Catedra de Management și Psihologie

Referat la tema:
“Sindromul Burnout”

Efectuat: Herța Alina

Specialitatea: Stomatologie
Grupa: S1804
Verificator: Cărăruș Margareta
 Cuprins

1. Noțiune de Sindrom Burnout. Aspecte Generale..................................................3

2. Cauzele apariției acestui sindrom..........................................................................4
3. Consecințele/Simptomele S. Burnout....................................................................4
4. TOP 10 cele mai stresante profesii (în baza cercetărilor) și TOP 10 cele mai
stresante specialități din medicină și din stomatologie (în viziunea mea).................5
5. Strategiile de coping (de ajustare, depășire) a Sindromului Burnout aplicate de
către medici generaliști, medici stomatologi.............................................................6

Bibliografie................................................................................................................8

2
1. Noțiune de Sindrom Burnout. Aspecte Generale.
Termenul a fost introdus prin anii 70' de către psihologul Herbert Freudenberger, care
în 1980 a publicat lucrarea Burn Out: The High Cost of High Achievement. What it is and
how to survive it, în care descrie această tulburare.

 Sindromul burnout reprezintă o stare de epuizare fizică, psihică şi emoţională produsă de

stresul prelungit, în general la locul de muncă, fiind o consecinţă a dezechilibrului dintre
cerinţe, resurse şi gradul de satisfacţie profesională.

 Burnout-ul sau sindromul epuizării este o problemă tot mai actuală în viața persoanelor
care lucrează în domenii care implică interacțiuni frecvente cu oamenii.

 Burnout-ul este o stare emoțională dominată de oboseală, interes scăzut, frustrare, care
interferează cu performanța la locul de muncă.

Burnout-ul sau epuizarea sunt vazute ca și rezultat al stresului cronic. Persoana care suferă de
burnout poate sa-și piardă interesul și respectul pentru ceilalți și în general are o percepție cinică,
dezumanizată asupra oamenilor.

Sindromul apare tot mai frecvent în epoca modernă și conduce la scăderea performanțelor la
locul de muncă, afectează relațiile cu cei din jur și calitatea vieții individului. 

În prezent, se considera că sindromul Burnout nu se restrânge la anumite categorii profesionale,

ci poate afecta orice persoană expusă la un stres de lungă durată. Așadar, afecțiunea poate să
apară la angajații din orice domeniu.

Organizația Mondială a Sănătății chiar a extins foarte mult definiția problemei care afectează
mulți dintre angajații de astăzi în Clasificarea Internațională a Bolilor. 

Definiția anterioară a fost pur și simplu „starea de epuizare vitala”. Noua se referă la „stresul
cronic la locul de muncă care nu a fost gestionat cu succes”.

Sindromul nu apare în urma unor traume sau evenimente șocante, ci ca urmare a unor factori
stresori cronici ce țin de locul de muncă.
Sindromul are trei dimensiuni:
1. Depersonalizarea – persoana se distanțează de ceilalți, pe care începe să-i vadă impersonal;
2. Reducerea realizărilor personale;
3. Epuizare emoțională – persoana se simte golită de resurse emoționale personale și devine
foarte vulnerabilă la stresori.

3
2. Cauzele apariției Sindromului Burnout.
Nu există doar o cauza anume care generează apariția epuizării, de obicei la baza acesteia se află
un cumul de cauze, cele mai importante dintre acestea par a fi cele de natură internă, cu
implicații sociale.

 Cauzele oboselii excesive legate de locul de muncă

- lipsa recunoașterii și recompensării muncii prestate

- senzația de lipsă de control asupra propriilor activități
- așteptări nerealiste sau neclare din partea angajatorului
- desfășurarea unor activități monotone, repetitive și care nu oferă satisfacții profesionale
- lucrul sub presiune constantă sau într-un mediu haotic
 
 Cauzele oboselii permanente legate de stilul de viață

- dezechilibru între viața profesională și cea personală

- persoanele din viața ta au așteptări ridicate de la tine și pun permanent presiune pe tine
- asumarea unui numar prea mare de responsabilități, fără ajutor din partea celorlalți
- somn insuficient; prea puțin timp dedicat relaxării și socializării
- lipsa unor relații apropiate, a unor persoane care să ofere suport emoțional
 
 Cauze legate de tipul de personalitate

- tendințe perfecționiste; concepția că nimic nu este suficient de bine făcut sau bun
- viziune pesimistă asupra perspectivelor sinelui și asupra lumii in general
- personalitate de tip A (high-achiever)
- nevoia permanentă de a deține controlul;

3. Consecințele/Simptomele Sindromului Burnout.

Simptome oboseala cronică

- senzația permanentă de oboseală, vlăguire

- imunitate scăzută, predispoziție ridicată la contractarea diferiților viruși
- dureri de cap, de spate și musculare frecvente
- schimbări ale apetitului și ale obiceiurilor de somn

4
 Simptome/semne emoționale

- senzația de eșec și lipsa de încredere în sine

- neajutorare, copleșire
- detașare de ceilalți oameni și de lume în general
- pierderea motivației
- abordare negativistă și cinică
- imposibilitatea de a fi satisfăcut (nimic nu este suficient de bun)
 
 Simptome/semne comportamentale

- căutarea singurătății prin izolarea frecventă de ceilalți oameni

- retragerea din diferite activități, refuzul responsabilităților
- consumul excesiv de mâncare, băuturi alcoolice sau droguri pentru a face față situației
- revărsarea frustrărilor peste oameni nevinovați
- absenteismul de la locul de muncă sau scurtarea programului de lucru, venind târziu ți plecand
devreme de la job

4. TOP 10 cele mai stresante profesii (în baza cercetărilor) și

TOP 10 cele mai stresante specialități din medicină și din
stomatologie (în viziunea mea).
 Top 10 cele mai stresante profesii( în baza cercetătorilor):

1. Militarii
2. Generalii de armată
3. Pompierii
4. Piloţii
5. Directorii de PR
6. Funcţiile de conducere
7. Fotoreporterii
8. Reporterii
9. Şoferii de taxi
10. Poliţiştii

5
Medicii sunt expuși la un nivel crescut de stres de-a lungul carierei profesionale și sunt
susceptibili să sufere de Sindrom „Burnout” (sindromul „epuizării profesionale”), cu urmări care
se răsfrâng nu numai asupra lor, dar și asupra pacienților și sistemului de sănătate. Medicii
afectați prezintă risc crescut de a lua decizii eronate, de a avea o atitudine ostilă față de pacienți
și relații dificile cu colegii de muncă.
 Top 10 cele mai stresante specialități din medicină și stomatologie (în viziunea mea).
1. Urgențe
2. Terapia intensivă
3. Cardiologie
4. Chirurgie generală și oro-maxilo-facială
5. Anesteziologie
6. Psihiatrie
7. Neurologie
8. Ginecologie/Obstetrică
9. Boli infecțioase
10. Medicină Internă

5. Strategiile de coping (de ajustare, depășire) a Sindromului

Burnout aplicate de către medicii generaliști și medicii
stomatologi.
Mulți dintre factorii implicați în apariția Sindromului „Burnout” sunt statici și dificil de
influențat prin strategii de intervenție. În general, pentru a reduce riscul de epuizare
profesională se recomandă schimbări la trei niveluri:

1. Modificarea structurii organizaționale și a procesului de lucru;

2. Îmbunătățirea relației între organizație și fiecare medic prin programe de dezvoltare
profesională pentru o mai bună adaptare la mediul de muncă;
3. Acțiuni la nivel individual pentru a reduce stresul și simptomele de afectare a sănătății.

Implicarea în activitatea profesională desfășurată este considerată de către psihologi o

măsură importantă în prevenția „Burnoutului” deoarece are potențialul de a îmbunătați relația
între angajat și organizație. Este o atitudine pozitivă, în multe moduri opusă epuizării
profesionale, caracterizată de vigoare și dedicare.

6
De asemenea, dobândirea rezilienței este o strategie preventivă în rândul medicilor. Aceasta se
definește ca „abilitatea individului de a-și reveni după stres” sau „adoptarea unor strategii
pozitive de a face față unor situații de schimbare, adversitate, care le permit oamenilor să își
continue activitatea profesională și viața personală”. Se consideră că strategiile de dobândire a
rezilienței la nivel individual pot avea efectul de construire a „imunității de grup”, ducând la o
scădere suplimentară a nivelurilor de stres în rândul cadrelor medicale.

Odată ce s-a instalat Sindromul „Burnout”, trebuie de acționat și adoptat strategii

terapeutice:

 Căutarea sprijinului din partea colegilor, prietenilor, familiei este una dintre primele
măsuri care trebuiesc luate în momentul apariției epuizării profesionale.
 Colaborarea și susținerea în cadrul colectivului de muncă ajută atât prin suportul emoțional,
dar și prin oferirea de soluții sau măsuri utile pentru a depăși situația. Discuția cu
îndrumătorul (șef de secție, profesor, mentor etc.) este esențială, deoarece poate conduce
către schimbarea așteptărilor, uneori prea mari sau ajungerea la un compromis realist
(stabilirea unor obiective realizabile într-un interval de timp optim).

 Programele de reducere a stresului sunt deseori recomandate.

Un studiu sistematic nu a găsit nicio dovadă a eficienței programelor scurte de management
al stresului profesional în rândul cadrelor medicale. Cu toate acestea, s-au identificat dovezi
puternice în favoarea eficienței programelor intensive, realizate pe termen lung.

 Jumătate dintre medicii afectați de epuizare profesională apelează la activitatea fizică

regulată pentru relaxare, pentru a depăși perioadele stresante dar și pentru a se detașa de
problemele de la locul de muncă. Pentru a avea un stil de viață sănătos și liniștit, alături de
exercițiile fizice, sunt esențiale odihnă și cel puțin 8 ore de somn pe zi.

 Mulți medici care suferă de „Burnout” încearcă diverse măsuri individuale de reducere a
stresului și a epuizării prin activități relaxante precum yoga, meditație, tai chi. Tehnicile
de „mindfulness” constau în practici de concentrare intensă asupra respirației și asupra
fiecărei senzații și sentiment resimțite în fiecare moment. La locul de muncă, această practică
se traduce în abordarea situațiilor într-un mod deschis și răbdător, fără a judeca. Există
dovezi care sugerează că participarea la astfel de programe de comunicare se asociază pe
termen scurt și lung cu îmbunătățiri ale nivelurilor de „Burnout” la medici. Un studiu
american care a evaluat efectele unui programat susținut de „mindfulness” și „self-
awareness” constând într-o fază intensivă de 8 săptămâni, urmată de o fază de menținere de
10 luni, a observat că se asociază cu ameliorarea tuturor celor trei dimensiuni ale sindromului
„Burnout”.

7
 Bibliografie
1. https://joblist.md/ru/news/angajatorului/sindromul-burnout-unii-oameni-sunt-mai-predispusi-ca-
altii-la-epuizare-fizica-psihica-si-emotionala
2. http://www.estuar.org/despre-sanatatea-mintala/414-sindromul-burnout
3. https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/sindrom-burnout-epuizare-profesionala-
cauze-simptome-tratament
4. https://www.hipo.ro/locuri-de-munca/vizualizareArticol/841/Cum-stii-daca-suferi-de-sindromul-
burnout%3F
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sindromul_burnout
6. https://raportuldegarda.ro/articol/ce-spun-studiile-sindrom-burnout-medici/
7. https://biblioteca.regielive.ro/referate/psihologie/epuizarea-emotionala-burnout-234088.html
8. https://www.businessnewsdaily.com/1875-stressful-careers.html