.2 -1.2
-1.3 -1.4 -1.4
-1.5 -1.6
-2 -2.0 -1.9-1.8 8
-2.0 -2.0
-2.2 -2.2 -2.2 -2.2
-2.5 -2.2
-2.7 -2.8 6
-2.9
-3.2 -3.1
-3.5 -3.4
-3.5
-4 4
-4.0 -4.1

-4.7 2
-5.1 -4.8 -5.2

-6 -5.7 0
-6.1

-6.4 -2
sold bugetar (metodologie naţională)
-7.3 -6.8
sold bugetar (ESA95)
-8 -4
sold structural (ESA95)
-8.3
exces de cerere (scala din dreapta)
-6
-9.0
impuls fiscal (scala din dreapta)
-9.7
-10 -8
Sursa: CNP, MFP (Strategia Fiscal Bugetara in perioada 2013-2015) p - prognoză

14
 Deficitul BGC şi deficitul structural (2)
 În perioada 2000-2003, când economia a funcţionat sub potenţial,
deficitul structural a fost mai redus decât cel efectiv
 Începând din 2004 şi până în 2009 deficitul structural a fost mai mare
decât cel efectiv, respectiv atunci când economia a funcţionat peste
potenţial, mai ales în perioada 2006-2008, epuizându-se astfel spaţiul
fiscal
 În 2010, când economia funcţionează din nou sub potenţial, deficitul
structural se situează sub cel efectiv
 Curbele cu traiectorie relativ similară ale excesului/deficitului de
cerere, respectiv ale impulsului fiscal, demonstrează caracterul
prociclic al politicii fiscale în perioada 2003-2011  când PIB-ul
efectiv se situa sub potenţial se proceda la consolidare fiscală, iar
când raportul era invers, politica fiscală se relaxa nejustificat

15
 Deficitul BGC şi deficitul structural (3)
 În 2008 deficitul efectiv (aparent) a fost de 5,7% din PIB. Excluzând
însă partea determinată de ciclul economic (economia funcţiona cu
mult peste potenţialul normal al acesteia)  veniturile excepţionale
generate în acest fel  deficitul a fost mult mai mare – de 8,3% din
PIB. Acest deficit ajustat ciclic sau structural indică faptul că sectorul
public era puternic dezechilibrat, iar nevoia de ajustare era
imperioasă deoarece impactul crizei nu face decât să “elimine” partea
ciclică (favorabilă la acel moment) şi să indice realitatea, anterior doar
aparent mai puţin îngrijorătoare;
 Anul 2003 arată situaţia inversă, în care o economie care creştea, dar
sub potenţial, implica venituri bugetare mai mici decât cele pe care le-
ar fi adus dacă funcţiona la echilibru şi deci deficitul efectiv era mai
mare decât cel structural (acestuia din urmă i se adaugă aceste
venituri, pe care o altă traiectorie economică le-ar fi generat).

16
 Câştigurile salariale şi productivitatea muncii în industrie
indice 2000=100
220

productivitatea muncii
200

câştiguri salariale brute reale (pe baza IPPI)

180

160

140

120

100
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012*
*) ian.-iun.
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule Banca Naţională a României
17
 Soldul contului curent
mld. lei procente în PIB
0 0

-2 -2
-1,5 -1,6
-2,5 -4,9
-4 -3,3 -3,1 -5,5 -4
-3,7 -4,4 -4,0
-6,9
-6 -5,5 -5,1 -4,2 -6
-5,8 -4,4 -6,0
-8 -8
-8,4 -10,2
-8,6
-10 -10
sold cont curent - % în PIB -10,4
-12 (scala din dreapta) -11,6 -12

-14 sold cont curent - mld. EUR -13,4 -14

-16 -16
-16,2
-18 -16,7 -18
2000 2001 2002 2003* 2004* 2005* 2006* 2007* 2008* 2009* 2010* 2011* 2012*p
*) include profitul reinvestit ian.-iun. 2012: -2,4 mld. EUR, mai mic cu 22,2% faţă de anul anterior

Notă: Datele pentru 2010 şi 2011 includ efectul aplicării noului coeficient de transformare CIF/FOB determinat de INS (începând
cu ianuarie 2012).
p) prognoză
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor Publice

18
 Rata de economisire şi de investire în economie
pondere în PIB, procente

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Rata de economisire (Re) 15,7 16,7 18,7 16,2 15,3 14,7 16,1 17,6 19,7 21,2 20,4 24,4

Rata de investire (Ri) 19,4 22,2 22,0 22,0 23,7 23,3 26,5 31,0 31,3 25,4 24,8 28,8

Re-Ri = def. contului curent -3,7 -5,5 -3,3 -5,8 -8,4 -8,6 -10,4 -13,4 -11,6 -4,2 -4,4 -4,4

Rata de economisire = (VNDB – Consum final total)/PIB x 100

Venitul naţional disponibil brut (VNDB) = PIB + Sold cont venituri + Sold cont transferuri curente
(Balanţa de plăţi) (Balanţa de plăţi)

Rata de investire = Formarea brută de capital/PIB x 100

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule Banca Naţională a României

19
 Evoluţia stocului şi a fluxului ISD
stoc, milioane euro, sfârşit de perioadă flux, milioane euro
100 000 10 000
90 000 credite* 9 000
80 000 8 000
participaţii la capital**
70 000 7 000
ISD (sc. dr.)
60 000 6 000
50 000 5 000
14 384 17 056
13 906
40 000 4 000
11 269

30 000 7 496 3 000

20 000 4 395
34 892 35 600 35 529
2 000
31 501
3 033 27 016
10 000 2 570 17 490 1 000
12 007
7 092
0 0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 ian.-iun.
2012
* Creditele nete de la investitorii străini direcţi
** În anii 2008, 2009 şi 2010 participaţiile la capital sunt consolidate cu pierderea netă

Sursa: BNR
20
 Evoluţia unor indicatori relevanţi
pentru economia de piaţă funcţională

UM 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

PIB mld.
40,6 45,3 48,6 52,6 61,0 79,7 97,8 124,7 139,8 118,3 124,1 136,5
(preţuri curente) EUR

Rata inflaţiei
% 40,70 30,30 17,80 14,10 9,30 8,60 4,87 6,57 6,30 4,74 7,96 3,14
(dec./dec.)
Deficitul bugetului
general consolidat % -4,7 -3,5 -2,0 -1,5 -1,2 -1,2 -2,2 -2,9 -5,7 -9,0 -6,8 -5,2**
(pondere în PIB)*

Deficitul contului
curent % -3,7 -5,5 -3,3 -5,8 -8,4 -8,6 -10,4 -13,4 -11,6 -4,2 -4,4 -4,4
(pondere în PIB)***

Sectorul privat
% 65,6 68 69,4 67,7 71,5 70,1 71,6 72,0 71,1 69,9 71,3 …
(pondere în PIB)****

* metodologie SEC95
** potrivit notificării EDP (procedura deficitului excesiv) din aprilie 2012
*** datele de cont curent pentru 2010 şi 2011 încorporează efectul aplicării noului coeficient de transformare CIF/FOB
determinat de INS (începând din ianuarie 2012)
**** 2000-2007 conform CAEN Rev.1; 2008-2011 conform CAEN Rev.2
Sursa: INS, MFP, BNR

21
 Datoria externă totală Datoria externă TM&L
miliarde EUR miliarde EUR
100 100
pe termen scurt datoria publică şi public garantată*
90 90
(datorie majoritar privată) 22,8 20,8 datoria privată
19,5 depozite ale nerezidenţilor
80 pe termen mediu şi lung 80
15,6 împrumuturi FMI (exclusiv MFP)**
70 70
22,3
20,6 17,9 21,1
60 13,5 60

50 19,9 50
10,7
40 40
12,6 72,9 75,6 77,8 37,7 35,8 37,5
65,6 10,2 39,2
30 6,3 30
51,8
10,7 35,5
20 3,2 38,7 11,3 20
2,0 25,3
24,6 28,6 9,7 10,0 8,2 8,5 7,6
10 15,9 18,3 12,4 17,0 7,2 10
10,2 10,4
6,0 7,9 1,0 3,2 5,5 5,7 9,1
0 0,2 0,4 0,9 0
2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

iun. 2012

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

iun. 2012
*) împrumuturi externe contractate direct/garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale în baza legislaţiei privind datoria
publică, inclusiv cele conform OUG nr. 99/2009 privind ratificarea Acordului Stand-By dintre România şi FMI;

**) împrumuturi de la FMI în baza Acordului Stand-By cu România, exclusiv suma primită de MFP de la FMI conform OUG nr. 99/2009.

Sursa: Banca Naţională a României

22
 Datoria publică
(conform metodologiei ESA95)
procente în PIB
40

35 datoria publică internă 33,3

30,5
datoria publică externă
30
25,7
24,9 23,6
25 22,5 16,90
21,5 15,63
9,76 8,72 18,7
20 6,86 6,10
15,8 12,17
5,28 13,4
15 12,4 12,8
4,74
2,56 4,05 5,72
10
15,59 15,99 16,15 15,39 14,88 16,40
13,46
11,05 11,46
5 9,80 8,75 7,69

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Notă: Titlurile de stat din portofoliul IFM (procente în PIB): dec.07=1,4%, dec.08=2,1%, dec.09=7,1%, dec.10=9,6%, dec.11=10,4%
şi iul. 12=11,4%
Sursa: Ministerul Finanţelor Publice, Banca Naţională a României, Institutul Naţional de Statistică

23
 Datoria publică totală: structura pe monede

procente în PIB
35
lei valută
30

25
19,3
18,1
20
18,2 13,8
14,4 17,9
15 14,2
17,4
11,0 14,2
10 12,8 7,8
8,4
9,7 14,1
12,4
5 9,8
7,5 8,1 7,6 6,9
5,6 4,5 4,4 5,6
4,1 3,0 2,7
0
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice, Banca Naţională a României

24
 Datoria publică totală: structura în funcţie de scadenţa reziduală

procente în PIB
40

35
<1 an 1-5 ani >5 ani
30
12,1
25 10,8

20 6,7 12,1 10,9 9,9

9,5 10,6
15 11,3
5,2 9,5 10,6
5,9
6,4 9,4 6,3
10 7,4 6,1 6,9
5,4 6,8 5,7 8,0
5,0
5 9,8 5,0 4,0 9,1 10,0
7,6 5,0 7,4
6,0 5,4 6,2 5,2 3,0
4,2
1,5 1,4 1,7 2,6
0
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice, Banca Naţională a României

25
 Datoria publică totală: structura în funcţie de scadenţa iniţială

procente în PIB
35
termen scurt
30
termen mediu şi lung
25

20 25,7
23,0

15 21,3 18,7
18,3
18,0
18,1 18,7
12,6 15,7
10
14,8 10,9
11,2 11,1
5
7,5 7,7
6,2 5,4
4,0 3,6 4,5 4,4
2,8 3,0 1,7 2,5
0 1,0 1,2
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice, Banca Naţională a României

26
 Volumul şi destinaţia investiţilor străine directe

mil. euro
60,000 100%

Alte sectoare 90%

50,000
80%

Intermedieri
70%
40,000 financiare şi
asigurări
60%
Tehnologia
30,000 informaţiei şi 50%
comunicaţii
40%
Construcţii şi
20,000 tranzacţii
30%
imobiliare

Comerţ 20%
10,000
10%

0
Industrie 0%
2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010
27
România: diminuare semnificativă a fluxurilor nete de capital
ulterior declanşării crizei financiare internaţionale
miliarde EUR
16

14 împrumuturi externe TML

investiţii străine directe

12

10

-2
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012*

Sursa: BNR * 6 luni

28
Ajustarea fluxurilor nete de capital la nivel regional după declanşarea crizei
financiare globale
milioane EUR (medii anuale)
30 000

25 000 împrumuturi externe TML

investiţii de portofoliu
20 000
investiţii străine directe
15 000

10 000

5 000

-5 000

-10 000
2005- 2009- Sem. I 2005- 2009- Sem. I 2005- 2009- Trim. I 2005- 2009- Trim. I
2008 2011 2012* 2008 2011 2012* 2008 2011 2012* 2008 2011 2012*
RO PL HU CZ
* date anualizate
Sursa: bănci centrale

29
Restrângerea fluxurilor nete de capital nu a fost compensată
de o îmbunătăţire a absorbţiei de fonduri europene

miliarde EUR miliarde EUR

16 16

14 14
împrumuturi externe TML
Ajustare de
aproximativ 11 mld.
12 investiţii de portofoliu EUR
12

10 investiţii străine directe 10

8 8

6 fluxuri nete cu UE 6

4 4
Evoluţie relativ stabilă

2 2
1,3 1,5 1,1 1,3 1,6
0 0

-2 -2
2008 2009 2010 2011 2012* 2008 2009 2010 2011 2012**

* 6 luni ** 7 luni
Sursa: BNR Sursa: MFP

30
 Contribuţia limitată a fondurilor europene la compensarea
restrângerii fluxurilor nete de capital a impus apelul la finanţarea
UE-FMI-IFI
miliarde EUR miliarde EUR
16 16
trageri conform acordului multilateral UE-FMI-IFI
14 fluxuri nete cu UE 14

12 12
împrumuturi externe TML

10 investiţii de portofoliu 10
investiţii străine directe
8 8

6 8,9 6
8,0
4 4
4,4
0,2
2 2
1,3 1,5 1,1 1,3 1,6
0 0

-2 -2
2008 2009 2010 2011 2012* 2008 2009 2010 2011 2012**

Sursa: BNR * 6 luni Sursa: MFP, BNR ** 7

31
 Intrările nete de fonduri nerambursabile de la UE
milioane EUR
3 500
2 895,2
3 000 2 615,5 2 583,6
2 454,0
2 258,3
2 500
2 000 1 578,2
1 500
Intrări

1 000
500
0
-500
Ieşiri

-1 000
-885,1
-1 500 -1 150,9 -1 268,8 -1 364,4 -1 158,9
-1 417,8
-2 000
2007 2008 2009 2010 2011 iulie 2012
fonduri pre-aderare fonduri structurale şi de coeziune

fonduri de agricultură, dezvoltare rurală, pescuit alte fonduri

contribuţia României la bugetul UE alte contribuţii

fluxuri nete cu UE

Sursa: MFP

32
 Gradul de absorbţie a fondurilor europene
procente
100
90
80
70
60
50
40
30
35,3 51,5
20 8,2
12,0 6,9
10
13,0 12,5 14,0
8,8 7,0
0
Fondul European de Fondul Social Fondul de Coeziune Fondul European Fondul European pt. Fondul pt. Pescuit
Dezvoltare European (6,7 mld. EUR) Agricol pt. Garantare Agricolă (0,2 mld. EUR)
Regională (3,8 mld. EUR) Dezvoltare Rurală (6,6 mld. EUR)
(9,4 mld. EUR) (8 mld. EUR)

avansuri 2007-iulie 2012 rambursări 2007- iulie. 2012 alocări neabsorbite 2007-2013

Notă: Valorile între paranteze reprezintă alocările totale pentru perioada 2007-2013.
Sursa: MFP

33
 Intermedierea financiară*
procente în PIB - stoc -
45
credite acordate societăţilor nefinanciare şi altele 40,1
38,5 39,9 38,6
40 credite acordate gospodăriilor populaţiei
credite în valută 35,6
35 credite în lei

30 19,9 20,5
26,8 19,2 20,5
22,2 24,0 25,2
18,4 19,3 24,4
25
20,7
20 12,7
16,6 15,4

15 13,3
11,3
20,0
10 11,8 10.3
17,2 19,3 19,5
18,0
16,3 16,3 15,9 14,8
14,1 14,1
5 11,4
9,4
7,4
4,8 6.3
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
*) credite acordate sectorului privat/PIB
Sursa: Banca Naţională a României, Institutul Naţional de Statistică
34
 Creditul acordat sectorului privat
- stoc -
variaţie anuală reală* (%) variaţie anuală reală* (%)
140 140
gospodării ale populaţiei
credite în lei
120 120
total
total

100 societăţi nefinanciare şi instituţii 100

credite în valută
financiare nemonetare

80 80

60 60

40 40

20 20

0 0

-20 -20
iul.06

iul.07

iul.08

iul.09

iul.10

iul.11

iul.12
iul.06

iul.07

iul.08

iul.09

iul.10

iul.11

iul.12
ian.06

ian.07

ian.08

ian.09

ian.10

ian.11

ian.12
ian.06

ian.07

ian.08

ian.09

ian.10

ian.11

ian.12

*) pe baza IPC
Sursa: Banca Naţională a României, Institutul Naţional de Statistică

35
 Creditul intern
variaţie anuală, %
350
300
250
200
150
100
70
~
60
50
40
30
20
10
0
-10 credit sector privat
-20 credit sector guvernamental
-30 total
-40
ian.06

ian.07

ian.08

ian.09

ian.10

ian.11

ian.12
iul.06

iul.07

iul.08

iul.09

iul.10

iul.11

iul.12
36
 (deflatat cu IPC, iul. 2012=100)

0
50
100
150
200
250
300
ian.06 350
apr.06
iul.06
oct.06
total
ian.07
apr.07
iul.07
oct.07
credit sector privat
miliarde lei, sfârşitul perioadei

ian.08
apr.08
credit sector guvernamental

iul.08
oct.08
ian.09

Sursa: Banca Naţională a României, Institutul Naţional de Statistică

apr.09
Creditul intern

iul.09
oct.09
ian.10
apr.10
iul.10
oct.10
ian.11
apr.11
iul.11
oct.11
ian.12
apr.12
iul.12
37
 10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
65

0
5
DK 48.7 6.9 55.5
FI 42.5 10.6 53.2
% în PIB
► HU 36.0 16.9 52.9
SE 44.8 6.7 51.4

*) metodologie ESA 95
FR 45.4 5.4 50.8
BE 45.3 4.2 49.5
AT 43.4 4.5 47.9
IT 42.1 4.0 46.1
NL 38.4 7.1 45.5
DE 39.8 4.9 44.7
PT 35.8 8.8 44.7
► SI 37.8 6.7 44.5
LU 37.7 3.7 41.4
CY 36.1 4.9 41.0
GR 33.5 7.4 40.9

Venituri fiscale (inclusiv contributii sociale)

GB 37.5 3.3 40.8
► CZ 34.5 5.8 40.3
– anul 2011 –

MT 35.1 5.2 40.2

► EE 32.6 6.6 39.2
IE 32.6 6.6 39.2
► PL 32.2 6.3 38.5
► LV 27.7 7.9 35.6
Venituri nefiscale

ES 32.3 2.9 35.1

Veniturile totale ale BGC* în statele membre UE

► BG 26.7 6.4 33.1

► SK 28.6 4.0 32.6
RO 27.1 5.3 32.5
► LT 26.2 5.8 32.0

EU27 36.3 6.2 42.6

EA 37.6 5.7 43.3
38
Poziţia României în UE după veniturile totale ale BGC

 Penultimul loc la venituri totale (32,5% din PIB)

 Penultimul loc la venituri fiscale

 Ocupă aceeaşi poziţie şi în cadrul noilor state
membre (NSM10)

 Locul 17 la venituri nefiscale (în vecinătatea valorii

medii aferentă statelor din zona euro)

 Penultima poziţie în grupul NSM10

39
 0
10
20
30
40
50
60
DK 29.9 16.8 2.0 48.7

FR 11.3 15.3 18.8 45.4

BE 15.9 12.7 16.7 45.3
% în PIB

SE 18.7 18.4 7.6 44.8

*) metodologie ESA 95
AT 12.9 14.3 16.2 43.4
FI 16.1 14.0 12.4 42.5
IT 14.3 14.1 13.7 42.1
DE 11.5 11.4 16.9 39.8
NL 11.4 11.5 15.5 38.4
► SI 8.2 14.1 15.5 37.8
LU 14.0 11.9 11.9 37.7

Direct taxes
GB 15.7 13.3 8.5 37.5
CY 11.9 14.8 9.5 36.1
► HU 6.4 16.6 13.0 36.0
PT 9.9 13.6 12.3 35.8

Indirect taxes
MT 13.3 14.2 7.6 35.1
– în 2011 –

► CZ 7.5 11.5 15.5 34.5

GR 8.3 12.4 12.8 33.5
► EE 6.6 13.8 12.3 32.6
IE 6.6 13.8 12.3 32.6
ES 9.5 9.8 13.0 32.3
Social contributions
► PL 7.0 13.7 11.4 32.2
► SK 5.6 10.4 12.5 28.6
► LV 7.4 11.5 8.8 27.7
RO 5.8 12.6 8.8 27.1
► BG 4.8 14.6 7.3 26.7
► LT 4.4 11.6 10.2 26.2

EU27 10.9 13.4 12.0 36.3

Veniturile fiscale (inclusiv contribuţii sociale) ale BGC* în state membre UE

EA 11.0 13.1 13.5 37.6

40
 Venituri fiscale ale BGC în UE 2011(2)

Poziţia României din punctul de vedere al veniturilor

fiscale se prezintă astfel:

 Antepenultima poziţie (27,1% din PIB) pe total

(aceeaşi poziţie în grupul NSM10)

 Poziţia 24 la impozite directe (6,6% din PIB) şi 7 în

grupul NSM10

 Poziţia 18 la impozite indirecte şi 6 în grupul NSM10

 Poziţia 21 la contribuţii sociale şi 8 în grupul NSM10

41
 10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0

0.0
% PIB
DK 15.0 24.6 8.1 47.7

SE 13.3 25.9 6.7 45.9

BE 10.9 23.8 9.1 43.8

FR 10.9 23.1 8.8 42.8

IT 10.2 21.8 10.2 42.2

FI 13.1 22.5 6.5 42.1

AT 11.8 23.8 6.4 42.0

NL 12.0 21.3 5.4 38.7

Impozitarea consumului
DE 10.8 21.4 5.9 38.1

► SI 14.2 19.7 4.2 38.1

► HU 14.8 18.2 4.7 37.7

Sursa: Eurostat -Taxation Trends in the EU 2012

LU 9.9 16.1 11.1 37.1

CY 13.5 12.7 9.5 35.7

UK 11.2 14.3 10.1 35.6

► EE 13.6 18.4 2.2 34.2

► CZ 10.9 17.7 5.2 33.8

MT 13.2 10.7 9.4 33.3

Impozitarea muncii
ES 8.7 16.7 7.4 32.8

► PL 12.3 11.5 8.1 31.9

membre în anul 2010

PT 11.7 12.9 6.9 31.5

GR 12.1 12.4 6.5 31.0

IE 10.0 11.7 6.5 28.2

► SK 10.1 12.2 5.8 28.1

► LV 10.8 14.4 2.2 27.4

► BG 14.5 9.0 3.9 27.4

RO 11.5 11.3 4.4 27.2

Impozitarea capitalului

► LT 11.5 13.4 2.3 27.2

Venituri din impozitare repartizate pe funcţii economice în ţările

EA17 11.6 17.7 7.2 36.5

EU27 11.9 17.1 6.6 35.6

42
Venituri fiscale clasificate conform obiectului impozitării (2)

 Pe total, România împarte ultimul loc în UE cu Lituania sub

aspectul veniturilor fiscale (27,2% faţă de media de 35,6% a
UE27, respectiv 76% din aceasta)

 În privinţa impozitării consumului, România este pe locul 15 în

imediata proximitate a mediei UE27 (11,5% reprezentând 99% din
media UE) şi pe locul 6 în grupul NSM10 (la egalitate cu Lituania)

 Referitor la impozitarea muncii ne aflăm pe locul 25 la nivelul UE

cu 11,3%, reprezentând 64% din media UE27 şi pe poziţia 9 în
rândul NSM10

 În privinţa capitalului, România se află pe locul 22 cu 4,4% din

PIB, aproximativ 67% din media UE27 şi pe poziţia 5 la nivelul
grupului NSM10

43
 10.0
15.0
20.0
25.0
30.0

0.0
5.0
% PIB
SE 11.8 10.6 25.9

DK 0.6 18.9 24.6

BE 8.6 13.3 23.8

AT 9.6 11.8 23.8

FR 12.8 9.7 23.1

FI 8.9 11.3 22.5

Impozite plătite de angajaţi

IT 10.7 8.6 21.8

DE 6.8 12.3 21.4

NL 5.0 13.8 21.3

SI 5.8 12.9 19.7

EE 12.2 5.6 18.4

Sursa: Eurostat -Taxation Trends in the EU 2012

HU 8.2 9.2 18.2

CZ 9.7 6.5 17.7

ES 8.6 7.3 16.7

Impozite plătite de angajatori

LU 4.7 10.1 16.1

LV 6.1 7.8 14.4

UK 4.1 10.0 14.3

LT 7.7 5.5 13.4

PT 5.2 6.8 12.9

CY 7.1 5.5 12.7

GR 5.0 6.3 12.4

SK 6.9 5.3 12.2

IE 3.2 8.4 11.7

PL 5.0 6.3 11.5

RO 5.6 5.5 11.3

MT 2.7 7.0 10.7

Venituri din impozitarea muncii în ţările membre în anul 2010

BG 4.5 4.4 9.0

EA17 7.3 9.2 17.7

Impozite aferente persoanelor neincluse în populaţia ocupată

EU27 6.9 8.9 17.1

44
 Venituri din impozitarea muncii în UE în anul 2011

 După criteriul impozitarea muncii, România se află pe

locul 25 în UE cu 11,3% din PIB (66,1% din media UE27)
şi pe poziţia 9 în grupul NSM10 cu 70,8% din media
acestuia
 Contribuţia angajatorilor reprezintă 5,5% din PIB (locul
25 la nivelul UE cu 61,7% din media acesteia, respectiv
locul 9 între NSM10 cu 74% din media grupului),
angajaţii contribuind cu 5,6% din PIB (locul 17 în UE cu
80,8% din media acesteia, respectiv locul 8 la nivelul
NSM10 cu 73,1% din media grupului)

45
 Contribuţii de asigurări sociale ale statelor membre UE în 2011
18.8
(% in PIB, ESA 95)
20.0 16.9

16.7
18.0
16.2
3.3
15.5

15.5

15.5
16.0

13.7
3.6 3.8 0.7

13.5
3.4 2.5 1.9

13.0

13.0

12.8
14.0

12.5

12.4

12.4
12.3

12.3

12.3
4.1

11.9

11.4
2.1 0.8 2.2
12.0 0.9 0.9

10.2
3.2 1.8
4.2 2.9 0.8 0.8 1.9
4.2 3.7 3.2

9.5
6.5 2.4 3.9 2.4
10.0

8.8

8.8
6.0 7.8 9.8 0.7

8.5
1.9 0.4 4.1
3.6

7.6

7.6
0.5 0.2

7.3
2.9 2.2 0.8
8.0 2.6
3.8 5.2 2.3 0.4
0.0 0.5
4.0 4.5 2.8 1.9
6.0 3.1
11.5

2.0

10.6

10.6
9.9

9.2

8.8
8.7

8.4

2.8
8.4

4.0

7.3

7.2
7.1

7.0
6.8

6.8

6.6

6.4

6.2

2.0
5.8

5.5
5.3
5.0

4.9

4.8
4.6

4.6

4.5
2.0

2.9
0.9
1.0
0.0
SI

PL

EA17
BE

AT

ES

SK

PT

EE

SE
GR

FI

BG
IT
DE

IE

CY

GB

DK
FR

HU
NL

RO
CZ

LT

EU27(w DK)
LV

MT
LU

platite de angajator platite de angajat alte venituri de natura contribuţiilor sociale

46
Contribuţii de asigurări sociale în state membre UE (2)

 România se situează în UE din unghiul de analiză

al contribuţiilor sociale, astfel:

 21 din 26 la contribuţii totale

(8 în grupul NSM10)

 18 la cele plătite de angajator

(8 în grupul NSM10)

 17 la cele plătite de angajat

(6 în grupul NSM10)

47
 10.0
12.0

0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
% PIB
LU 8.3 2.7 11.1

IT 7.7 2.5 10.2

UK 5.8 4.3 10.1

CY 7.6 1.9 9.5

MT 7.8 1.6 9.4

BE 5.4 3.7 9.1

FR 4.5 4.3 8.8

DK 5.3 2.8 8.1

► PL 6.3 1.8 8.1

ES 4.9 2.5 7.4

PT 4.5 2.4 6.9

Sursa: Eurostat -Taxation Trends in the EU 2012

SE 5.3 1.4 6.7

IE 4.3 2.2 6.5

GR 5.4 1.2 6.5

Impozite pe veniturile din capital

FI 5.1 1.4 6.5

AT 5.5 1.0 6.4

DE 4.9 1.0 5.9

► SK 5.1 0.6 5.8

NL 3.7 1.8 5.4

► CZ 4.5 0.7 5.2

► HU 2.2 2.5 4.7

RO 3.3 1.1 4.4

► SI 3.3 0.9 4.2

► BG 3.1 0.8 3.9

Impozite pe stocul de capital

► LT 1.7 0.7 2.3

► EE 1.5 2.2
Venituri din impozitare capitalului în ţărilor membre în anul 2010

► LV 1.2 2.2
0.6 1.0

EA17 5.3 1.9 7.2

EU27 4.7 1.8 6.6

48
 Venituri din impozitarea capitalului în UE în anul 2008

 Din perspectiva impozitării capitalului, România ocupă

locul 22 în UE cu 4,4% din PIB (67% din media UE27) şi
locul 5 în grupul NSM10 (cu 0,1pp peste media acestuia)
 La impozitarea veniturilor din capital se află pe locul 21
în UE cu 3,3% din PIB (69,5% din media UE27) şi pe
poziţia 4 în grupul NSM10 (cu 0,1pp peste media acestuia)
 La impozitul pe stocul de capital (averea) ne aflăm pe
locul 20 în UE cu numai 1,1% din PIB (60,1% din media
UE 27) şi pe poziţia 3 în rândul NSM10 (la nivelul mediei
grupului)

49
 Venituri nefiscale în România (1)

1. Venituri din proprietăţile statului:

 Vărsăminte din profitul societăţilor comerciale cu capital de stat
 Vărsăminte din veniturile nete ale BNR
 Venituri din concesiuni şi închirieri (redevenţe miniere şi petroliere)
 Venituri din dividende aferent participaţiilor statului
 Dobânzi
 Chirii

2. Venituri din vânzări de bunuri şi servicii (taxe consulare,

metrologie, mediu, eliberări permise şi certificate, amenzi,
penalităţi şi confiscări)
3. Venituri din încasarea fondurilor europene destinate
acoperirii cheltuielilor curente

50
 România, venituri nefiscale ale bugetului consolidat
7.0 (% in PIB, ESA 95)

6.0

5.0

4.0

3.0 5.9
5.8
5.3
5.1
4.5 4.6 4.6
2.0 4.0 4.2
3.6 3.8
3.2

1.0

0.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
51
 Venituri nefiscale în România (3)

 Veniturile nefiscale cresc în 2004 faţă de 2000

cu 1,4 pp până la 4,6% din PIB

 Majorarea ulterioară decelerează la numai 0,5 pp până

la 5,1% din PIB în 2008

 În perioada 2009-2011 are loc stabilizarea nivelului

atins anterior

52
 Venituri nefiscale în România (4)

 Cauzele interne ale plafonării veniturilor nefiscale sunt:

 Restrângerea substanţială – prin privatizare – a activelor
statului potenţial generatoare de vărsăminte din profit şi
dividende
 Nepreluarea în trecut, în mod nejustificat, a unor importante
profituri nete de la unele companii de stat foarte rentabile
 Rămânerea în proprietatea statului a altor active puţin
profitabile
 Nivel relativ redus al redevenţelor stabilite pentru concesiuni şi
închirieri ale exploatării resurselor naturale monopol al statului
 Cauze externe:
 Slaba absorbţie a fondurilor europene (care se înregistrează
în acest capitol de venituri bugetare) → vezi partea “fonduri
europene”

53
 Veniturile nefiscale ale BGC în state membre UE
- în 2011 -
18 % în PIB
În cazul Ungariei mărimea
16 veniturilor nefiscale este datorată
modificărilor privind Pilonul II de
pensii; media 2000-2010 este de
14 5,6% din PIB

12

10

16.9
8

6
10.6
8.8

4
7.9
7.4
7.1
6.9
6.7
6.7
6.6
6.6
6.4
6.3

5.8
5.8
5.8

5.7
5.4
5.3
5.2
4.9
4.9
4.5
4.2
4.0
4.0
2

3.7
3.3
2.9
0
PT
► LV

AT
GR

LU

► HU
EU27(w HU)
SE
► EE
IE

BE
IT
► SK

GB
ES
FI

► BG

FR
RO
NL

► PL

EA17
DK

► CZ
► LT

MT
CY
DE
► SI

*) metodologie ESA 95
54
 Venituri nefiscale în state membre UE (2)

 Venituri nefiscale: locul 16 în UE (91,1% din

media UE27(fără HU) şi penultimul în
grupul NSM10 (fără HU) (87,5% din media
acestor ţări)

55
 Comparaţii internaţionale - concluzii

Dimensiunea redusă a veniturilor bugetare raportate

la PIB este consecinţa următorilor factori:

 pe de o parte, cotele reduse de impozitare în cazul

profiturilor, veniturilor salariale şi de altă natură,
precum şi al redevenţelor;

 pe de altă parte, colectarea deficitară pe

cvasimajoritatea categoriilor de creanţe bugetare 
niveluri reduse pentru indicatorii de eficienţă a
încasării

56
Sursa: Eurostat, INS, calcule MFP 57
Sursa: Eurostat, INS, calcule MFP 58
Sursa: Eurostat, INS, calcule MFP 59
 Evoluţia cotei anuale implicite de impozitare şi a ratei de eficienţă a
%
colectării aferente CAS în România
65
52
51
50 50
50 50 50 50 50
50
49
49
48
48 61.6
47
47
46 46
60.4 45
45 45 44 44 44 44 44 44 60
59.5 44 44 44 44
43 43 44
43
58.5
57.8 57.6
40 56.8 56.7
56.4 56.1 56.4
55.4 55.7 55.5
55.1 55.4
54.9 55.0 54.9 54.9 55
54.5
35 53.9
53.2
52.8 52.8 52.6 52.7 rate implicite de taxare aferente CAS
52.3 cota legala de contributii sociale
51.8
30 51.0 51.2
rate de eficienta a colectarii CAS (scala din dreapta)
51.0 50.8
27.7 27.9 50
27.1
26.1 26.2 25.8 26.3 26.5
26.0
25.5 25.6 25.5 25.9 25.9 26.3 26.3 25.9 26.0 26.3 25.6 25.4
25.1 24.9 24.5 24.9 25.0
25 24.0 24.1
24.5 24.3 23.9 24.4 24.6

20 45
t1 2004
t2 2004
t3 2004
t4 2004
t1 2005
t2 2005
t3 2005
t4 2005
t1 2006
t2 2006
t3 2006
t4 2006
t1 2007
t2 2007
t3 2007
t4 2007
t1 2008
t2 2008
t3 2008
t4 2008
t1 2009
t2 2009
t3 2009
t4 2009
t1 2010
t2 2010
t3 2010
t4 2010
t1 2011
t2 2011
t3 2011
t4 2011
t1 2012
Sursa: Eurostat, INS, calcule MFP 60
 România, cheltuieli totale ale BGC (% in PIB, ESA 95)
45.0
41.1
40.2
39.3
40.0 38.5 38.2 37.7
36.0 35.5
35.0 6.0
35.0 3.9 33.5 33.6 33.6
5.8
6.7
3.1 1.5
3.9 6.2
3.5 5.1 1.5 5.3
30.0 3.9 0.7
3.4 3.6
2.5 3.0 0.7 6.5
1.2 0.9 1.6
1.6 1.5 5.8
25.0 6.6
9.4 6.6 6.0
7.6 6.3 5.9
7.1 6.7 5.6
20.0
10.9 9.7
10.5 7.5
15.0 8.7 9.3 9.7
7.9 8.3 8.5 8.1
8.2

10.0

13.8 14.1
11.6 12.6
5.0 10.5 10.3 9.6 9.5 10.2 10.3 10.1 10.4

0.0
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011
Asistenţă socială Cheltuieli de personal Cheltuieli cu bunuri şi servicii Subvenţii Dobânzi Cheltuieli de capital Alte cheltuieli

61
 România: Cheltuieli bugetare (2)

 Cheltuielile totale bugetare au scăzut până la

33,6% din PIB în 2004 (-4,9 pp faţă de anul 2000)
pentru a urca în mod nesustenabil cu 5,7 pp în
intervalul 2005-2008 (la 39,3% din PIB), din cauza
politicilor bugetare prociclice

 În pofida inexistenţei spaţiului fiscal, cheltuielile

publice s-au majorat în anul 2009 cu alte 1,8 pp
până la nivelul de 41,1% din PIB, pe seama
creşterii deficitului bugetar şi a datoriei publice

 După 2009, consolidarea fiscală s-a realizat

preponderent prin comprimarea cheltuielilor
62
 0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
70.0
DK 19.0 18.5 9.9 3.4 57.5

FR 27.1 13.2 5.5 3.9 56.0

FI 21.9 13.9 11.1 2.9 54.0

Dobanzi
BE 26.4 12.6 3.7 3.1 53.4

SE 18.8 14.0 9.2 3.5 51.3

Asistenta sociala
SI 20.7 12.7 6.5 5.7 50.9

Alte transferuri curente

AT 24.5 9.3 4.3 3.4 50.5

NL 23.7 9.8 7.7 4.1 50.1

GR 21.9 12.1 4.5 3.4 50.1

IT 22.7 10.8 5.8 3.0 49.9

GB 17.0 11.2 12.6 3.2 49.0

PT 22.1 11.3 4.6 3.7 48.9

Cheltuieli cu bunuri şi servicii (consum intermediar)

HU 18.8 10.1 7.5 5.0 48.7

CY 15.3 15.8 4.9 4.9 47.3

DE 25.5 7.8 4.9 2.7 45.7

ES 18.0 11.5 5.4 3.7 43.6

PL 16.2 9.8 5.7 6.4 43.6

CZ 19.9 7.3 5.9 5.1 43.4

MT 13.8 13.6 6.6 3.1 43.0

Subventii
LU 21.1 7.9 3.6 5.2 42.0

Cheltuieli de capital LV 11.4 9.6 7.1 6.9 39.1

ale ţărilor UE în 2011 (% în PIB, ESA 95)

EE 13.4 11.1 7.1 3.6 38.2

Structura şi nivelul cheltuielilor totale ale BGC

IE 13.4 11.1 7.1 3.6 38.2

RO 12.6 7.5 6.0 5.3 37.7

LT 13.2 10.1 5.6 4.7 37.5

SK 19.0 7.1 4.3 2.6 37.4

Remunerarea angajatilor din sectorul public

BG 13.7 8.9 5.8 3.5 35.2

EU27 18.9 11.1 6.4 4.1 46.0

EA17 20.6 11.3 5.8 3.7 47.0

63
 Structura şi nivelul cheltuielilor totale în BGC (2)

 Aşa cum se află pe antepenultimul loc în ceea ce

priveşte veniturile fiscale şi penultimul loc la
venituri bugetare totale, România se plasează pe
locul 24 în cadrul UE cu 37,7% din PIB şi la
cheltuielile publice (82% din media UE27) şi pe
poziţia a 7-a în grupul NSM10, la 92% din media
acestora

64
 România, cheltuieli de capital ale BGC (% in PIB, ESA 95)
7.0

6.0

5.0

4.0

6.7
3.0
6.2
6.0 5.8
5.1 5.3

2.0 3.9 3.9

3.5 3.6
3.1 3.0

1.0

0.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
65
 0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
7.0
8.0
LV 6.9

PL 6.4

SI 5.7

RO 5.3

LU 5.2

CZ 5.1

HU 5.0

CY 4.9

LT 4.7

NL 4.1

FR 3.9

PT 3.7

ES 3.7

EE 3.6

IE 3.6

SE 3.5

BG 3.5

DK 3.4

AT 3.4

GR 3.4

GB 3.2

MT 3.1

BE 3.1

IT 3.0

FI 2.9

DE 2.7
Cheltuielile de capital din BGC ale ţărilor UE în 2011 (% din PIB, ESA 95)

SK 2.6

EU27 4.1

EA17 3.7
66
 Cheltuieli de capital în RO şi ţările UE

 După criteriul cheltuielilor de capital, România ocupa

poziţia 4 în UE27 (+29% faţă de media UE27) şi locul 4
în grupul NSM10 (8% peste media acestora);

 Totuşi este notabil viciul de structură privind

preponderenţa cheltuielilor de această natură la
nivel local în detrimentul administraţiei centrale.

67
 Reforme structurale
Transgaz

• Lansarea licitaţiei pentru o a doua ofertă publică pentru

15% din acţiunile statului până la mijlocul lunii
septembrie 2012;
• Numirea echipei de management şi a membrilor
consiliului de administraţie profesionişti dintr-o listă
scurtă de candidaţi calificaţi selectaţi de o firmă
independentă de resurse umane până la finele lunii
decembrie 2012.

68
 Reforme structurale
S.C. Oltchim S.A.

• Publicarea prospectului de privatizare până la mijlocul

lunii august 2012, în vederea desemnării ofertantului
câştigător până la mijlocul lunii septembrie 2012; în
cazul în care privatizarea nu reuşeşte, compania va fi
plasată în lichidare voluntară;
• Nici Oltchim şi nici guvernul nu vor achiziţiona rafinăria
Arpechim anterior privatizării.

69
 Reforme structurale
S.N. Nuclearelectrica

• Semnarea unui contract cu un consultant juridic şi de

tranzacţie până la finele lunii octombrie 2012, în caz
contrar republicarea unei licitaţii mai flexibile pentru un
consultant;
• Numirea echipei de management şi a membrilor
consiliului de administraţie profesionişti dintr-o listă
scurtă de candidaţi calificaţi selectaţi de o firmă
independentă de resurse umane până la finele lunii
decembrie 2012;
• Publicarea prospectului de IPO până la finele lunii
februarie 2013, în vederea lansării IPO până la finele
lunii martie 2013.

70
 Reforme structurale
C.N. Tarom S.A.

• Publicarea prospectului de privatizare pentru un pachet

de cel puţin 20% din acţiuni prin IPO până la finele lunii
septembrie 2012, în vederea finalizării privatizării până la
mijlocul lunii noiembrie 2012;
• Reducerea costurilor (ex. prin renegocierea contractelor,
reduceri voluntare de personal, întreruperea unor linii şi
zboruri selectate, renegocierea contractului de închiriere
pentru personalul navigant, extinderea programului de
economie la consumul de combustibil).

71
 Reforme structurale
S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A.

• Numirea echipei de management şi a membrilor

consiliului de administraţie profesionişti dintr-o listă
scurtă de candidaţi calificaţi selectaţi de o firmă
independentă de resurse umane până la finele lunii
septembrie 2012;
• Semnarea contractului cu consultantul juridic şi de
tranzacţie pentru privatizarea majoritară (IPO de 15% din
capital şi vânzarea a încă 50% din acţiunile statului unui
investitor strategic) până la finele lunii noiembrie 2012;
• Lansarea unei licitaţii pentru până la începutul anului
2013, în vederea lansării licitaţiei pentru investitorul
strategiei la scurt timp după aceea.

72
 Concluzii (1)

 Continuarea consolidării fiscale şi asigurarea

sustenabilităţii pe termen lung a acesteia presupun
acţiuni coerente de reformă şi ajustare conştientă, atât
pe partea veniturilor, cât şi pe cea a cheltuielilor bugetare;
 Finanţele publice ale României evidenţiază rezerve
importante de eficienţă:
 în colectarea veniturilor bugetare, în special la nivelul
impozitului pe profit, TVA şi CAS (pentru acesta din
urmă, colectarea mai bună creează spaţiu pentru
reducerea ratei nominale ce este relativ ridicată);
 la nivelul cheltuielilor de capital (alocaţii bugetare
pentru investiţii cu potenţial economico-financiar redus
şi efecte multiplicatoare minore în economie) 
program de prioritizare, în derulare, împreună cu BM.
73
 Concluzii (2)

 În lipsa spaţiului de ajustare a impozitării consumului, a

veniturilor de capital şi a muncii la nivelul angajatorilor,
reiese posibilitatea adaptării cadrului juridic fiscal pentru
stimularea muncii;
 Comparativ cu statele europene, inclusiv cu NMS 10,
rezultă:
 Oportunitatea reaşezării mai eficiente a impozitării stocului de
avere (capital);
 Sporirea veniturilor nefiscale prin mai buna administrare a
activelor proprietate a statului şi a celor concesionate;
 Accelerarea absorbţiei fondurilor europene.

74
 Concluzii
; (3)

 Totuşi, sustenabilitatea fiscală nu se poate înfăptui fără

reforme economice şi instituţionale
 o reformă cuprinzătoare a întreprinderilor de stat este esențială
pentru a spori potenţialul de creştere economică în România;
 creşterea economică nu vine din politica monetară sau fiscală,
atât timp cât în economie există frâne mari (arierate, pierderi în
sistemul financiar, lanţ de datorii) ;
 până nu rezolvăm problemele structurale, inflaţia şi cursul de
schimb nu vor ajuta creşterea economică.
 Caracterul imperativ al realizării acestor acţiuni este
nevoia de credibilitate a României în relaţia cu IFI,
precum şi în raport cu pieţele financiare internaţionale –
condiţie fundamentală pentru relansarea sectorului privat
autohton, a investiţiilor străine  reluarea creşterii
economice sustenabile
75