Sunteți pe pagina 1din 40

CUPRINS

ARGUMENT............................................................................................................................2
CAPITOLUL I.........................................................................................................................3
ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA GLANDEI TIROIDE.........................................................3
1.1. NOŢIUNI DE ANATOMIE A GLANDEI TIROIDE................................................3
1.2. VASCULARIZAŢIA ŞI INERVAŢIA GLANDEI TIROIDE..................................4
1.3. NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE A GLANDEI TIROIDE..............................................5
CAPITOLUL II........................................................................................................................8
NEOPLASMUL (CANCERUL) TIROIDIAN......................................................................8
2.1. DEFINIŢIA BOLII.......................................................................................................8
2.2. ETIOLOGIA/CAUZELE.............................................................................................8
2.3. FACTORI DE RISC......................................................................................................9
2.3. SIMPTOMATOLOGIA................................................................................................9
2.4. DIAGNOSTIC.............................................................................................................10
2.5. TRATAMENT.............................................................................................................12
2.6. COMPLICAŢII...........................................................................................................15
2.7. PROGNOSTIC............................................................................................................15
CAPITOLUL III....................................................................................................................15
PREZENTAREA CAZURILOR CLINICE........................................................................16
3.1. CAZUL CLINIC NR. I...............................................................................................16
3.2. CAZUL CLINIC NR. II..............................................................................................22
3.3. CAZUL CLINIC NR. III............................................................................................29
CAPITOLUL IV.....................................................................................................................37
NORME DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ................................................37
CONCLUZII...........................................................................................................................39
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................40

1
ARGUMENT

Motivul pentru care mi-am ales această temă ,,Îngrijirea pacientului cu neoplasm
tiroidian” a fost acela că în familia mea a existat un astfel de caz. Cancerul tiroidian este cel
mai întâlnit cancer al sistemului endocrin (glandele cu secreţie internă din organism) şi
afectează de trei ori mai multe femei decât bărbaţi. Această boală acţionează asupra tiroidei,
glandă situată la baza gâtului. Hormonii produşi de tiroidă controlează ritmul cardiac,
presiunea sanguină, temperatura corporală şi greutatea pe care o avem. Aşadar, toate vor fi
influenţate dacă se instalează cancerul la acest nivel. Cancerul se identifică prin tumori,
dezvoltate atunci când celule bătrâne nu mor, deşi ar trebui. În schimb apar unele noi, de care
nu este nevoie.
Rolul esenţial al asistentei medicale constă, în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă
să-şi menţină sau să-şi recâştige sănătatea (sau să o ajute în ultima clipă) prin îndeplinirea
sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singură dacă ar fi putut. Asistenta medicală trebuie să
îndeplinească aceste funcţii astfel încât să ajute bolnavii să-şi recapete independenţa cât mai
repede posibil. În timp ce asistenta medicală calificată acordă îngrijiri medicale de bază
trebuie să profite de ocazie şi să asculte pacientul, să-l observe, să-l cunoască, atât pe el cât şi
familia sa, să-i evalueze nevoile şi să construiască o relaţie interumană care este esenţială în
acordarea îngrijirilor efectuate.
Promovarea şi menţinerea sănătăţii cât şi prevenirea îmbolnăvirilor sunt obiective
importante în actualul sistem de sănătate. Medicina zilelor noastre are un caracter profund
profilactic, iar de la dreptul de sănătate s-a ajuns la datoria de a păstra sănătatea. Dar existenţa
omului nu poate fi concepută fără boli, de aceea preocuparea pentru îngrijirea pacientului a
fost şi rămâne unul din ţelurile umanitare ale medicinei.

2
CAPITOLUL I
ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA GLANDEI TIROIDE

1.1. NOŢIUNI DE ANATOMIE A GLANDEI TIROIDE


Numele glandei tiroide se datorează poziției sale, ea fiind situată în proximitatea
cartilajului tiroidian al laringelui care are formă de scut. Glanda tiroidă de culoare roșie-
brună şi bogat vascularizată, este plasată anterior părții inferioare a gâtului la nivelul celei de
a cincea vertebre cervicale şi prima toracală. Tiroida este fixată la partea anterioară şi laterală
a traheii printr-un țesut conjunctiv lax, prezintă un lob stâng şi unul drept conectați printr-o
bandă îngustă, țesut situat median ce poartă denumirea de istm. Greutatea glandei este de
aprox. 25 g dar aceasta variază, fiind ușor crescută la femei comparativ cu bărbaţii, creşte de
asemenea în timpul menstrei şi al sarcinii.

FIG.1. GLANDA TIROIDĂ

Lobii tiroidieni, situați de o parte şi alta a traheii şi a jumătăţii inferioare a cartilajului


tiroid, sunt uniți de aceste structuri şi, de aceea, tiroida este solidarizată cu mișcările
laringelui şi cu cele ale deglutiției. Lobii sunt aprox. conici, vârfurile lor ascendente diverg
lateral la nivelul liniilor oblice de pe lamina cartilajului tiroidian; baza lor se găsește la
nivelul cartilajelor traheale patru şi cinci. Fiecare are aprox. 5 cm lungime, extensia
transversală faţă de extensia antero-posterioară este mai mare. Porțiunea postero-mediană
este atașată la cartilajul cricoid printr-un ligament lateral tiroidian. Suprafața laterală este

3
convexă şi acoperită de sternotiroidian a cărui atașare la linia tiroidiană oblică împiedică polii
superiori ai glandei să se extindă pe mușchiul tirohioidian. Mai spre suprafață se găsesc
mușchii sternohioidian şi "pântecul" omohioidului suprapuși în partea inferioară de marginea
anterioară a sternocleidomastoidianului. Suprafața mediană este atașată la laringe şi trahee
venind în contact la polul superior cu constrictorul laringian inferior şi cu partea posterioară a
cricotiroidului care o separă de la partea posterioară a laminei tiroidiene şi cea a cartilajului
cricoid. Nervul laringian extern este median la această parte a glandei în drumul său spre
cricoitiroid. Glandele parotide sunt în mod normal situate pe/sau dedesubtul suprafeței
posterioare a lobilor tiroidieni. Istmul conectează părţile inferioare ale lobilor, măsoară aprox.
1,25 cm pe plan transversal şi vertical şi este, de obicei, situat anterior cartilajelor traheale doi
şi trei deși, uneori poate fi situat superior sau inferior acestui nivel; localizarea şi mărimea sa
fiind foarte variate. Uneori istmul poate lipsi. Glanda este acoperită de o capsulă subțire de
țesut conjunctiv din care pornesc septuri conjunctive în parenchimul glandular, împărţindu-l
în mase cu formă şi mărime neregulate care se numesc pseudolobuli. Foliculii sunt separați
de un țesut conjunctiv lax, stromă, care conține vase sangvine, limfatice şi fibre nervoase.
Lobulaţia este evidentă, mai ales la vârsta tânără, la adult limitele lobulilor se șterg.

1.2. VASCULARIZAŢIA ŞI INERVAŢIA GLANDEI TIROIDE


Glanda tiroidă este un organ foarte bine vascularizat (4-6 ml sânge/min./g). Este
aprovizionată cu sânge oxigenat de două perechi de artere ale căror brațe se anastomozează
reciproc pe suprafața sau în interiorul glandei. Artera tiroidiană superioară apare de o parte şi
de cealaltă a glandei fiind primul braț al arterei carotide externe. Aceasta aprovizionează
porțiunea superioară, anterioară şi laterală a lobilor. Artera tiroidiană inferioară este braț al
trunchiului tirocervical dar care ia naștere din prima porțiune a arterei subclaviculare. Aceasta
aprovizionează părţile posterioare, inferioare şi mediană pe fiecare parte a glandei. Arterele,
intrând sub capsula glandei, se ramifică imediat în ramuri mici, scurte, de aceea irigarea
sangvină a tiroidei este foarte abundentă. Venele formează o bogată rețea pe organul şi în
partea frontală a traheii. Din acest plex se formează o venă superioară, una mijlocie şi una
inferioară tiroidiană. Prima şi a doua se varsă în vena jugulară internă iar cea din urmă în
vena anonimă (brahiocefalică stângă). O rețea de capilare se găsește între epiteliul foliculilor
tiroidieni şi endoteliul capilarelor limfatice, înconjurând astfel foliculii. Această vastă rețea
de capilare vine în contact strâns şi cu membrana bazală a foliculului. Strâns legate la
capilarele sangvine sunt numeroasele ramificații ale vaselor limfatice care străbat țesutul
conjunctiv interfolicular adesea de-a lungul arteriolelor către o rețea de vase mai mari de sub

4
capsula glandei. Numeroase fibre nervoase postganglionare simpatice care derivă din
ganglionii cervicali superiori, mijlocii şi inferiori ai trunchiului simpatic, penetrează capsula
adesea împreună cu arterele. Fibrele nervoase colinergice (parasimpatice) sunt ramificații
laringeale recurente ale nervului vag. Multe dintre acestea fac sinapsa cu vasele de sânge şi se
presupune că ar avea astfel efect vasomotor. Aceste fibre parasimpatice pot fi parțial
preganglionare întrucât tiroida poate conține celule ganglionare. În sprijinul inervației
vasomotorii există şi o rețea de fibre adrenergice care se termină în apropierea membranei
bazale a celulelor foliculare.

1.3. NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE A GLANDEI TIROIDE


Tiroida prezintă un mecanism de transport activ al iodului din sânge în interiorul
glandei. Acest mecanism, denumit încă mecanism de sechestrare sau pompă de iod, introduce
iodul în celulele foliculare împotriva unui gradient electric. Iodul (I-) pompat activ se
acumulează la baza celulei şi apoi difuzează de-a lungul gradientului electric negativ spre
polul apical al celulei pentru a fi încorporat în proteine, sau se reîntoarce în lichidele
extracelulare în condiţii de echilibru. Într-o tiroidă anormală iodul anorganic pompat în celule
este aproape imediat organificat şi, de aceea, nu se găseşte un raport T/S crescut.
¯ Stocarea şi eliberarea hormonilor tiroidieni
Tiroida este singura glandă endocrină care posedă mari depozite hormonale şi la nivelul
căreia rata globală a turnover-ului hormonal este foarte lentă. În tiroidă compuşii iodaţi sunt
stocaţi extracelular în molecula de tiroglobulină.
¯ Transportul plasmatic al hormonilor tiroidieni
Hormonii tiroidieni sunt transportaţi în plasmă în cea mai mare parte legaţi de proteine şi
doar 0,04% T4 şi 0,4% T3 se găsesc în stare liberă. În plasmă se găsesc trei proteine
transportoare de hormoni tiroidieni: globulina care se leagă de hormonii tiroidieni (TBG -
thyroid hormone binding globin) este o glicoproteină monomeră prezentă în cantităţi foarte
reduse; prealbumina care leagă tiroxina (TBPA - thyroxine binding prealbumin); albumina,
deşi are o afinitate redusă pentru hormonii tiroidieni, se găseşte în cantitate mare în plasmă.
Capacitatea de legare a hormonilor tiroidieni de către proteine plasmatice poate prezenta
variaţii importante, deoarece concentraţia plasmatică a acestor proteine poate fi influenţată de
o serie de droguri sau de boli. În cazul unor creşteri rapide şi susţinute ale concentraţiei
plasmatice ale proteinelor transportoare concentraţia hormonilor tiroidieni liberi scade,
deoarece scade rata intrării hormonilor în ţesuturi, iar scăderea concentraţiei plasmatice a

5
hormonilor liberi stimulează secreţia de TSH, care activează secreţia tiroidiană şi măreşte
concentraţia hormonilor tiroidieni liberi.
¯ Metabolismul hormonilor tiroidieni
Calea majoră de metabolizare a hormonilor tiroidieni este deiodarea (75% pentru T4).
Monodeiodarea T4 apare la nivelul inelului fenolic sau la nivelul inelului tirosil, convertindu-
se în T3 sau rT3. Următoarea treaptă este monodeiodarea T3 sau rT3, convertindu-se în T2.
T2 prin deiodare se converteşte în tironină, produsul final al excreţiei. Deiodarea are loc sub
acţiunea deiodazei, enzimă microzomală. Sistemul de deiodare din ficat apare cu acţiune
preferenţială asupra inelului fenolic cu producerea de T3, iar sistemul de deiodare
extrahepatic acţionează preferenţial asupra inelului tirosil cu producere de rT3. Scăderea T3
şi creşterea rT3 cu valori normale sau ușor scăzute ale T4 şi TSH apar la nou-născuţi, la
personale cu vârstă înaintată, în ciroză hepatică, insuficienţă renală, anorexie nervoasă,
subnutriţie, boli cronice de sistem, după tratamentul de dexamethasone. Alte căi de
metabolizare ale hormonilor tiroidieni sunt conjugarea cu betaglucuronizi şi sulfat la nivelul
grupului hidroxil al fenolului, dezaminarea oxidativă şi transaminarea lanţului alaninic cu
producerea de derivaţi acid piruvic şi acid lactic ai T4 şi T3. Dezaminarea este calea
dominantă de metabolizare a hormonilor tiroidieni în rinichi, iar deiodarea – în ficat şi
muşchii scheletici. Glucuronoconjugarea are loc predominant în ficat, iar sulfoconjugarea, în
rinichi. Ficatul şi rinichii decarboxilează derivaţii acid piruvic ai T4 şi T3, convertindu-i în
acid tetraiodotiroacetic (tetrac), acid triiodotiroacetic (triac), care au o activitate biologică de
20% comparată cu cea a T4 şi T3. Reacţiile de deiodare şi de dezaminare au loc simultan.
Hormonii tiroidieni sunt excretaţi în intestin şi urină sub formă liberă şi conjugată şi în
cantităţi mici sub formă de metaboliţi deiodaţi. O parte importanţă a T4 eliminată în intestin
este reabsorbită în pool-ul organismului pe cale limfatică (circulaţia enterohepatică). T4 şi T3
sunt metabolizate într-un procent de 80% şi excretate 20% (15% prin fecale şi 5% prin urină).
Rolurile importante deţinute de hormonii tiroidieni în reglarea metabolismului necesită o
adaptare permanentă şi adecvată a ratei secreţiei lor în funcţie de necesităţile variabile ale
organismului. De aceea, activitatea glandei tiroide este reglată prin mecanisme extrem de
eficiente, mai complexe decât cele care controlează activitatea celorlalte glande endocrine.
Efectele principale ale TSH sunt: activarea mecanismului de transport activ al iodului,
stimularea organificării iodului, creşterea exocitozei tiroglobulinei în lumenul folicular;
mărirea activităţii de transcripţie a tiroidei urmată de hiperplazie şi guşă în condiţiile
stimulării cronice; efecte stimulatoare asupra metabolismului intermediar tiroidian.
Principalele acţiuni ale hormonilor tiroidieni sunt: creşterea excreţiei de azot, ca urmare a

6
intensificării catabolismului proteinelor musculare şi plasmatice şi scăderea rezervelor
adipoase, consecutiv activării lipolizei. De aceea, dacă nu se administrează cantităţi
suplimentare de alimente, hormonii tiroidieni produc scăderi în greutate; scăderea sintezei de
colesterol, dar mai ales activarea mecanismelor hepatice care înlătură colesterolul din
circulaţie; creşterea absorbției intestinale de glucoză dar şi a catabolismului ei tisular,
concomitent diminuând depozitele hepatice de glicogen; hormonii tiroidieni produc
iritabilitate, nelinişte; controlează creşterea şi dezvoltarea normală; controlează dezvoltarea
gonadelor şi menţinerea activităţii lor normale.
Rolul fiziologic al glandei tiroide
Intensificarea metabolismului bazal şi energetic. Hormonii tiroidieni (HT): stimulează
absorbţia intestinală şi transportul intracelular al glucozei; stimulează sintezele proteice;
intervin în creştere, dezvoltare şi diferenţiere. Efecte asupra aparatului cardiovascular - au
efect inotrop pozitiv şi cronotrop pozitiv, cresc viteza de contracţie şi relaxare miocardică;
cresc TA sistolică şi debitul cardiac. Efecte asupra musculaturii scheletice: cresc tonusul şi
forţa de contracţie, cresc viteza de răspuns reflex miotatic. Efecte asupra respiraţiei: cresc
frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei. Efecte asupra sistemului nervos: stimulează în perioada
neonatală diferenţierea neuronală, dezvoltarea normală a sinapselor şi mielinizarea. Reglarea
funcţiei tiroidiene se realizează de către TSH şi TRH, prin bucle lungi de feed-back negativ.

7
CAPITOLUL II
NEOPLASMUL (CANCERUL) TIROIDIAN

2.1. DEFINIŢIA BOLII


Cancerul de tiroidă este o afecţiune endocrină relativ frecventă, apărând îndeosebi la
purtătorii de guşă. Cancerul tiroidian este cel mai întâlnit cancer al sistemului endocrin
(glandele cu secreţie internă din organism) şi afectează de trei ori mai multe femei decât
bărbaţi. Această boală acţionează asupra tiroidei, glandă situată la baza gâtului. Hormonii
produşi de tiroidă controlează ritmul cardiac, presiunea sanguină, temperatura corporală şi
greutatea pe care o avem. Aşadar, toate vor fi influenţate dacă se instalează cancerul la acest
nivel.

FIG.2. NEOPLASMUL (CANCERUL) TIROIDIAN

2.2. ETIOLOGIA/CAUZELE
Experţii nu cunosc cauza exactă a cancerului tiroidian, dar se ştie că cei expuşi la
multiple iradieri atât din mediu cât şi prin terapii medicale, au un risc mai mare de dezvoltare
a acestui tip de cancer. O radiografie dentară nu va creşte riscul apariţiei cancerului. Însă
tratamente iradiante anterioare ale capului, gâtului sau toracelui (mai ales în timpul copilăriei)
pot creşte şansele apariţiei cancerului tiroidian. Iradierea era utilizată între 1920 şi 1950
pentru tratarea acneei sau amigdalelor mărite, dar actualmente nu se mai foloseşte în tratarea
afecţiunilor benigne. Unul dintre cancerele tiroidiene, numit cancer tiroidian medular se
transmite ereditar.

8
2.3. FACTORI DE RISC
Poate fi moştenită o anumită genă care creşte riscul apariţiei acestui cancer. Unele
persoane prezintă factori de risc cunoscuţi. Totuşi, majoritatea nu prezintă nici unul din
factorii cunoscuţi: dieta săracă în iod, care este o mare problemă în ţările neindustrializate. La
noi în ţară iodul se adaugă la sarea de masă sau în alte alimente; antecedente de iradieri
terapeutice la nivelul gâtului sau capului în copilărie. Cu ani în urmă iradierea era utilizată
pentru a trata acneea, micoza scalpului, infecţiile şi pentru micşorarea amigdalelor şi
vegetaţiilor adenoidiene. Iradierea la maturitate nu prezintă aceste riscuri; expunerea la mari
cantităţi de radiaţii, ca de exemplu după accidentul de la Cernobâl din 1986. Persoanele
implicate în curăţarea locului şi cei care locuiau în apropiere au un procent mai mare de
cancer tiroidian. Acest lucru a fost valabil şi pentru adulţi; tiroidita Hashimoto în antecedente
creşte riscul limfomului tiroidian; alte boli transmise ereditar, ca de exemplu sindromul
Gardner şi polipoza familială. Aproximativ 20% din cancerele tiroidiene sunt în asociere cu
alte boli moştenite; vârsta, majoritatea cancerelor tiroidiene fiind diagnosticate între 30 şi 50
de ani, deşi poate apărea la orice vârstă; sexul, cancerul tiroidian fiind mai frecvent la femei.

2.3. SIMPTOMATOLOGIA
Cancerul tiroidian poate da o varietate de simptome printre care: tumefiere sau
creştere în volum a gâtului, cel mai comun simptom; durere a gâtului sau uneori a urechilor;
dificultate la înghiţire; dificultate la respiraţie sau wheezing; răguşeală în lipsa unei răceli;
tuse continuă fără prezenţa răcelii. Unele persoane ar putea fi total asimptomatice. Doctorul
poate detecta la aceştia o tumefiere sau un nodul la nivelul gâtului, la examenul fizic general.
Debutul: brusc; insidios.
Stadiu incipient: simptomatologie redusă nespecifică; formaţiune tumorală uni/multilobată,
parţial mobilă.
Perioada de stare: fenomene de compresiune; adenopatie cervicală: jugulară, mastoidiană,
traheoesofagiană; astenie, alterarea stării generale; sindrom hipertiroidian.
Stadiu extracapsular: tumoră mobilă ce invadează ţesutul din jur; dureri violente.
Puseu evolutiv: durere spontană; senzaţie de plenitudine; noduri limfatice.
Cancere diferenţiate:
 De origine veziculară: adenocarcinomul papilar; adenocarcinomul folicular
 De origine parafoliculară: Cancerul medular

9
Cancere nediferenţiate (anaplazice): tumori primitive maligne de origine nonepitelială;
tumori de origine limfoidă: limfoame, plasmocitoame; tumori de origine mezenchimală:
sarcoame.
Alte tumori: teratoame maligne:
 Tumori tiroidiene secundare (metastatice)
 Tumori tiroidiene neclasificabile
Stadializare CT (după American Joint Comittee on Cancer 1988) apelează la sistemul TNM
cu unele precizări pentru varietăţile veziculare şi respectiv CT medular.
T = tumora primară poate fi solitară sau multifocală, în ultimul caz cea mai mare determinând
încadrarea:
Tx = prezenţa tumorii nu poate fi precizată.
To = fără semne de tumoră primară.
T1 = tumoră sub 1 cm Ø, situată strict intraglandular (CT "ocult").
T2 = tumoră între 1-4 cm Ø limitată la tiroidă.
T3 = tumoră peste 4 cm Ø limitată la tiroidă.
T4 = tumoră care indiferent de dimensiuni depăşeşte capsula glandulară.
N = adenopatia regională Ø ganglioni laterocervicali şi mediastinali superior.
Nx = adenopatie regională neprecizată (neevaluată).
No = adenopatie regională absentă (clinic şi anatomopatologic).
N1 = metastaze în ganglionii regionali (clinic şi/sau anatomopatologic).
N1a = în ganglionii ipsilaterali.
N2a = bilateral, controlateral în ganglionii centrali sau mediastinali.
M = metastaze la distanţă.
Mx = metastaze neprecizate (neevaluate).
Mo = absența metastazelor la distanţă.
M1 = prezenţa metastazelor la distanţă.

2.4. DIAGNOSTIC
Orice nodul tiroidian trebuie examinat, determinându-se dacă este o masă benignă sau
o tumoare malignă. Pentru a diagnostica neoplasmul tiroidian medicul specialist va dori să
afle antecedentele personale medicale şi va efectua un examen fizic general. 
2.4.1. Diagnostic clinic
Anamneza poate evidenția simptome fruste, de intensitate mică, precum tumefierea
regiunii cervicale anterioare și durerea de intensitate redusă. Disfonia poate apărea datorită

10
compresiunii pe nervul laringeu recurent. Cel mai frecvent, cancerul tiroidian se prezintă ca
un nodul solitar, nedureros, ferm la palpare și imobil. Vârsta pacientului sub 30 de ani și
peste 60 de ani poate sugera malignitatea, la fel și creșterea rapidă în dimensiuni a nodului.
Se pot instala simptome precum palpitații, tremor, intoleranță la căldură, care sugerează un
nodul cu activitate endocrină autonomă. În circa 1/5 din cazuri, pacientul este cunoscut cu o
afecțiune tiroidiană benignă, precum gușa, adenomul tiroidian sau tiroidita. Istoricul și
examenul clinic pot orienta spre un sindrom NEM 2 (prezența neurinoamelor, hipertensiunea,
antecedentele heredo-colaterale) sau carcinom medular familial (cancerul tiroidian în
familie).
2.4.2. Diagnostic paraclinic
Pentru a diagnostica neoplasmul tiroidian, medicul specialist va dori să afle
antecedentele personale medicale şi vor efectua unele examene paraclinice. Teste de sânge:
determinarea nivelului seric al tireoglobulinei, care creşte în general în prezenţa cancerului
tiroidian, dar nu numai;determinarea calcitoninei serice, care poate fi crescut în prezenţa
cancerului tiroidian medular; determinarea antigenului carcinoembrionar, care ajută la
prognosticul terapeutic. Dacă nivelul antigenului carcinoembrionar este mare ar putea fi
prezent cancerul tiroidian medular, care este mai dificil de tratat decât alte tipuri de cancer.
Imagistica medicală:
ü Radiografia toracică
Examinarea radiologică convenţional poate evidenţia evoluţia intratoracică, metastazele
osoase sau pulmonare ale unui CT. Calcificările intratiroidiene, deşi sugestive, apar mai puţin
semnificative pentru diagnosticul CT.
ü Scintigrafia tiroidiană
În scădere de interes faţă de anii anteriori – face apel din ce în ce mai puţin la izotopii
"clasici" (131I, 123I) recurgând la techneţiu 99m (radical de molibden), thalium 201 (Tl201),
iar pentru diagnosticarea CT medular la anticorpi monoclonali marcaţi cu indiu 111,
etaiodbenzilguanidină (MIGB) marcată cu 131I sau acid dimercaptosuccinic.
Imaginea standard de nodul rece a priori suspectă de CT - dar comună şi altei patologii
benigne – apare actualmente insuficientă dacă este considerată izolat pentru indicația
operatorie de rutină.
ü Ecografia tiroidiană
Nu are elemente patognomonice pentru neoplazia malignă. Este totuşi un element util de
diagnostic. Caracterul anechoic, cu întărire de ecouri posterioare indică natura chistică.
Elementele ecografice de benignitate a unui nodul sunt reprezentate de o componentă

11
importantă chistică, cu halou sonulecent periferic, calcificări periferice, textură hiperechoică.
Un nodul malign este o masă neregulată, rău delimitată, hipoechoică. Leziunile chistice pot fi
şi maligne, dar malignitatea este mai rară decât în leziunile solide. Ecografia, alături de
anamneză şi examenul clinic, permite preselecţionarea bolnavilor la alte examene cu viză
diagnostică cum ar fi scintigrafia (eventual cu thalium) şi mai ales ABC.
ü Tomografia computerizată
Tomografia computerizată este o metodă imagistică radiologică, neinvazivă, de
diagnostic, care se bazează pe diferenţa de densitate a ţesuturilor explorate. Tomografia
computerizată pune în evidenţă: forma şi structura ţesuturilor examinate; prezenţa unor
formaţiuni tumorale cărora le poate preciza localizarea, dimensiunile, densitatea,
vascularizaţia şi raporturile anatomice cu formaţiunile înconjurătoare; prezenţa adenopatiilor
laterocervicale şi mai ales mediastinale.
ü Puncţia-biopsie cu ac subţire (PBAS)
Puncţia-biopsie cu ac subţire (PBAS) sau cu ac gros cu sau fără aspiraţie ori prin
tăiere, reprezintă actualmente o explorare propusă de rutină în algoritmul diagnosticului
leziunilor nodulare suspecte de malignitate în patologia tiroidei şi este considerată esenţială în
formularea indicaţiei chirurgicale. Practicată ambulator fără sau cu minimă anestezie, de
preferinţă ecoghidată, practic lipsită de incidenţe sau complicaţii, simplu de executat,
repetabilă la nevoie, tehnica permite o evaluare citologică a frotiului recoltat. Puncţia-biopsie
oferă rezultate exacte în CT papilare (67-97%), medulare (50- 80%), anaplazice (75-100%)
ca şi în leziunile metastatice şi limfoame.
2.4.3. Diagnostic diferenţial
Criterii pentru diagnosticul diferenţial:
Calcitonina serică crescută este un marker seric pentru carcinomul medular tiroidian
(CMT). Concentraţii înalte pot apărea şi în alte câteva circumstanţe: insuficienţa renală
cronică, hipergastrinemia, alte tumori neuroendocrine. Aplicarea de rutină a determinării
calcitoninei la toţi nodulii tiroidieni poate descoperi un CMT la 1/200-1/300 din nodulii
tiroidieni. Anticorpii antiperoxidază tiroidiană (ATPO) sunt utili pentru diagnosticul de
tiroidită, dar nu certifică natura nodulului tiroidian.

2.5. TRATAMENT
Tratamentul în cancerul tiroidian este individualizat și alegerea unui curs terapeutic
optim ține cont de stadiul cancerului, tipul histologic de tumoră, vârsta pacientului,
comorbiditățile pe care acesta le are și starea sa generală. De cele mai multe ori, este necesară

12
asocierea a două sau mai multe tipuri de terapii pentru a asigura remisiunea cancerului și
menținerea vindecării.
2.5.1. Tratament igieno-dietetic
Există metode de ameliorare a stării de sănătate sau de reducere a efectelor secundare
ale terapiei pentru cancerul tiroidian. Pentru unii poate fi suficientă dieta echilibrată, odihna
şi exerciţiile fizice pentru a controla simptomele: tratamentul ambulator al constipaţiei
cuprinde exerciţii fizice uşoare, hidratarea suficientă, consumul de fructe, legume şi alimente
care conţin fibre. Se va consulta medicul înaintea utilizării laxativelor; tratamentul
fatigabilităţii presupune odihnă în plus. Oboseala poate fi resimţită spre finalul terapiei sau
imediat după terminarea cesteia; tratarea pielii uscate: descoperirea pielii cât mai mult timp
posibil; utilizarea apei şi săpunului cu prudență; folosirea unei creme emoliente sau a laptelui
de corp zilnic; pielea nu se scărpină; tratamentul greţurilor şi al vărsăturilor va cuprinde
prevenirea deshidratării, care se poate manifesta prin xerostomie (senzaţia de gură uscată),
salivă vâscoasă şi urină închisă la culoare; tratarea diareii cuprinde cruţarea stomacului şi
prevenirea deshidratării. Se va consulta medicul înaintea utilizării medicamentelor
antidiareice. În timpul tratamentului pot apărea: căderea părului. Dacă sunt necesare doze
crescute de iod radioactiv poate apărea căderea părului, dar moderat, putând trece
neobservată de anturaj; tulburări de somn, pentru care ar putea fi utile exerciţiile fizice
uşoare, orar regulat de somn şi evitarea somnului în timpul zilei; prezența oricărui tip de
cancer poate fi stresantă. Ar putea fi de ajutor discuţiile cu ceilalţi, consilierea de specialitate.
Tehnicile de relaxare ca yoga sau exerciţiile de vizualizare ar putea fi de asemenea de ajutor
în reducerea stresului; durerea, care poate sau nu să fie prezentă. În principiu, dieta presupune
renunţarea la: sarea iodată şi sarea de mare, precum şi la produsele procesate cu sare iodată
(mezeluri, produse de panificaţie) - este permisă sarea neiodată şi carnea proaspătă; lapte şi
derivatele sale (brânză, iaurt, îngheţată, unt, smântână, frişcă, inclusiv ciocolată cu lapte); ouă
(majoritatea iodului se află în gălbenuş, deci, albuşurile sunt OK); pește şi fructe de mare,
alge marine; produse de soia.
2.5.2. Tratament medicamentos, cu toate că de obicei cancerul tiroidian se tratează
chirurgical pot fi necesare şi medicamente în cadrul terapiei sau pentru înlocuirea hormonilor
tiroidieni, cu iodul radioactiv, utilizat postchirurgical pentru distrugerea ţesutului restant.
Odată ce tiroida a fost îndepărtată chirurgical va fi necesară o perioadă de câteva săptămâni
înaintea utilizării terapiei cu iod radioactiv. În această perioada de aşteptare pacientul poate
prezenta semne de hipotiroidism ca oboseală şi slăbiciune, creştere în greutate, depresie,
probleme de memorie sau constipaţie. Medicul ar putea de asemenea cere o dietă săracă în

13
iod, în timpul căreia nu pot fi consumate alimente care conţin iod. Depleţia organismului de
iod îl va face mai sensibil la terapia cu iod radioactiv, celulele devenind avide pentru acesta.
Supresia hormonului tiroidostimulant, utilizată la cei care nu pot fi supuşi intervenţiei
chirurgicale. Medicaţia cu hormoni tiroidieni (Euthyrox, Levothyroxin, TSH) pentru
înlocuirea hormonilor produşi normal de glanda tiroidă. Dacă tiroida este extirpată chirurgical
va apărea hipotiroidismul (prea puţini hormoni tiroidieni) şi va fi necesară administrarea
medicaţiei hormonale tot restul vieţii.
2.5.3. Tratament chirurgical există două tipuri de intervenţii pentru îndepărtarea cancerului
tiroidian. Lobectomia îndepărtează doar o parte (un lob) al glandei. Tiroidectomia
îndepărtează întreaga glandă tiroidă. În cazul diseminării la limfoganglioni, aceştia vor trebui
de asemenea excizaţi. Decizia asupra tipului de intervenţie depinde de vârstă, tipul de cancer,
metastaze şi starea generală a organismului.
Opţiuni chirurgicale
1. Tiroidectomia îndepărtează întreaga glandă tiroidă (Anexe Fig. 8)
Aceasta este cea mai utilizată intervenţie, deoarece majoritatea pacienţilor au cancer la
nivelul ambilor lobi tiroidieni. Intervenţia oferă cel mai înalt grad de curabilitate şi creşte
rezultatele pozitive ele terapiei cu iod radioactiv şi supresia hormonului tiroidostimulant.
2. Lobectomia îndepărtează doar un lob tiroidian
Aceasta este viabilă dacă tumora este mică şi cuprinde doar un lob tiroidian. Lobectomia este
mai puţin complicată şi duce mai puţin probabil la hipotiroidism. Totuşi cei supuşi acestei
intervenţii au risc mai mare de recurență decât cei tiroidectomizați. Uneori lobectomia este
efectuată când cancerul este presupus dar nu confirmat. Dacă la aceste cazuri se confirmă
cancerul va fi probabil necesară tiroidectomia.
În timpul intervenţiei pot fi excizaţi şi ganglionii de la nivelul gâtului şi analizată prezența
celulelor tumorale. Dacă sunt prezente celule tumorale se va utiliza iodul radioactiv pentru
distrugerea celulelor restante.
2.5.4. Alte terapii
În cazul recurenței cancerului ar putea fi necesară radioterapia gâtului. Aceasta este
utilizată în cazul eşecului iodului radioactiv. Este utilizată şi la cei care nu pot fi supuşi
intervenţiei chirurgicale, tumora nu a fost excizată total sau în cazul metastazelor osoase.
Radioterapia externă direcționează un flux de radiații de intensitate mare spre zona afectată
de cancer, pentru a distruge celulele maligne. În cancerul tiroidian, această terapie poate fi
indicată în formele care nu răspund la radioterapia cu iod (cancer anaplastic sau carcinom

14
medular). Rolul său este de a preveni recurența cancerului după intervenția chirurgicală și
uneori, de a ameliora simptomele produse de metastaze.
Chimioterapia, reprezentând tratamentul cu medicamente citotoxice al cancerului este rareori
utilizată în cancerul tiroidian. Poate fi utilă în cazul cancerului anaplastic, în combinație cu
iradierea externă. Substanța activă utilizată cel mai frecvent este doxorubicina. Totuşi,
citostaticele cum sunt adriamycin şi cisplatin pot fi folosite în tratamentul metastazelor,
cancerul tiroidian anaplazic, sau boală care a evoluat în timpul RAI sau radioterapiei. Un alt
medicament care poate fi utilizat pentru anumite cazuri de cancer tiroidian refractar este
Sunitinib, care este un inhibitor de tirozin-kinază. Un alt medicament aprobat pentru
cancerul medular avansat este Vandetanib, care este de asemenea un inhibitor de tirozin-
kinază. El a fost studiat pe un eşantion de 331 de persoane cu stadiu avansat de cancer
tiroidian medular care au fost împărţiţi în două grupe cărora li s-a administrat Sunitinib sau
placebo. Primele rezultate au arătat o medie de supravieţuire  fără progresia bolii la cei care
au luat medicamentul a fost de 22,6 luni, faţă de 16,4 luni la cei care au folosit placebo.
Terapia țintită include anticorpi monoclonali și moleculele mici (inhibitorii de semnal de
transmisie). Dezvoltarea de noi compuși, care țintesc specific celulele maligne, este deosebit
de importantă în cazul neoplasmelor de tiroidă care nu răspund la terapia standard.
Momentan, medicamentele disponibile precum vandetanib sau cabozantinib reușesc să
stopeze progresarea carcinomului medular pentru circa 6 luni, fără efecte clare asupra
supraviețuirii sau vindecării.

2.6. COMPLICAŢII
Complicaţiile pot fi după intervenţia chirurgicală şi anume: răguşeală (prin lezarea
nervului laringeu recurent care trece prin spatele tiroidei) care în general este tranzitorie,
dispare după câteva luni; hipocalcemie (manifestată cu furnicături, amorţeli în mâini,
picioare, în jurul buzelor) prin lezarea vascularizaţiei glandelor paratiroide care sunt situate
lângă tiroidă; marea majoritatea a episoadelor de hipocalcemie sunt trecătoare; foarte rar.
Complicaţii ale bolii de bază pot fi metastazele: osoase, pulmonare, etc.

2.7. PROGNOSTIC
Este mai puţin favorabil decât pentru alte tipuri de cancer cu o supravieţuire la 10 ani
de cca. 72%. S-a stabilit că factori de prognostic nefavorabil sunt vârsta peste 50 ani, invazia
vasculară marcată precum şi prezenţa metastazelor în momentul diagnosticării bolii.

15
CAPITOLUL III
PREZENTAREA CAZURILOR CLINICE

3.1. CAZUL CLINIC NR. I


NUME ȘI PRENUME: O.M.
VÂRSTA: 36 ani
SEXUL: F
STARE CIVILĂ: căsătorită, cu 2 copii minori
RELIGIE: ortodoxă,
PROFESIA: manichiuristă, ocupaţia manichiuristă,
CONDIŢII DE LOCUIT: salubre, apartament cu 3 camere, locuieşte cu soţul şi copii
OBICEIURI: alimentare - pacienta preferă toate tipurile de alimente; de muncă – lucrează
între 8-10 ore pe zi; de a se odihni şi dormi – are somn agitat uneori şi doarme 5-6 ore pe
noapte; de a practica exerciţii fizice/mişcare - face plimbări în parcul de lângă bloc; de a
petrece timpul liber - citeşte şi joacă uneori tenis; consumă alcool (da/nu/ocazional) – nu;
fumează (da/nu/ocazional) - nu
ANTECEDENTE PATOLOGICE: afecţiuni care îi cauzează probleme de dependenţă: af.
respiratorii - nu prezintă; af. cardiace - HTA Esenţială gr. III; af. locomotorii - nu prezintă
probleme la nivelul aparatului locomotor: mişcări active, forţa fizică normală; af. Senzoriale.
Auzul: aude vorbele şoptite de la 5 m. Văzul: pacienta vede bine cu ambii ochi, nu poartă
ochelari. Gustul: poate diferenţia cele 4 gusturi elementare. Palpare: simţul palpării este
corespunzător. Operaţii/intervenţii/anul – nu. Alergii - nu se ştie alergică. Proteza dentară -
fixe pe ambele maxilare, stimulator cardiac – nu, alte proteze - nu, lentile de contact/ochelari
(da/nu) – nu. Tratament urmat în prezent – pentru HTA, Nebilet, Nitromint, Aspenter
ISTORIC MENSTRUAL (LA FEMEI): menarha la 14 ani, caracteristicile ciclului menstrual:
ritmul 28 de zile, durata 4-5 zile, cantitate/flux normal, simptome înainte şi în timpul
perioadei - nu prezintă, patologie ginecologică – neagă.
ISTORIC OBSTETRICAL (LA FEMEI): metoda contraceptivă folosită - calendarul, nr.
sarcini - 2, avorturi - nu, patologie obstetricală - nu
MOTIVUL INTERNĂRII: hipertermie, transpiraţie abundentă, dispnee, disfagie, stare
generală influentă.
ISTORICUL BOLII ACTUALE: Boala actuală a debutat insidios în urmă cu aproximativ 2
ani prin apariţia unor formaţiuni tumorale laterocervicale dreapta, care un timp au crescut în

16
dimensiuni formând un conglomerat de dimensiuni mari, cu efect compresiv asupra organelor
vecine (cu dispnee şi disfagie). Pacienta acuză transpiraţie abundentă, subfebrilitate. Pacienta
se prezintă la medicul de familie şi este trimisă la consult de specialitate la Endocrinologie
unde se decide internarea ei pentru tratament de specialitate.
PARAMETRI ACTUALI AI STĂRII DE SĂNĂTATE: G =62 kg, I =172cm, T =38,7oC, P
=88/min, R =19/min, TA =150/75mmHg, diureza 1400ml/zi, tegumente palide uscate
DIAGNOSTIC MEDICAL: tumoră tiroidiană latero-cervicală dreapta pe data de 01.02.2020.
INVESTIGAŢII PARACLINICE: Glucoza: 86 mg/dl, GOT: 30 U/l, GPT: 45 U/I, Bilirubină:
1,70 mg/dl, WBC: 5,2x103/μl, RBC: 4,52x10 6/μl, HGB: 13,2 g/dl, HCT: 41,3%, MCV: 88,7
fl, MCH: 29,1 pg, MCHC: 33,2 g/dl, PLT: 297x103/μl, LYM%: 35,2%, NEUT%: 59,7%,
LYM#: 2,3x103/μl, NEUT#: 3,7x103/μl, TSH: 3,44 UI/mL, FT4: 2,23ng/dL
EXAMENE PARACLINICE: ecografie tiroidiană, tomografie computerizată, scanarea cu iod
radioactiv.
MEDICAȚIA ACTUALĂ: Cefalexin 500mlx4/zi (i.v.), Algocalmin 3x1 tb/zi (p.o.),
Paracetamol 3x1 tb/zi (p.o.), Fenobarbital 1 tb/zi (p.o.), Ser fiziologic 1000 ml/zi (i.v.),
Prestarium 10mg/zi, Aspacardin 50 mg/zi, Nitromint 20 mg/zi.

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR CULESE


1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie –
P1 – dispnee
P2 – HTA
2. Nevoia de a avea temperatura în limite normale – hipertermie
3. Nevoia de a bea şi a mânca – disfagie
4. Nevoia de a fi curat şi cu tegumentele integre – transpiraţii abundente
5. Nevoia de a dormi şi odihni – insomnii dormiţiale
DIAGNOSTIC DE NURSING:
1. Dispnee dată de formaţiunea tumorală prin invazia căilor respiratorii superioare
2. HTA manifestată prin dureri precordiale, dispnee, palpitaţii.
3. Insomnii dormiţiale, manifestate prin ore insuficiente de somn 4-5 ore/noapte.
4. Disfagie dată de mărirea glandei tiroide şi compresiune pe esofag.
Disfonie (răguşeală) în urma afectării nervilor laringelui.
5. Hipertermie dată de procesul inflamator, manifestat prin transpiraţii, şi tegumente
hiperemice
6. Transpiraţii abundente date de temperatura corporală crescută.

17
PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR:
STABILIREA OBIECTIVELOR DE ÎNGRIJIRE:
- pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic în 24 - 48 ore;
- pacienta să prezinte temperatura corporală în limite normale în 1 - 2 zile;
- pacienta să fie alimentată corespunzător diagnosticului şi zilei de boală pe tot timpul
internării;
- pacienta să fie supravegheată atent pe tot timpul internării;
- pacienta să-şi satisfacă singură nevoile în decurs de 3 zile;

PLANIFICAREA INTERVENŢIILOR AUTONOME ŞI DELEGATE


- asigurarea igienei corporale
- asigurarea unui mediu adecvat
- asigurarea condiţiilor pentru somn şi odihnă
- asigurarea unei alimentaţii adecvate şi a unei hidratări corespunzătoare
- asigurarea temperaturii în limite normale
- recoltarea probelor de sânge şi urină
- însoţirea pacientei la examenele paraclinice
- supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative
- administrarea medicaţiei prescrise

18
PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTEI O.M. ÎN DATA: 01.02.2020

Diagnostic de nursing
Nevoia afectată Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
(PES)
1. Nevoia de a P - dispnee - pacienta să - asigur condiţii de microclimat - pregătesc materialele pentru - pacienta prezintă
respira şi a avea o E - tumora tiroidiană prezinte circulaţie şi (cameră curată, aerisită, lumină recoltare de sânge, pacienta este valori ale funcţiilor
bună circulaţie S - oboseală, respiraţie în limite diurnă şi nocturnă, temperatura poziţionată în sala de tratament, vitale în limite
anxietate normale ambiantului de 21oC) pe un scaun în poziţia şezând cu normale: TA-135/60
P - HTA - măsor valorile funcţiilor vitale şi membrul superior în abducţie, mmHg,
E - circulaţie sangvină trec valorile în foaia de temperatură extensie şi supinaţie, se îmbracă P-78b/min, R-19 r/min
perturbată notate grafic mănuşile, se sterilizează locul
S - dureri precordiale, - asigur repaosul pacientei la pat în puncţionării, se recoltează, se
palpitaţii poziţie semişezând retrage acul din venă şi se aplică
- pregătesc pacienta fizic şi psihic un tampon îmbibat în alcool
pentru examenele clinice şi medicinal (fără a flecta antebraţul
paraclinice pe braţ); se aşează tubul în stativ,
se trece la reorganizarea locului de
muncă; administrez la indicaţia
medicului oxigen pe mască 9l/min
- administrez medicaţia prescrisă
de medic şi observ efectul lor
asupra pacientei; montez PEV cu

19
Ser fiziologic 9% 1000ml,
Cefalexin 500mlx4/zi, Algocalmin
2mlx2/zi, reglez perfuzia la 45 de
pic/min.
2. Nevoia de a avea P - hipertermie - pacienta să - aerisesc salonul; asigur repaosul la - administrez la indicaţia - pacienta prezintă
temperatura în E - proces inflamator prezinte pat pe perioada acută a bolii medicului Algocalmin 1fi/zi i.v. temperatura în limite
limite normale S - transpiraţii, temperatura în - educ pacienta să schimbe lenjeria normale (T-36,6oC), nu
tegumente hiperemice limite normale şi să de câte ori este nevoie; menţin prezintă semne ale
nu prezinte semne tegumentele intacte şi curate; am deshidratării (gură
ale deshidratării aplicat comprese reci pe frunte; uscată, ameţeli, stare
măsor temperatura axilar dimineaţa de vomă, tegumente
şi seara şi notez grafic în foaia de uscate)
temperatură
- cresc ingestia de lichide în raport cu
pierderile; pacienta este sfătuită să
stea la pat şi să poarte o
îmbrăcăminte lejeră; schimb frecvent
cearşafurile
3. Nevoia de a bea P - disfagie - pacienta să fie - explorez gusturile pacientei; se - însoţesc medicul la vizită - pacienta respectă
şi a mânca E - mărirea glandei alimentată şi oferă mese la ore regulate la pat pe regimul şi se
tiroide hidratată tăviţă, aşezate atractiv; servesc alimentează conform
S - greutate la înghiţire corespunzător pe mâncăruri de 4 ori/zi în cantităţi mici vârstei

20
perioada spitalizării sub formă de piureuri, supe,
mucilagii; hidratez pacienta oral cu
sucuri, ceaiuri şi fructe; fac zilnic
bilanţul ingesta-excreta.
4. Nevoia de a avea P - transpiraţie - pacienta să aibă - ajut pacienta în efectuarea toaletei - pacienta prezintă
tegumentele curate abundentă tegumente intacte, zilnice; fac tapotament şi drenaj tegumente integre
E - febra curate, să nu postural; fac exerciții de relaxare şi
S - tegumente umede prezinte disconfort respiraţie cu pacienta; pudrez zonele
expuse perspiraţiei; asigur lenjerie de
pat şi de corp curată şi uscată.

EPICRIZA
Bolnava O.M. în vârstă de 36 de ani diagnosticată cu Tumoră tiroidiană latero-cervicală dreapta se internează cu următoarele manifestări
de dependenţă: subfebrilitate, transpiraţie abundentă, dispnee, disfagie. Pacienta se externează cu stare ameliorată şi cu următoarele recomandări
la externare: să revină la control, să respecte indicaţiile medicului curant, să îşi ia reţeta, să evite efortul fizic și să respecte regimul alimentar.

21
3.2. CAZUL CLINIC NR. II

NUME ȘI PRENUME: V.V


VÂRSTA: 55 ani
SEXUL: F
STARE CIVILĂ: căsătorită, cu 2 copii majori
RELIGIE: ortodoxă
PROFESIA: casnică
CONDIŢII DE LOCUIT: salubre, apartament cu 2 camere, locuieşte cu soţul.
OBICEIURI: alimentare - pacienta preferă supele, carnea de pasăre la grătar, peştele,
fructele; de muncă – îşi desfăşoară activitatea în familie şi lucrează atât cât îi permite starea
de sănătate - 4, 5, 6 ore pe zi; de a se odihni şi dormi – are somn agitat uneori şi doarme 5-6
ore pe noapte; de a practica exerciţii fizice/mişcare - merge la plimbare cu nepoţii; de a
petrece timpul liber - citeşte şi tricotează; consumă alcool (da/nu/ocazional) – foarte rar, de
obicei vin alb, câte un pahar; fumează (da/nu/ocazional) - nu
ANTECEDENTE PATOLOGICE: afecţiuni care îi cauzează probleme de dependenţă: af.
respiratorii - nu prezintă, af. cardiace - nu prezintă, af. locomotorii - nu prezintă probleme la
nivelul aparatului locomotor: mişcări active, forţa fizică normală, af. senzoriale. Auzul: aude
vorbele şoptite de la 5 m. Văzul: pacienta poartă ochelari de vedere şi pentru citit. Gustul:
alterat. Palpare: simţul palpării este corespunzător. Operaţii/intervenţii/anul - apendicectomie
în anul 1978. Alergii - nu se ştie alergică. Proteza dentară - fixe pe ambele maxilare,
stimulator cardiac - nu, alte proteze - nu, lentile de contact/ochelari (da/nu) - da, dioptrii:
departe: dioptrii ochiul drept -1/10,25: ochiul stâng -1/-0,5; aproape: ochiul drept +0,5/-0,25:
ochiul stâng +0,5/-0,5.
ISTORIC MENSTRUAL (LA FEMEI): menarha la 13,7 ani, caracteristicile ciclului
menstrual: ritmul 27 de zile, durata 2-4 zile, cantitate/flux normal, simptome înainte şi în
timpul perioadei - nu prezintă, patologie ginecologică - neagă
ISTORIC OBSTETRICAL (LA FEMEI): metoda contraceptivă folosită - calendarul, nr.
sarcini - 2, avorturi - nu, patologie obstetricală - nu
MOTIVUL INTERNĂRII: prurit cutanat, greaţă, dispnee, cefalee, stare generală influentă.
ISTORICUL BOLII ACTUALE: Boala actuală a debutat insidios în urmă cu aproximativ 5
ani prin apariţia unor formaţiuni tumorale stângi, care un timp au crescut în dimensiuni
formând un conglomerat de dimensiuni mari. Pacienta se prezintă pe secţia de Oncologie

22
pentru tratament cu chimioterapice unde se decide internarea ei pentru tratament de
specialitate.
PARAMETRI ACTUALI AI STĂRII DE SĂNĂTATE: G =54 kg, I =165cm, T =36,5oC, P
=64/min, R =19/min, TA =110/65mmHg, diureza 1400ml/zi, tegumente palide.
DIAGNOSTIC MEDICAL: Carcinom medular tiroidian St. IV, T1N1M0 pe data de
11.02.2020.
INVESTIGAŢII PARACLINICE: Glucoză: 86 mg/dl, GOT: 28 U/l, GPT: 24 U/l, Bilirubină:
1,60 mg/dl, WBC: 4,9x103/μl, RBC: 4,52x10 6/μl, HGB: 13,2 g/dl, HCT: 41,3%, MCV: 81,7
fl, MCH: 27,1 pg, MCHC: 33,2 g/dl, PLT: 297x103/μl, LYM%: 35,2%, NEUT%: 59,7%,
LYM#: 2,3x103/μl, NEUT#: 3,7x103/μl, TSH: 2,14 UI/mL, FT4: 2,23ng/dL.
EXAMENE PARACLINICE: ecografie tiroidiană, Rx pulmonar
MEDICAŢIA ACTUALĂ: Doxorubicină Accord – perfuzabil 75mg/m3/zi – doză unică,
Esenţiale forte 300mgx3/zi, Metoclopramid 2mlx2/zi, Ser fiziologic 0,9 % 500ml/zi, Anxiar
5mg/zi.

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR CULESE


1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
P - dispnee
2. Nevoia de a se alimenta şi a bea
P - nerespectarea regimului alimentar
3. Nevoia de a evita pericolele
P - risc de complicaţii
4. Nevoia de a elimin
P - constipaţie
5. Nevoia de a fi curat şi cu tegumentele integre
P - prurit
6. Nevoia de a dormi şi a se odihni
P - insomnii dormiţiale
DIAGNOSTIC DE NURSING:
1. Alterarea ritmului respirator dată de tratamentul chimioterapic manifestat prin dispnee.
2. Dificultate de a se alimenta din cauza nerespectării regimului alimentar
3. Alterarea igienei tegumentare dată de prurit
4 Alterarea eliminărilor din cauza scăderii peristaltismului intestinal, manifestat prin
constipaţie

23
5. Dificultate de a dormi din cauza stării de disconfort şi a anxietăţii
6. Vulnerabilitate faţă de pericole, manifestată prin risc de complicaţii
PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR:
Stabilirea obiectivelor de îngrijire
- pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic în 24 - 48 ore;
- pacienta să prezinte temperatura corporală în limite normale în 1 - 2 zile;
- pacienta să fie alimentată corespunzător diagnosticului şi zilei de boală pe tot timpul
internării;
- pacienta să prezinte eliminări normale fiziologice;
- pacienta să fie supravegheată atent pe tot timpul internării;
- pacienta să-şi satisfacă singură nevoile în decurs de 3 zile.

PLANIFICAREA INTERVENŢIILOR AUTONOME ŞI DELEGATE


- asigurarea igienei corporale
- asigurarea unui mediu adecvat
- asigurarea condiţiilor pentru somn şi odihnă
- asigurarea unei alimentaţii adecvate şi a unei hidratări corespunzătoare
- asigurarea temperaturii în limite normale
- recoltarea probelor de sânge şi urină
- însoţirea pacientei la examenele paraclinice
- supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative
- administrarea medicaţiei prescrise

24
PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTEI O.M. ÎN DATA: 11.02.2020

Diagnostic de nursing
Nevoia afectată Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
(PES)
1. Nevoia de a P - dispnee - supravegherea - preiau pacienta şi o conduc în salon - la indicaţia medicului - pacienta prezintă
respira şi a avea o E - tratamentul valorilor fundamentale obişnuind-o cu mediul spitalicesc recoltez prin puncţie venoasă valori ale funcţiilor
bună circulaţie chimioterapic şi revenirea lor în limite - pregătesc fizic şi psihic pacienta în sânge pentru probele de vitale în limite
S - agitaţie, anxietate normale vederea investigaţiilor clinice şi laborator, în condiţii de asepsie normale: R-19r/min,
paraclinice la care trebuie să fie corespunzătoare; etichetez TA-120/70 mm/Hg,
supusă; asigur repausul la pat; am probele şi le duc la laborator; T-36,6oC, P-78b/min.
măsurat şi notat grafic valorile participat cu medicul la
funcţiilor vitale (puls, tensiune examenul clinic al pacientei; la
arterială, respiraţie, temperatură), în indicaţia medicului institui
foaia de temperatură; am asigurat PEV cu Doxorubicină
condiţii de microclimat (cameră 75mg/m3, NaCl 500ml 0,9%,
curată, aerisită, umiditate şi Metoclopramid 2ml/zi,
temperatură adecvate, lumină diurnă Esenţiale forte 300mgx3/zi,
şi nocturnă). reglez perfuzia la 35 pic/min şi
observ efectul medicaţiei
asupra pacientei
2. Nevoia de a se P - nerespectarea - identific factorii care - asigur un microclimat - în urma îngrijirilor
alimenta şi a bea regimului alimentar contribuie la ingestia corespunzător: aerisesc salonul, iau acordate şi a

25
E - necunoaşterea inadecvată de alimente de lângă pacientă scuipătoarea, coşul administrării
S - inapetenţă - reechilibrare de gunoi sau alţi factori dezagreabili tratamentului,
hidroelectrolitică şi care i-ar putea afecta apetitul; m-am pacienta prezintă
nutriţională a pacientei informat asupra preferinţelor greutate în limite
alimentare; explic pacientei normale şi respectă
importanța consumului de lichide regimul alimentar
pentru a se rehidrata; verific dacă
alimentele trimise de la bucătărie
corespund cu indicaţiile date de
medic
- asigur pacientei o igienă atentă a
mâinilor, cât şi a cavităţii bucale
înainte şi după masă; fac zilnic
bilanţul ingesta excreta
INGESTA: Lichide=1000ml;
Alimente=600ml.
Apa rezultată din metabolismul
alimetar=400ml.
Total=2000ml.
EXCRETA: Scaun= 200ml;
Diureza=400ml; Diaforeza =400ml;
Perspiraţie=200ml; total=1200ml.

26
3. Nevoia de a fi P - prurit - combaterea cauzei - verific tegumentele pacientei - particip la vizită împreună cu - pacienta nu mai
curat şi cu E - chimioterapie (culoare, semne de grataj, examinez medicul prezintă prurit şi are
tegumentele integre S - disconfort locul puncţionării venoase); aplic pe stare de confort
tegumente Sol. de alcool mentolat,
pentru a diminua senzaţia de prurit;
asigur lenjerie de pat şi de corp curată
4. Nevoia de a P - constipaţie - combaterea cauzei - hidratez corespunzător pacienta; fac - pacienta prezintă un
elimina E - scăderea masaj abdominal în sensul acelor de scaun pe zi de
peristaltismului intestinal ceasornic; asigur o alimentaţie bogată consistență normală,
S - facies suferind, durere în fibre; aşez pe abdomenul pacientei cu miros fecaloid
abdominală comprese cu apă caldă.
5. Nevoia de a evita P - risc de complicaţii - pacienta să se simtă în - spălare pe mâini înainte şi după - pacienta nu prezintă
pericolele E - necunoaşterea bolii siguranţă şi să nu fie contactul direct cu pacienta, înainte risc de infecţie
S - anxietate sursă de infecţie de tehnici invazive; depozitarea intraspitalicească
nosocomială pe durata seringilor, acelor şi a altor materiale
internării în containere speciale; după
efectuarea injecţiilor, evitarea
înţepării cu acele folosite; educ
pacienta cu privire la măsurile de
prevenire a infecţiilor.
6. Nevoia de a P - insomnii dormiţiale - pacienta să doarmă şi - asigur un climat corespunzător prin - administrez la indicaţia - în primele zile
dormi şi a se odihni E - anxietate să se odihnească aerisirea salonului, asigurând o medicului Anxiar 5mg/zi pacienta a fost agitată

27
S - nelinişte corespunzător vârstei şi temperatură corespunzătoare de 20 – şi nu a reuşit să se
stării sale de sănătate 22oC şi o umiditate corespunzătoare; odihnească
am asigurat lenjerie de pat şi de corp corespunzător. În
curată şi uscată; explic pacientei urma tratamentului
necesitatea respectării orelor de prescris de medic şi a
odihnă şi somn pentru refacerea îngrijirilor acordate,
organismului epuizat de boală; asigur pacienta se odihneşte
semiobscuritate pe durata somnului în pe zi ce trece tot mai
încăpere şi am înlăturat sursele de bine, ajungând la 9
zgomot din saloanele vecine; ore de somn pe
întocmesc un program de odihnă noapte.
corespunzător organismului.

EPICRIZA:
Bolnava V.V. în vârstă de 55 de ani diagnosticată cu Carcinom medular tiroidian se internează cu următoarele manifestări de dependenţă:
dispnee, anxietate, prurit, oboseală, inapetenţă. Pacienta se externează cu stare ameliorată şi cu următoarele recomandări la externare: să revină
la control; să respecte indicaţiile medicului curant; să îşi ia reţeta; să evite efortul fizic și să respecte regimul alimentar.

28
3.3. CAZUL CLINIC NR. III

NUME ȘI PRENUME: Z.M


VÂRSTA: 61 ani
SEXUL: F
STARE CIVILĂ: căsătorită, cu 2 copii majori
RELIGIE: catolică
PROFESIA: pensionară
CONDIŢII DE LOCUIT: salubre, apartament cu 2 camere, locuieşte cu soţul.
OBICEIURI: alimentare - pacienta preferă supele, carnea de pasăre la grătar, peştele,
fructele; de muncă – îşi desfăşoară activitatea în familie şi lucrează atât cât îi permite starea
de sănătate, 2-3 ore pe zi; de a se odihni şi dormi – are somn agitat uneori şi doarme 4-5 ore
pe noapte; de a practica exerciţii fizice/mişcare - nu poate depune mult efort deoarece
oboseşte; de a petrece timpul liber - citeşte şi tricotează; consumă alcool (da/nu/ocazional) –
nu; fumează (da/nu/ocazional) – nu.
ANTECEDENTE PATOLOGICE: afecţiuni care îi cauzează probleme de dependenţă: af.
respiratorii - nu prezintă; af. cardiace - HTA, cardiopatie ischemică gr. II; af. locomotorii -
mobilitate redusă; af. senzoriale: Auzul: aude vorbele şoptite de la 5 m. Văzul: pacienta
poartă ochelari de vedere şi pentru citit. Gustul: alterat. Palpare: simţul palpării este
corespunzător. Operaţii/intervenţii/anul - apendicectomie în anul 1978. Alergii: nu se ştie
alergică. Proteza dentară - fixe pe ambele maxilare, stimulator cardiac - nu, alte proteze - nu,
lentile de contact/ochelari (da/nu) - da, dioptrii: departe: dioptrii ochiul drept -1/-0,25: ochiul
stâng -1/-0,5; aproape: ochiul drept +0,5/-0,25: ochiul stâng +0,5/-0,5.
ISTORIC MENSTRUAL (LA FEMEI): menarha la 15 ani, caracteristicile ciclului menstrual:
ritmul 26-27 de zile, durata 2-4 zile, cantitate/flux scăzut, simptome înainte şi în timpul
perioadei - nu prezintă, patologie ginecologică - neagă
ISTORIC OBSTETRICAL (la femei): menopauză, nr. sarcini - 2, avorturi - nu, patologie
obstetricală - nu
MOTIVUL INTERNĂRII: oboseală, stare subfebrilă, constipaţie, tegumente palide,
inabilitate de a ingera mâncarea, fatigabilitate, durere, dispnee.
ISTORICUL BOLII ACTUALE: Boala actuală a debutat insidios în urmă cu aproximativ 7
ani prin apariţia unor formaţiuni tumorale stângi, care un timp au crescut în dimensiuni
formând un conglomerat de dimensiuni mari. Pacienta se prezintă pe secţia de Paleație a
Oncologiei pentru tratament paleativ.

29
PARAMETRI ACTUALI AI STĂRII DE SĂNĂTATE: G =49 kg, I =167cm, T =38,5 oC, P
=64/min, R =24/min, TA =110/65mmHg, diureza 1100ml/zi, tegumente palide.
DIAGNOSTIC MEDICAL: Carcinom medular tiroidian St. IV, T 1N1M2 pe data de
11.01.2020.
INVESTIGAŢII PARACLINICE: TSH: 2,14 UI/mL, FT4: 2,23ng/dL, HLG: Hb: 6,8 mmol;
L = 9.300/mmc, HT: 31,8 %, MCV: 133,9, VSH: 65-88 mm/h, Creatinină: 1,43 mg/dl,
Glicemia: 1,25 mmol/L, Colesterol: 2,90 g, TGO: 121 U/l.
EXAMENE PARACLINICE: ecografie tiroidiană, Rx pulmonar
MEDICAŢIA ACTUALĂ: Lorazepamul 1-2 mg sublingual, Cefalexină 1g/3zi, Algocalmin
1fix2-3/zi, Glucoză 5% 500ml/zi, Dextran 200/100ml/zi, Metoclopramid 10 mgx3/zi,
Morfină 10ml/zi, Dexametazonă 2-4 mg în fiecare dimineaţă, Supozitor cu Glicerină de
2ori/zi, Algocalmin 1fix2/zi, NaCl 0,9% 500ml/zi.

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR CULESE


1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie.
P - durere
2. Nevoia de a se alimenta şi a bea
P - inabilitate de a ingera alimentele
3. Nevoia de a elimina
P - constipaţie
4. Nevoia de a dormi şi a se odihni.
P - insomnie
5. Nevoia de a fi curat şi cu tegumentele integre
P - escara de decubit
6. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
P - imobilitate tranzitorie
7. Nevoia de a comunica.
P - tristeţe, anxietate
8. Nevoia de a avea temperatura în limite normale.
P - stare subfebrilă
9. Nevoia de a se recrea
P - tristeţe
DIAGNOSTIC DE NURSING:
1. Dificultate de a respira din cauza bolii manifestată prin dispnee

30
2. Alimentaţie deficitară, manifestată prin inabilitate de a înghiţi
3. Alterarea eliminărilor din cauza scăderii peristaltismului intestinal, manifestat prin
constipaţie
4. Somn insuficient din cauza durerii, manifestat prin insomnie
5. Dificultate de a păstra igiena din cauza stării de oboseală şi a mobilităţii reduse manifestată
prin escară
6. Dificultate de a se mişca din cauza durerii manifestată prin imobilizare tranzitorie
7. Alterarea comunicării din cauza stării de boală manifestată prin comunicare deficitară la
nivel afectiv
8. Alterarea temperaturii din cauza procesului inflamator manifestat prin stare subfebrilă
9. Dificultate de a se recrea din cauza anxietăţii manifestată prin tristeţe

PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR:
Stabilirea obiectivelor de îngrijire: pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic în 24 - 48 ore;
pacienta să prezinte temperatura corporală în limite normale în 1 - 2 zile; pacienta să fie
alimentată corespunzător diagnosticului şi zilei de boală pe tot timpul internării; pacienta să
prezinte eliminări normale fiziologice; pacienta să fie supravegheată atent pe tot timpul
internării; pacienta să-şi satisfacă singură nevoile în decurs de 3 zile;

PLANIFICAREA INTERVENŢIILOR AUTONOME ŞI DELEGATE


- asigurarea igienei corporale
- asigurarea unui mediu adecvat
- asigurarea condiţiilor pentru somn şi odihnă
- asigurarea unei alimentaţii adecvate şi a unei hidratări corespunzătoare
- asigurarea temperaturii în limite normale
- recoltarea probelor de sânge şi urină
- însoţirea pacientei la examenele paraclinice
- supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative
- administrarea medicaţiei prescrise

31
PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTEI Z.M. ÎN DATA: 11.01.2020

Nevoia Diagnostic de nursing


Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
afectată (PES)
1. Nevoia de a P: dispnee - rezolvarea problemei - asigur aerisirea salonului și asigur umidificarea - recoltez probe de sânge şi - pacienta
respira şi a avea E: durere respiratorii aerului; găsesc împreună cu pacienta poziţii care urină pentru laborator prezintă
o bună circulaţie S: diminuarea să-i uşureze respiraţia; menţin căile respiratorii - la indicaţia medicului respirația în
funcţională a organului, libere; efectuez cu pacienta exerciţii de respiraţie administrez Pev. cu NaCl limite normale
tumori (se aduce bărbia cât mai aproape de piept și 0,9% 500ml, Glucoză 5%
respiră pe gură, pentru încetinirea ratei de 500ml/zi, Cefalexină
respirație și creșterea nivelului de aer expirat, 1gx3/zi, Dextran 200
tusea asistată); urmăresc variaţiile diurne în starea 100ml/zi, Morfină 10 ml/zi
de spirit a pacientei; urmăresc dereglările de - supraveghez pacienta
somn; asigur suport psihic şi încurajez pacienta; până la reducerea efectelor
discut cu pacienta despre durere; pacienta nu poate secundare (greaţă,
comunica aşa că mă folosesc de elementele vărsături, prurit) şi apariţia
ajutătoare, observaţiile aparţinătorilor, semne toleranţei
verbale (gemete, suspine), expresii faciale, posturi
ale pacientei, modificarea valorilor fiziologice
(puls, T.A.); întreb pacienta despre caracterul
durerii (arsură, usturime, surdă); urmăresc factori
ce provoacă durerea (boala, crampe, plăgi);

32
vorbesc cu calm şi răbdare cu pacienta; pregătesc
fizic şi psihic pacienta pentru examenele clinice şi
paraclinice; măsor şi notez grafic în foaia de
temperatură valorile funcţiilor vitale.
2. Nevoia de a P: inabilitate de a ingera - minimalizarea - nu efectuez înainte de masă tratamente care pot - administrarea la indicaţia - pacienta este
bea şi a mânca alimente cauzelor produce durere; aduc pacientei mâncarea la pat în medicului de: alimentată
E: iritaţie laringiană - alimentarea şi porţii mici şi aşezate atractiv în anturaj social Metoclopramid 10mgx3/zi, corespunzător,
S: Inapetenţă hidratarea plăcut şi o ajut să mănânce; efectuez toaleta bucală Dexametazonă 2-4 mg în nu prezintă
corespunzătoare a după masă; aşez pacienta în poziţie comodă; fiecare dimineaţă semne de
pacientei alimentele sunt sub formă de mucilagii, supe sau deshidratare
piureuri pentru a se putea alimenta cu uşurinţă;
pacienta este hidratată cu cantităţi mici de apă sau
ceai cu paiul; reduc stresul prin sprijin şi
consiliere psiho-emoţională.
3. Nevoia de a P: constipaţia - pacienta să prezinte - introduc în alimentaţia pacientei alimente ce - administrez la indicaţia - pacienta
elimina E: diminuarea eliminări normal conţin fibră; alimentaţie echilibrată (fructe, medicului Supozitor cu prezintă
peristaltismului fiziologice şi să nu cereale, legume); ingestie adecvată de lichide Glicerină de 2 ori/zi eliminări
intestinal prezinte distensie (2000 ml/zi); stabilirea unui orar regulat de fiziologice
S: imobilitate prelungită abdominală eliminare; aplic comprese umede în regiunea anală - nu există semne
pentru a preveni uscarea şi descuamarea pielii; fac de deshidratare
bilanţul ingesta-excreta.
4. Nevoia de a P: insomnie - pacienta să prezinte - asigur condiții de microclimat; aerisesc salonul - la indicaţia medicului - pacienta are

33
dormi şi a se E: anxietate somn liniştit suficient şi înainte de culcare; efectuez pacientei tapotament administrez Lormetazepan somn liniştit 6
odihni S: somn întrerupt, odihnitor pentru eliminarea secrețiilor şi relaxare; efectuez în doză unică noaptea ore pe noapte,
fatigabilitate masaj pentru evitarea apariției escarei şi a indus
trombozei de stază; asigur lenjerie de pat şi de medicamentos
corp curată; sfătui pacienta să-şi elimine vezica
înainte de culcare.
5. Nevoia de a fi P: escara - pacienta să prezinte - ajut pacienta în efectuarea toaletei prin - pacienta
curat şi cu E: imobilitate redusă tegumentele şi efectuarea băii pe regiuni; fac toaleta escarei cu prezintă
tegumentele S: lezare fizică mucoasele curate Rivanol 1% şi Betadină; aplic un pansament tegumente curate
integre absorbabil, non-aderent; o pieptăn şi îi tai şi integre
unghiile; pudrez zonele expuse perspiraţiei;
efectuez masaj pentru tonifierea musculaturii şi a
îmbunătăţirii circulaţiei periferice; examinez
tegumentele pacientei; protejez tegumentele cu
lenjerie de bumbac comodă; previn infecţiile
nosocomiale prin respectarea măsurilor de asepsie
şi antisepsie.
6. Nevoia de a se P: imobilitate tranzitorie - mobilizarea pacientei - execut exerciții izometrice de 5-6" de 3 ori/zi cu - pacienta se
mişca şi a avea o E: stare de slăbiciune, - să existe semne care pacienta; pentru menţinerea mobilităţii articulare mobilizează cu
bună postură scăderea forţei indică un flux venos se fac exerciţii de amplitudine (flexie, extensie, ajutor dar
musculare, scăderea corespunzător (absenţa abducţie, aducție, circumducţie); fac mobilizarea oboseşte repede
expansiunii pulmonare edemelor, absenţa pacientei prin schimbare şi alternare de poziţie

34
S: durere, neputinţă durerii în regiunea (decubit dorsal cu semișezând); înlătur stimulii
posterioară a gambei, exageraţi din mediul înconjurător (zgomote,
fără semne de inflamaţie lumină puternică, număr mare de vizitatori).
sau distensie venoasă
sau modificări
tegumentare)
7. Nevoia de a P: comunicare ineficace - pacienta să-şi exprime - sfătui pacienta să-şi exprime emoţiile şi grijile; - pacienta
comunica la nivel afectiv emoţiile şi nevoile stau în fața pacientei, o privesc în ochi şi o ascult comunică cu
E: durere, tulburări de cu răbdare; caut să câştig încrederea pacientei uşurinţă
percepţie pentru o comunicare verbală şi nonverbală
S: neadaptare la situaţia deschisă şi terapeutică; dau posibilitate pacientei
actuală să ia decizii în ceea ce privesc îngrijirile care i se
acordă; evit confruntările şi observaţiile.
8. Nevoia de a P - subfebrilitate - reducerea factorilor - frecționez tegumentele cu apă alcoolizată, usuc - administrez la indicaţia - pacienta
avea temperatura E - proces evolutiv de perturbatori prin tamponare, aerisesc camera fără curenţi de medicului Algocalmin prezintă
în limite normale metaplaziere - asigur confortul aer; monitorizez temperatura la nivel axilar 2mlx2/zi temperatura în
S - transpiraţie, - să fie echilibrată hidro- seara/dimineaţa şi trec valorile grafic în foaia de limite normale
tegumente calde electrolitic temperatură; supraveghez starea generală a
- să prezinte o stare de pacientei; fac bilanţul hidric dintre
confort adecvată ingestie/excreţie; schimb lenjeria de corp a
pacientei ori de câte ori este nevoie.
9. Nevoia de a se P - neparticiparea la - pacienta să fie - aleg cu pacienta activităţile care îi plac - pacienta este în

35
recrea activităţi recreative echilibrată din punct de - planific cu ea un program de activităţi uşoare continuare tristă
E - durere vedere psihic pentru a nu obosi; facilitez vizita membrilor și participă pe
S - tristeţe, izolare familiei și a prietenilor; încurajez pacienta în moment apoi
progresele făcute. devine apatică

EPICRIZA
Bolnava Z.M. în vârstă de 61 de ani diagnosticată cu Carcinom medular tiroidian fază terminală se internează cu următoarele manifestări
de dependenţă: dispnee, anxietate, fatigabilitate, durere, stare de disconfort, insomnii. Pacienta se externează cu stare ameliorată şi cu
următoarele recomandări la externare: să revină la control, să respecte indicaţiile medicului curant, să îşi ia reţeta, să evite efortul fizic și să
respecte regimul alimentar.

36
CAPITOLUL IV
NORME DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ

Spitalul, în calitate de angajator, are obligaţia să ia măsurile necesare pentru


protejarea vieţii şi sănătăţii salariaţilor în conformitate cu prevederile Legii securităţii şi
sănătăţii în muncă, cu modificările şi completările ulterioare. Spitalul are obligaţia să asigure
securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate aspectele legate de muncă. În cadrul
responsabilităţilor sale spitalul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru asigurarea
securităţii şi protecţiei sănătăţii salariaţilor, inclusiv pentru activităţile de prevenire a
riscurilor profesionale, de protejare a maternităţii la locurile de muncă, de informare şi
instruire şi pentru asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare cu respectarea
următoarelor principii generale de prevenire: evitarea riscurilor profesionale; evaluarea
riscurilor profesionale care nu pot fi evitate; adaptarea muncii la om, în special în ceea ce
priveşte proiectarea locurilor de muncă şi alegerea echipamentelor şi a metodelor de muncă,
în vederea reducerii monotoniei muncii şi a diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii;
luarea în considerare a evoluţiei tehnicii şi introducerea noilor tehnologii medicale moderne;
5) înlocuirea proceselor şi substanţelor periculoase cu procese, tehnici, substanţe inofensive,
sau mai puţin periculoase; adoptarea măsurilor de protecţie colectivă cu prioritate faţă de
măsurile de protecţie individuală; aducerea la cunoştinţa salariaţilor a instrucţiunilor
corespunzătoare privind măsurile de protecţie a muncii, cunoaşterea şi aplicarea
precauţiunilor universale; dezvoltarea unei politici de prevenire coerente privind organizarea
activităţii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor interni.

NORME DE PREVENIRE ȘI STINGERE A INCENDIILOR SPECIFICE


SPITALELOR
Angajatorul are următoarele obligaţii principale privind prevenirea şi stingerea
incendiilor: să stabilească, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare
pentru apărarea împotriva incendiilor în unitatea sa, să le actualizeze ori de câte ori apar
modificări şi să le aducă la cunoştinţa salariaţilor, utilizatorilor şi oricăror persoane interesate;
să asigure identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea să şi să asigure
corelarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor cu natura şi nivelul riscurilor; să solicite
şi să obţină avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu, prevăzute de lege, şi să asigure
respectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării acestora; în cazul anulării avizelor ori a

37
autorizaţiilor, să dispună imediat sistarea lucrărilor de construcţii sau oprirea funcţionării ori
utilizării construcţiilor sau amenajărilor respective; să permită, în condiţiile legii, executarea
controalelor şi a inspecţiilor de prevenire împotriva incendiilor, să prezinte documentele şi
informaţiile solicitate şi să nu îngreuneze sau să obstrucţioneze în nici un fel efectuarea
acestora; să permită alimentarea cu apă a autospecialelor de intervenţie în situaţii de urgentă;
să întocmească, să actualizeze permanent şi să transmită inspectoratului lista cu substanţele
periculoase, clasificate potrivit legii, utilizate în activitatea să sub orice formă, cu menţiuni
privind: proprietăţile fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le prezintă
pentru sănătate şi mediu, mijloacele de protecţie recomandate, metodele de intervenţie şi prim
ajutor, substanţele pentru stingere, neutralizare sau decontaminare; să elaboreze instrucţiunile
de apărare împotriva incendiilor şi să stabilească atribuţiile ce revin salariaţilor la locurile de
muncă; să verifice dacă salariaţii cunosc şi respectă instrucţiunile necesare privind măsurile
de apărare împotriva incendiilor şi să verifice respectarea acestor măsuri semnalate
corespunzător prin indicatoare de avertizare de către persoanele din exterior care au acces în
unitatea sa; să asigure întocmirea şi actualizarea planurilor de intervenţie şi condiţiile pentru
aplicarea acestora în orice moment; să permită, la solicitare, accesul forţelor inspectoratului
în unitatea să în scop de recunoaştere, instruire sau de antrenament şi să participe la
exerciţiile şi aplicaţiile tactice de intervenţie organizate de acesta; să asigure şi să pună în
mod gratuit la dispoziţie forţelor chemate în ajutor mijloacele tehnice pentru apărare
împotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice riscurilor care decurg din
existenta şi funcţionarea unităţii sale, precum şi antidotul şi medicamentele pentru acordarea
primului ajutor; să informeze de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea şi
stingerea cu forte şi mijloace proprii a oricărui incendiu, iar în termen de 3 zile lucrătoare să
completeze şi să trimită acestuia raportul de intervenţie; să utilizeze în unitatea să numai
mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, certificate conform legii; să îndeplinească
orice alte atribuţii prevăzute de lege privind apărarea împotriva incendiilor; asigură fondurile
şi mijloacele necesare achiziţionării materialelor pentru desfăşurarea activităţii instructiv
educative şi tematica de instruire; aprobă graficele şi tematica de instruire; asigură şi
amenajează spaţii speciale pentru desfăşurarea procesului de instruire.

38
CONCLUZII

Cancerul tiroidian este o afecţiune endocrinologică ce afectează întreg organismul,


pentru că glanda tiroidă reglează şi controlează metabolismul, de la bătăile inimii până la
arderea caloriilor. Potrivit Institutului Naţional de Sănătate, femeile şi persoanele cu vârsta
cuprinsă între 25 şi 65 ani sunt cele mai expuse riscului de cancer tiroidian. Deşi motivele nu
au fost descoperite încă, se ştie că apariţia cancerului la femei este de trei ori mai frecventă
decât la bărbaţi. În plus, un studiu realizat de către Societatea Americană de Cancer arată că
două din trei cazuri de cancer se regăsesc la persoane cu vârste între 20 şi 55 de ani.
În funcţie de stadiu, boala poate fi complet asimptomatică, pacientul descoperind
întâmplător un nodul suspect la o ecografie efectuată din alte motive. Cancerul tiroidian se
manifestă printr-o varietate de simptome, care apar însă mai târziu în evoluţie, printre care:
durerea gâtului, dificultate la înghiţire şi respiraţie, tumefiere sau creştere în volum a gâtului,
răguşeală şi tuse în lipsa răcelii. Potrivit Centrelor de Control şi Prevenţie a Bolilor din SUA,
în cazul cancerului tiroidian, rata mortalităţii este mult mai mică decât la majoritatea tipurilor
de cancer. Cei diagnosticaţi cu cancer papilar sau folicular au cele mai mari şanse să se
vindece după efectuarea tratamentului specific.
„Tratamentele pentru cancer sunt într-o permanentă dezvoltare. Acest lucru, împreună
cu depistarea precoce, asigură creşterea şanselor de supravieţuire şi vindecare”, afirmă Dr.
Elena Claudia Teodorescu. Conform Centrelor de Control şi Prevenţie a Bolilor din SUA,
există un risc crescut de dezvoltare a cancerului tiroidian la copiii expuşi la emanaţii de iod
radioactiv, produse în accidentele unor centrale nucleare, ca în cazul centralei de la Cernobîl.
“Orice persoană ar trebui să meargă la un test de screening, cu atât mai mult dacă ştie
că a fost expusă la radiaţii la un moment dat. E mai bine să previi. Cu cât afli mai din timp, cu
atât şansele de vindecare sunt mai mari”, susţine Dr. Elena Claudia Teodorescu, medic primar
în radiologie şi imagistică medicală şi doctor în ştiinţe medicale.

39
BIBLIOGRAFIE

 Papilian V. – Anatomia omului (vol. 2 – Splanhnologia);


 Ifrim, Niculescu G. M. – Compendium de anatomie, Editura ştiinţifică şi
enciclopedică, Bucureşti, 1988;
 Groza P. P. – Fiziologie umană, Ed. Albatros, 2001;
 Priscu Al. – Curs de chirurgie – IMF Bucureşti, 1987;
 Mihăilescu M. – Chirurgia pentru cadre medii, Editura medicală, Bucureşti, 1991;
 Nicolae A. – Patologie chirurgicală pentru admitere în rezidenţiat, Vol. II., Ed.
Celsius, Bucureşti, 1997;
 Henderson V. – Nursing Societatea personalului sanitar din România;
 Constantinescu M. – Chirurgie generală, Ed. Medicală, 2002;
 Titircă L., Breviar de exploatări funcţionale şi de îngrijiri speciale acordate bolnavilor,
Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 1996;
 Titircă L., Ghid de nursing, Ed. Viaţa Medicală Românească, 2001;
 Titircă L., Ghid de nursing, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 1998;
 Titircă L., Urgenţe medico-chirurgicale, Sinteze pentru asistente medicale, Ed.
Medicală, Bucureşti, 1994.

40