Sunteți pe pagina 1din 9

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/338697889

Documentație tehnică pentru secțiunea referitoare la Hyla arborea din


publicația “Ghid de monitorizare a speciilor de reptile și amfibieni de Interes
Comunitar din România”. Versiu...

Method · May 2019


DOI: 10.13140/RG.2.2.15414.45129

CITATIONS READS

0 22

3 authors:

Zsolt Török Gabriel Lupu


state-owned institution Danube Delta National Institute for Research and Development (DDNIRD)
588 PUBLICATIONS   338 CITATIONS    30 PUBLICATIONS   53 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Török Liliana

308 PUBLICATIONS   218 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

2005 phase of Study for implementing Natura 2000 network in Romania View project

EIA for Dinogetia monastery View project

All content following this page was uploaded by Zsolt Török on 20 January 2020.

The user has requested enhancement of the downloaded file.


TÖRÖK Zsolt Csaba, LUPU Gabriel, TÖRÖK Liliana:
Documentație tehnică pentru secțiunea referitoare la Hyla arborea din publicația “Ghid de monitorizare a speciilor de reptile și amfibieni de Interes Comunitar din România”.
Versiunea 1 (mai 2019)

Hyla arborea

Denumire populară: brotăcel


Alte denumiri populare ale speciei: brotac [Fuhn, 1969], buratec [Botnariuc și Tatole, 2005; ***, 2007a], răcănel [Botnariuc și Tatole, 2005; Fuhn, 1969; ***, 2007a].

Codul Natura 2000 al speciei: 1203


Specia este nominalizată în Directiva Habitate [***, 1992a; ***, 2006a] (anexa IV) și OUG 57/2007 (anexa 4A) [***, 2007a].
Statutul de conservare al speciei, la nivel:
- național (propus): vulnerabil [Botnariuc și Tatole, 2005; Cogălniceanu și colab., 2000];
- de Uniune Europeană: puțin îngrijorător (“Least Concern”) [Temple și Cox., 2009a];
- de continent european: puțin îngrijorător (“Least Concern”) [Temple și Cox., 2009a];
- mondial: puțin îngrijorător (“Least Concern”) [Kaya și colab., 2009a].
(sursă imagine: Török și colab., 2013)

Elemente de identificare a adulților


Dimensiuni: adulții sunt de talie mică – lungimea corpului (de la vârful botului până la cloacă) poate atinge 5 cm [Cogălniceanu și colab., 2000; Fuhn, 1969], însă lungimea medie a corpului (atât la
masculi, cât și la femele) este de cca 3,7 cm [Fuhn, 1960].
Morfologie externă: corpul adulților este zvelt, elegant [Cogălniceanu și colab., 2000; Fuhn, 1960]. Capul este mai lat decât lung [Fuhn, 1969], botul este scurt și rotunjit [Cogălniceanu și colab., 2000; Fuhn, 1960].
Timpanul este vizibil, mai mic decât ochiul [Cogălniceanu și colab., 2000] (diametrul timpanului nu depășește jumătate din diametrul ochiului [Fuhn, 1960]). Pielea de pe partea posterioară a corpului
este netedă și lucioasă [Cogălniceanu și colab., 2000; Fuhn, 1969], iar pe partea ventrală (abdominală), respectiv pe partea internă a coapselor și pe gușa femelelor este granulată [Fuhn, 1960]. Masculul
are un sac vocal, mare, care în stare de repaus formează cute, iar când este umflat depășește cu mult mărimea capului [Fuhn, 1969]. La capătul fiecărui deget (și ale membrelor anterioare,
și ale membrelor posterioare) este câte un disc adeziv [Cogălniceanu și colab., 2000; Fuhn, 1960].
Colorit: culoarea de pe partea dorsală a corpului este variabilă – inclusiv în funcție de substratul pe care stă exemplarul. De obicei este verde intens, deschis, dar poate varia de la
galben-verzui până la galben-bruniu sau chiar brun închis [Cogălniceanu și colab., 2000; Fuhn, 1960], uneori cu pete cafenii pe fond galben-roz [Fuhn, 1960]. Pe partea ventrală are culoare alb-gălbuie
[Cogălniceanu și colab., 2000] sau albă [Fuhn, 1960], fără pete [Cogălniceanu și colab., 2000]. Pe laturile corpului, de-a lungul limitei culorii dorsale, are o dungă neagră sau cafenie, care se întinde de la nivelul

ochilor până la baza femurului, și în regiunea lombară formează o buclă (îndreptată spre partea dorsală a corpului) [Cogălniceanu și colab., 2000; Fuhn, 1960].
Perioade pentru efectuare de evaluări și observații (eventual eșantionări - sampling)
a). Aspecte din biologia speciei (reproducere, hibernare etc.)
Adulții de Hyla arborea devin activi (ies de la hibernare) în luna martie [Fuhn, 1960; Puky și colab., 2005a] (fie la începutul [Péchy și Haraszthy, 1997a], fie la sfârșitul [Diesener șI colab., 1997a] lui martie) sau – în
zone situate la altitudine mai mare – în luna aprilie [Fuhn, 1960] (fie la începutul [Diesener șI colab., 1997a], fie la sfârșitul [Kiss, 1989a] lui aprilie). Perioada de reproducere poate începe chiar în martie
[Cogălniceanu și colab., 2000; Puky și colab., 2005a], dar de regulă începe în aprilie [Fuhn, 1960], și se termină în mai [Puky și colab., 2005a] sau iunie [Fuhn, 1960]. După perioada de reproducere, adulții ies pe uscat
[Cogălniceanu și colab., 2000; Fuhn, 1960]. Exemplarele se retrag la hibernare la sfârșitul lunii septembrie [Kiss, 1989a; Péchy și Haraszthy, 1997a] sau începutul lunii octombrie [Diesener șI colab., 1997a; Péchy și Haraszthy,
1997a; Puky și colab., 2005a].

b). Perioade propuse pentru realizarea evaluărilor / observațiilor


Perioada recomandată pentru efectuarea evaluărilor la populațiile de Hyla arborea este aprilie – iunie.
Observații complementare asupra speciei Hyla arborea pot fi realizate în martie și în perioada iulie – octombrie.

pagina 1
Material realizat în cadrul proiectului ”Completarea nivelului de cunoaștere a biodiversității prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România și raportarea în baza Articolului 17 al
Directivei Habitate 92/43/CEE”
Activitatea: Actualizarea, completarea și îmbunătățirea metodologiilor de monitorizare a speciilor de reptile și amfibieni și elaborarea ghidului de monitorizare în conformitate cu noul format de raportare al articolului 17 din Directiva Habitate 92/43/CEE
TÖRÖK Zsolt Csaba, LUPU Gabriel, TÖRÖK Liliana:
Documentație tehnică pentru secțiunea referitoare la Hyla arborea din publicația “Ghid de monitorizare a speciilor de reptile și amfibieni de Interes Comunitar din România”.
Versiunea 1 (mai 2019)

Evaluarea / abordarea situației în teren


În teren sunt necesare de investigat habitatele preferate de brotăcel, care este o specie arboricolă [Botnariuc și Tatole, 2005; Cogălniceanu și colab., 2000], activă mai ales noaptea [Cogălniceanu și colab., 2000],
în zone cu păduri, tufișuri și stufărișuri [Botnariuc și Tatole, 2005; Cogălniceanu și colab., 2000], până la 1000 m altitudine[Botnariuc și Tatole, 2005; Cogălniceanu și colab., 2000]. În perioada de reproducere este prezentă
în bălți cu vegetație bogată [Botnariuc și Tatole, 2005; Cogălniceanu și colab., 2000] (inclusiv temporare [Cogălniceanu și colab., 2000] sau cu adâncime mai mare [Botnariuc și Tatole, 2005]), mărginite cu stuf sau papură
[Cogălniceanu și colab., 2000]. După reproducere, adulții părăsesc mediul acvatic, dar rămân în preajma acestuia [Cogălniceanu și colab., 2000].

Parametrii / factorii / elementele vizate de monitorizare


În cazul unui transect, există următoarele 4 elemente principale vizate de acțiunile de monitorizare (utile/utilizabile la procesarea ulterioară):
1. număr exemplare (parametru înregistrabil direct, pe baza numărului de exemplare capturate/observate pe lungimea efectiv eșantionată / investigată a unui transect sau
rezultat din concluzii trase pe baza unor aspecte indirecte - de exemplu, existența numărului de femele dedus pe baza numărului de ponte identificate în transectul respectiv);

2. dimensiunea transectului, care există tipul de habitat în care prezența speciei este sigură (certificată de exemplarele capturate/observate direct în transect) sau potențială
(dedusă pe baza aspectelor locale ale zonei investigate);

3. presiuni observate la nivel local. În cazul acestora este utilă și aprecierea gradului/nivelului de impact al presiunilor identificate (deci inlcusiv a celor care au un impact redus
sau o frecvență redusă, chiar dacă la nivel de bioregiune este raportat numai un număr redus de tipuri de presiuni și chiar dintre acelea sunt menționate doar cele care au
impact mare (trecut în raportul de țară ca “H”, abrevierea de la “High importance”) sau cel puțin mediu (trecut în raportul de țară ca “M”, abrevierea de la “Medium importance”).

4. amenințări considerate valabile/plauzibile pentru transect și/sau zonele adiacente transectului. Acest parametru este mai dificil de estimat/cuantificat, fiind vorba de aprecieri
legate de acțiuni/elemente în cazul cărora se consideră (sau se poate considera) că vor avea impact în viitorul apropiat/mediu/lung. În cazul acestui parametru este de
asemenea utilă și aprecierea gradului/nivelului de impact al amenințărilor identificate (deci inlcusiv a celor care au un impact redus sau o frecvență redusă, chiar dacă la nivel
de bioregiune este raportat numai un număr redus de tipuri de amenințări și chiar dintre acelea sunt menționate doar cele care se estimează că vor avea impact mare (trecut
în raportul de țară ca “H”, abrevierea de la “High importance”) sau cel puțin mediu (trecut în raportul de țară ca “M”, abrevierea de la “Medium importance”).
De asemenea, în cazul în care sunt identificabile efecte ale unor măsuri luate în legătură cu specia, acestea trebuie menționate în fișele de observație. Probabil va fi cazul unor măsuri
care nu vizează direct specia, ci zona/habitatele populate de acestea (chiar dacă indirect influențează pozitiv/negativ – depinde de la caz la caz – populația locală a respectivei specii).

Dispozitive și echipamente necesare, instrumentar utilizabil


Dispozitive, unelte, echipamente, instrumente utilizate pentru desfășurarea activităților de teren pentru monitorizarea speciei sunt următoarele:
- echipament de protecție/lucru: funcție de tipul habitatului investigat (respectiv, și de perioada în care se desfășoara evaluarea în teren), fie cizme de cauciuc (în cazul evaluărilor
în habitate acvatice, de regulă în cursul primăverii), fie bocanci (în cazul habitatelor terestre, de regulă în cursul verii sau toamnei);
- pentru imobilizarea larvelor: ciorpac (plasă, fileu) cu ramă dreptunghiulară / triunghiulară / rotundă (pe cât posibil cu o deschidere de 40 - 50 cm, pentru ca dispozitivul să poată
fi acționat cât mai eficient în zone de eșantionare), cu mâner de cel puțin 2 m (preferabil mai lung, eventual de 4 m);
- pentru păstrarea temporară (în vederea realizării de fotografii): în cazul reținerii termporare a larvelor recipiente de plastic (de câțiva litri capacitate; inclusiv găleți de plastic pot
fi utilizate în acest sens) sau – în cazul reținerii temporare a adulților – saci din material textil (de dimensiuni mici: 10 – 15 cm lățime, 20 – 30 cm lungime; sacii trebuie
umeziți/umectați în perioada când sunt exemplare ținute în ei);
- dispozitiv pentru determinarea coordonatelor geografice (echipament tip GPS; eventual pot fi folosite și diferite aplicații corespunzătoare de pe telefon mobil sau alt dispozitiv);
- caiet de teren / fișă de observații, instrumente de notat (preferabil creion, nu pix sau stilou);
- echipament de înregistrare a imaginilor (aparat foto, telefon mobil prevăzut cu o camera foto etc.).

pagina 2
Material realizat în cadrul proiectului ”Completarea nivelului de cunoaștere a biodiversității prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România și raportarea în baza Articolului 17 al
Directivei Habitate 92/43/CEE”
Activitatea: Actualizarea, completarea și îmbunătățirea metodologiilor de monitorizare a speciilor de reptile și amfibieni și elaborarea ghidului de monitorizare în conformitate cu noul format de raportare al articolului 17 din Directiva Habitate 92/43/CEE
TÖRÖK Zsolt Csaba, LUPU Gabriel, TÖRÖK Liliana:
Documentație tehnică pentru secțiunea referitoare la Hyla arborea din publicația “Ghid de monitorizare a speciilor de reptile și amfibieni de Interes Comunitar din România”.
Versiunea 1 (mai 2019)

Metodă de monitorizare (eșantionare / sampling)


1.1. Tehnica de eșantionare/sampling/observare a adulților
Metoda aplicabilă în perioada de acuplare/împerechere
Specialistul/expertul implicat în monitorizare realizează evaluarea pe transecte de 100 m lungime (dacă este posibil) a malului corpului acvatic vizat (în care a fost observată anterior
sau despre care se presupune că este folosit pentru acuplarea/împerecherea adulților, respectiv depunerea pontelor). În cazul în care, din motive obiective (fie că sectorul de mal
disponibil nu are 100 m lungime, fie că accesul pe o asemenea distanță este îngreunat/imposibil din cauza vegetației arbustive, stufului etc. prea dens/densă sau din alte cauze – de
ex. o parte a malului este în proprietate privată și accesul în acea zonă nu este permisă de proprietar etc.), eșantionarea se va realiza pe sectorul de mal accesibil și se va nota
lungimea pe care s-a practicat samplingul. Astfel, datele obținute sunt extrapolabile la o lungime standard (chiar și în cazurile în care este doar ipotetică) de 100 m a locului vizat
de/pentru monitorizare.
Durata unei sesiuni de evaluare de-a lungul transectului de 100 m poate fi de 10 minute (eventual mai mult, funcție de condițiile din teren).
Metoda aplicabilă în alte perioade decât cea de acuplare/împerechere
Specialistul/expertul implicat în monitorizare realizează evaluarea pe transecte de 100 m lungime în zone terestre, cu habitate preferate (sau presupuse a fi preferate) de această
specie. Investigațiile pot fi realizate atât în perioadele din zi cu luminozitate redusă (perioada crepusculară, la apusul soarelui), cât și în cursul zilei. În cazul în care, din motive obiective
transectul nu are lungimea standard de cca 100 m, observațiile se vor realiza pe lungimea de traseu accesibil și se va nota lungime pe care s-au realizat observațiile. Astfel, datele
obținute sunt/pot fi extrapolabile la o lungime standard (chiar și în cazurile în care este doar ipotetică) de 100 m a locului vizat de/pentru monitorizare.
Durata unei sesiuni de evaluare de-a lungul transectului de 100 m poate fi de 10 minute (eventual mai mult, funcție de condițiile din teren).
1.2. Înregistrarea detaliilor legate de transectul de monitorizare a adulților
Înainte de a începe evaluarea efectivă în transect este necesară înregistrarea (în caietul de teren/fișa de observații) următoarelor detalii:
- data la care s-au realizat eșantionările/observațiile;
- ora și minutul la care a demarat activitatea de observare/eșantionare;
- coordonatele geografice ale punctului de început al transectului.
Preferabilă ar fi salvarea/stocarea respectivului punct (deci implicit și a coordonatelor) într-un dispozitiv cu facilitate tip GPS (Geographical Positioning System). În eventuala lipsă a
acestuia (sau dacă, din motive tehnice, la fața locului nu este posibilă salvarea coordonatelor în format electronic) coordonatele se vor nota în caietul de teren/fișa de observații, pentru
a fi trecute ulterior într-un format electronic (tabel în Excel sau Word, transmisibil prin mijloace electronice spre procesare/centralizare etc.) pe baza căruia se va putea realiza
transferarea datelor în fișiere GIS-compatibile.
Dacă din motive tehnice (sau alt motiv obiectiv – de ex. spațiu insuficient de stocare electronică a tuturor coordonatelor aferente transectelor) nu este posibilă și înregistrarea
coordonatelor geografice ale sfârșitului de transect, se va nota (în caietul de teren/fișa de observații) lungimea transectului parcurs și direcția de parcurgere a transectului (dinspre
punctul de început spre punctul de sfârșit al acestuia).
În timpul (sau după încheierea) observațiilor se vor înregistra (în caietul de teren/fișa de observații) parametrii/factorii/elementele prezente în transect și vizate de acțiunea de
monitorizare:
- numărul de exemplare observate;
- menționarea prezenței pontelor depistate de-a lungul transectului (dacă este posibilă și numărarea pontelor individuale, atunci se indică numărul acestora);
- lungimea transectului (în m) și direcția în care s-a realizat deplasarea de-a lungul transectului (sau coordonatele geografice ale punctului de la sfârșitul transectului);
- lungimea totală a habitatului/habitatelor care au caracteristici similare celui/celor din transectul monitorizat;
- tipul/tipurile de presiuni prezente (dacă este posibilă cuantificarea lor, atunci și dimensiunea / amplitudinea / frecvența acestora);
- tipul/tipurile de amenințări (dacă este posibilă cuantificarea lor, atunci și dimensiunea / amplitudinea / frecve nța acestora).

pagina 3
Material realizat în cadrul proiectului ”Completarea nivelului de cunoaștere a biodiversității prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România și raportarea în baza Articolului 17 al
Directivei Habitate 92/43/CEE”
Activitatea: Actualizarea, completarea și îmbunătățirea metodologiilor de monitorizare a speciilor de reptile și amfibieni și elaborarea ghidului de monitorizare în conformitate cu noul format de raportare al articolului 17 din Directiva Habitate 92/43/CEE
TÖRÖK Zsolt Csaba, LUPU Gabriel, TÖRÖK Liliana:
Documentație tehnică pentru secțiunea referitoare la Hyla arborea din publicația “Ghid de monitorizare a speciilor de reptile și amfibieni de Interes Comunitar din România”.
Versiunea 1 (mai 2019)

Suplimentar față de aspectele menționate mai sus, după încheierea realizării observațiilor (în caietul de teren/fișa de observații) pot fi notate și următoarele:
- durata (în minute) realizării observațiilor în respectivul transect;
- detalii legate de fotografiile realizate (eventual și codurile de înregistrare electronică în aparatul foto sau alte date pe baza cărora se poate realiza ulterior identificarea precisă
a respectivelor imagini);
- prezența unor elemente floristice sau faunistice deosebite/relevante etc.
2.1. Tehnica de eșantionare/sampling/observare a larvelor
Specialistul/expertul implicat în monitorizare realizează eșantionarea pe transecte de 20 m lungime (dacă este posibil) a malului corpului acvatic vizat. În cazul în care, din motive
obiective accesul este îngreunat/imposibil (de ex. vegetație arbustivă, stuf etc. prea dens/densă pe anumite porțiuni ale malului), eșantionarea se va realiza pe sectorul de mal accesibil
și se va nota lungimea pe care s-a practicat samplingul. Astfel, datele obținute sunt extrapolabile la o lungime standard de 20 m a locului vizat de/pentru monitorizare.
Sampling-ul se realizează în 10 puncte ale transectului. Distanța dintre două puncte consecutive (învecinate) concrete de eșantionare este de cca 2 m (dacă este posibil/există spațiu
suficient – în caz contrar, distanța dintre două puncte de eșantionare se reduce la 1m – 1,5 m, în funcție de condițiile din respectivul transect). Această distanță permite ca exemplarele
care nu sunt imobilizate (capturate) in punctul în care efectiv se realizează eșantionarea să poată fi capturate în punctul următor de eșantionare al aceluiași transect. De regulă,
exemplarele (agitate din cauza acționării ciorpacului în locul vizat) reacționează prin deplasarea din punctul în care se practică în momentul respectiv eșantionarea, însă de regulă
doar la o distanță mai mică de 2 m.
În cursul eșantionării, imobilizarea exemplarelor se realizează cu ajutorul ciorpacului. În cazul corpurilor acvatice mici se descriu (cu ciorpacul) 8-uri în adâncul apei. În cazul corpurilor
acvatice mai mari, unde descrierea de 8-uri este îngreunat (de exemplu, din cauza vegetației acvatice submerse mai dense), ciorpacul poate fi acționat dispre partea de șenal (respectiv
dinspre partea centrală a corpului de apă) spre linia de mal.
Conținutul plasei este verificat după fiecare ocazie de utilizare a ciorpacului, se numără exemplarele capturate, care apoi sunt eliberate la locul eșantionării. În cazul în care se
consideră necesară fotografierea unor exemplare (sau în cazul în care apar eventuale probleme de încadrare taxonomică a lor) acestea se pot transfera temporar – până la realizarea
imaginilor sau finalizarea determinării taxonului căruia aparțin - într-un recipient de plastic umplut parțial cu apă sau într-un sac din material textil, umezit/umectat).
Durata unei sesiuni de eșantionare / transect poate varia între 5 și 10 minute. După procedura de verificare și eliberare a exemplarelor capturate observatorul se deplasează în
următorul punct de eșantionare al transectului unde aplică din nou procedeul descris.
2.2. Înregistrarea detaliilor legate de transectul de monitorizare a larvelor
Înainte de a începe eșantionarea efectivă este necesară înregistrarea (în caietul de teren/fișa de observații) următoarelor detalii:
- data la care s-au realizat eșantionările/observațiile;
- ora și minutul la care a demarat activitatea de monitorizare/eșantionare;
- coordonatele geografice ale punctului de început al transectului.
Preferabilă ar fi salvarea/stocarea respectivului punct (deci implicit și a coordonatelor) într-un dispozitiv cu facilitate tip GPS (Geographical Positioning System). În eventuala lipsă a
acestuia (sau dacă, din motive tehnice, la fața locului nu este posibilă salvarea coordonatelor în format electronic) coordonatele se vor nota în caietul de teren/fișa de observații, pentru
a fi trecute ulterior într-un format electronic (tabel în Excel sau Word, transmisibil prin mijloace electronice spre procesare/centralizare etc.) pe baza căruia se va putea realiza
transferarea datelor în fișiere GIS-compatibile.
Având în vedere faptul că punctele de eșantionare distribuite de-a lungul unui transect de monitorizare sunt la distanțe apropiate, nu este nevoie de înregistrarea coordonatelor
geografice ale fiecărui punct de eșantionare. De asemenea, ținând cont că lungimea standard al unui transect este de 20 m, dacă din motive tehnice (sau alt motiv obiectiv – de ex.
spațiu insuficient de stocare electronică a tuturor coordonatelor aferente transectelor) nu este posibilă și înregistrarea coordonatelor geografice ale sfârșitului de transect, se va nota
(în caietul de teren/fișa de observații) lungimea transectului respectiv și direcția de parcurgere a transectului (dinspre punctul de început spre punctul de sfârșit al acestuia).

pagina 4
Material realizat în cadrul proiectului ”Completarea nivelului de cunoaștere a biodiversității prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România și raportarea în baza Articolului 17 al
Directivei Habitate 92/43/CEE”
Activitatea: Actualizarea, completarea și îmbunătățirea metodologiilor de monitorizare a speciilor de reptile și amfibieni și elaborarea ghidului de monitorizare în conformitate cu noul format de raportare al articolului 17 din Directiva Habitate 92/43/CEE
TÖRÖK Zsolt Csaba, LUPU Gabriel, TÖRÖK Liliana:
Documentație tehnică pentru secțiunea referitoare la Hyla arborea din publicația “Ghid de monitorizare a speciilor de reptile și amfibieni de Interes Comunitar din România”.
Versiunea 1 (mai 2019)

În timpul (sau după încheierea) eșantionării se vor înregistra (în caietul de teren/fișa de observații) parametrii/factorii/elementele prezente în transect și vizate de acțiunea de
monitorizare:
- numărul de exemplare capturate/observate;
- prezența pontei/pontelor (dacă este posibilă și numărarea pontelor individuale, atunci se indică numărul acestora);
- lungimea transectului eșantionat (în m) și direcția în care s-a realizat deplasarea de-a lungul transectului (sau coordonatele geografice ale punctului de la sfârșitul transectului);
- lungimea totală a habitatului/habitatelor care au caracteristici similare celui/celor din transectul monitorizat;
- tipul/tipurile de presiuni prezente (dacă este posibilă cuantificarea lor, atunci și dimensiunea / amplitudinea / frecvența acestora);
- tipul/tipurile de amenințări (dacă este posibilă cuantificarea lor, atunci și dimensiunea / amplitudinea / frecvența acestora).
Suplimentar față de aspectele menționate mai sus, după încheierea sesiunii de eșantionare (în caietul de teren/fișa de observații) pot fi notate detalii precum:
- durata (în minute) sesiunii de eșantionare/de realizare a observațiilor în respectivul transect;
- numărul de fotografii executate (eventual și codurile de înregistrare electronică în aparatul foto sau alte date pe baza cărora se poate realiza ulterior identificarea precisă a
respectivelor imagini) (a se vedea detaliile în subcapitolul următor);
- prezența unor elemente floristice sau faunistice deosebite/relevante etc.
3. Alte aspecte legate de transectul de monitorizare (adulți și/sau larve)
Un element complementar, care însă poate fi de utilitate practică la analiza ulterioară a unor aspecte eventual trecute cu vederea în timpul efectuării eșantionărilor, este realizarea de
fotografii despre transectul parcurs. Optim ar fi ca imaginile să fie realizate din punctul de început al transectului în direcția punctului planificat a fi cel de sfârșit al transectului.
Suplimentar acestor imagini despre aspectul general al transectului, pot fi realizate și fotografii despre exemplarele capturate sau depistate în alt mod, respectiv despre alte elemente
relevante (floră, faună etc.) din perimetrul transectului sau din vecinătatea acestuia. Aceste tipuri de materiale iconografice pot fi incluse ulterior (la procesarea informațiilor, la birou)
în formatul electronic al fișei de observații aferente transectului respectiv.
Selectarea zonelor de monitorizare
A. Areal general B. Răspândire în Europa

Arealul de distribuție al brotăcelului este în vestul regiunii


Palearctice, din Iran (coastele sudice ale Mării Caspice) până în
Portugalia (a se vedea figura A) [Kaya și colab., 2009a].

Conform cartărilor mai amănunțite realizate la nivel european,


brotăcelul este răspândit în partea centrală și sudică a
continentului, din sudul Suediei până la insula Creta (în est) și sudul
Portugaliei (în vest), respectiv din zona costelor vestice a Mării
Caspice până pe coastele atlantice a continentului (a se vedea
figura B) [Sillero și colab., 2014a].

(după Kaya și colab., 2009a) (după Sillero și colab., 2014a)

pagina 5
Material realizat în cadrul proiectului ”Completarea nivelului de cunoaștere a biodiversității prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România și raportarea în baza Articolului 17 al
Directivei Habitate 92/43/CEE”
Activitatea: Actualizarea, completarea și îmbunătățirea metodologiilor de monitorizare a speciilor de reptile și amfibieni și elaborarea ghidului de monitorizare în conformitate cu noul format de raportare al articolului 17 din Directiva Habitate 92/43/CEE
TÖRÖK Zsolt Csaba, LUPU Gabriel, TÖRÖK Liliana:
Documentație tehnică pentru secțiunea referitoare la Hyla arborea din publicația “Ghid de monitorizare a speciilor de reptile și amfibieni de Interes Comunitar din România”.
Versiunea 1 (mai 2019)

C. D.
În România au fost publicate
periodic (mai regulat în ultimele
decenii) sinteze privind arealul
național al brotăcelului. În
monografia publicată sub egida
Academiei R.P.R., care se
bazează pe datele disponibile
până la nivelul anului 1960 [Fuhn,
1960], specia a fost indicată ca

fiind prezentă în toate regiunile


țării (a se vedea figura C).
Lucrările sintetice ulterioare
reconfirmă arealul indicat în
monografia din 1960, fiind altul
doar modul de vizualizare a
distribuției brotăcelului,
deoarece fie au fost utilizate
careuri UTM (Universal
Transverse Mercator) cu latura (după Fuhn, 1960) (după Cogălniceanu, 1991)
de 10 km x 10 km (a se vedea
figura D [Cogălniceanu, 1991] și figura E. F.
E) [Cogălniceanu și colab., 2000], fie
careuri de 5km x 5km a grilei
UTM (a se vedea figura F)
[Cogălniceanu și colab., 2013b].

În urma analizei datelor din sus-


menționatele publicații, se poate
concluziona că brotăcelul este
răspândit în toate regiunile din
țară (inclusiv în zonele montane,
chiar dacă în acestea semnalări
mai frecvente provin din bazine
intramontane sau din văi ale
principalelor râuri).
(după Cogălniceanu și colab., 2000) (după Cogălniceanu și colab., 2013b)
pagina 6
Material realizat în cadrul proiectului ”Completarea nivelului de cunoaștere a biodiversității prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România și raportarea în baza Articolului 17 al
Directivei Habitate 92/43/CEE”
Activitatea: Actualizarea, completarea și îmbunătățirea metodologiilor de monitorizare a speciilor de reptile și amfibieni și elaborarea ghidului de monitorizare în conformitate cu noul format de raportare al articolului 17 din Directiva Habitate 92/43/CEE
TÖRÖK Zsolt Csaba, LUPU Gabriel, TÖRÖK Liliana:
Documentație tehnică pentru secțiunea referitoare la Hyla arborea din publicația “Ghid de monitorizare a speciilor de reptile și amfibieni de Interes Comunitar din România”.
Versiunea 1 (mai 2019)

În regiunile menționate mai sus, brotăcei au fost observați la altitudini cuprinse între 0 m [Botnariuc și Tatole, 2005; Cogălniceanu, 1991; Cogălniceanu, 2002; Cogălniceanu și colab., 2000; Fuhn, 1960; Török, 1997a; Török, 1998b;
Török, 2004a] și 1000 m altitudine [Botnariuc și Tatole, 2005; Cogălniceanu, 1991; Cogălniceanu, 2002; Cogălniceanu și colab., 2000; Fuhn, 1960] (conform unor surse specia ar fi prezentă doar până la cca 1200 - 1300 m

altitudine [Cogălniceanu și colab., 2013b]).


Prin suprapunerea punctelor de semnalare cu grila utilizată la nivel european au fost selectate careurile cu latura de 10 km, indicate în harta de mai jos – folosite atât la planificarea
monitorizării populațiilor locale de brotăcel, cât și la raportările periodice către Comisia Europeană a stării (considerată curentă) de conservare a speciei.

Referințe bibliografice
Botnariuc (N.), Tatole (V.) (editori), 2005 – Cartea Roșie a vertebratelor din România.260 pagini. Tipărit de Tipografie Curtea Veche Trading S.R.L. București, România.
Cogălniceanu (D.), 1991 – A preliminary report on the geographical distribution of amphibians in Romania. Revue Roumaine de Biologie – Serie de Biologie Animale, vol. 30, No 1 –
2, pp. 39 – 59. București, România.
Cogălniceanu (D.), 2002 – Amfibienii din România – Ghid de teren. 41 p. București, România.

pagina 7
Material realizat în cadrul proiectului ”Completarea nivelului de cunoaștere a biodiversității prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România și raportarea în baza Articolului 17 al
Directivei Habitate 92/43/CEE”
Activitatea: Actualizarea, completarea și îmbunătățirea metodologiilor de monitorizare a speciilor de reptile și amfibieni și elaborarea ghidului de monitorizare în conformitate cu noul format de raportare al articolului 17 din Directiva Habitate 92/43/CEE
TÖRÖK Zsolt Csaba, LUPU Gabriel, TÖRÖK Liliana:
Documentație tehnică pentru secțiunea referitoare la Hyla arborea din publicația “Ghid de monitorizare a speciilor de reptile și amfibieni de Interes Comunitar din România”.
Versiunea 1 (mai 2019)

Cogălniceanu (D.), Aioanei (F.), Bogdan (M.), 2000 – Amfibienii din România – Determinator. 100 pagini. Editura Ars Docendi. București, România.
Cogălniceanu (D.), Székely (P.), Samoilă (C.), Iosif (R.), Tudor (M.), Plăiașu (R.), Stănescu (F.), Rozylowicz (L.), 2013b – Diversity and distribution of amphibians in Romania. IN:
Zookeys, volumul 296, paginile 35 – 57.
Diesener (G.), Reichholf (J.), Diesener (R.), 1997a – Kétéltűek és hüllők. 287 pagini (versiunea în limba maghiară - traducător: A. Schmidt - a cărții ”Lurche und Kriechtiere”). Editura:
Magyar Könyvklub. Budapesta, Ungaria. ISBN 963 548 426 7
Fuhn (I.), 1960 – Amphibia. Fauna Republicii Populare Romîne, volumul XIV, Fascicula 1. 288 pagini. Editura Academiei Republicii Populare Romîne. București, România.
Fuhn (I. E.), 1969 – Broaște, șerpi, șopîrle. 244 pagini. Editura Științifică. București.
Kaya (U.), Agasyan (A.), Avisi (A.), Tuniyev (B.), Crnobrnja Isailovic (J.), Lymberakis (P.), Andrén (C.), Cogalniceanu (D.), Wilkinson (J.), Ananjeva (N.), Üzüm (N.), Orlov (N.),
Podloucky (R.), Tuniyev (S.), Kaya (U.), 2009a – Hyla arborea. The IUCN Red List of Threatened Species 2009: e.T10351A3197528. Descărcat în 15 aprilie 2019.
http://dx.doi.org/10.2305/IUCN.UK.2009.RLTS.T10351A3197528.en
Kiss (I.), 1989a – A Magyarországon előforduló halak, kétéltűek és hüllők. Egyetemi jegyzet. 140 pagini. Editat de: Gödöllői Agrártudományi Egyetem – Mezőgazdaságtudományi Kar.
Gödöllő, Ungaria.
Péchy (T.), Haraszthy (L.), 1997a – Magyarország kétéltűi és hüllői. 113 pagini. Tipărit de: Kanalasgém Kft. Budapesta, Ungaris. ISBN: 963 04 9510 4
Puky (M.), Schád (P.), Szövényi (G.), 2005a – Magyarország herpetológiai atlasa (Herpetological atlas of Hungary). 207 pagini. Tipărit de: Hír-Ász Kft Nyomdaüzem. Budapesta,
Ungaria.
Sillero (N.), Campos (J.), Bonardi (A.), Corti (C.), Creemers (R.), Crochet (P.-A.), Crnobrnja Isailović (J.), Denoël (M.), Ficetola (G. F.), Gonçalves (J.), Kuzmin (S.), Lymberakis (P.),
de Pous (P.), Rodríguez (A.), Sindaco (R.), Speybroeck (J.), Toxopeus (B.), Vieites (D. R.), Vences (M.), 2014a – Updated distribution and biogeography of amphibians and
reptiles of Europe. IN: Amphibia-Reptilia, volumul 35, paginile 1 – 31.
Temple (H. J.), Cox (N. A.), 2009a – European Red List of Amphibians. 34 pagini. Editat de: Luxemburg Office for Official Publications of the European Union. ISBN 978-92-79-22356-
7
Török (Z.), 1997a – Data on the ecology of amphibians and reptiles from sandy areas of the Razim - Sinoe lagoonary system (Romania). ÎN: Travaux du Museum National d’Histoire
Naturelle "Grigore Antipa", volumul XXXVII, paginile 297 - 303. Bucureşti, Romania.
Török (Z.), 1998b – Nişe ecologice spaţiale ale herpetofaunei de pe grindurile fluvio-maritime din complexul lagunar Razim-Sinoe (România). ÎN: Acta Oecologica - Studii şi comunicări
de ecologie şi protecţia mediului, volumul 5, nr. 1 – 2, paginile 59 - 63. Sibiu, Romania.
Török (Z.), 2004a – Diversitatea herpetofaunistică a zonei litorale de la Sulina (jud. Tulcea). IN: Acta oecologica, vol. XI, No 1 - 2, pp. 203 - 208. Sibiu, Romania.
Török (Z. C.), Ghira (I.), Sas (I.), Zamfirescu (Ș.), 2013 – Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile și amfibieni din România. 126 pagini. Editura Centrul de
Informare Tehnologică “Delta Dunării”. Tulcea, Romania.
***, 1992a – Council Directive 92/43/EEC of 21 May 1992 on the conservation of natural habitats and of wild fauna and flora. ÎN: Official Journal of the European Union, L 206 (din 22
iulie 1992), paginile 7 – 50. Luxembourg.
***, 2006a – Council Directive 2006/105/EC of 20 Novermber 2006 adapting Directives 73/239/EEC, 74/557/EEC and 2002/83/EC in the field of environment, by reason of the
accession of Bulgaria and Romania. ÎN: Official Journal of the European Union, L 363 (din 20 decembrie 2006), paginile 368 – 408. Luxembourg.
***, 2007a – Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57 / 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. ÎN: Monitorul Oficial
al României, partea I, anul 175, nr. 442 (publicată în 29 iunie 2007), paginile 1 – 32.

pagina 8
Material realizat în cadrul proiectului ”Completarea nivelului de cunoaștere a biodiversității prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România și raportarea în baza Articolului 17 al
Directivei Habitate 92/43/CEE”
Activitatea: Actualizarea, completarea și îmbunătățirea metodologiilor de monitorizare a speciilor de reptile și amfibieni și elaborarea ghidului de monitorizare în conformitate cu noul format de raportare al articolului 17 din Directiva Habitate 92/43/CEE
View publication stats