Sunteți pe pagina 1din 16

3.

Maşina asincronă

Din probele de gol şi scurtcircuit se determină parametrii corespunzător schemei


electrice echivalente.Din celelalte probe se determină randamentul şi caracteristica
mecanică naturală a motorului asincron.

3.1 Încercarea la funcţionarea în gol


La încercarea în gol, ca motor, MA este conectată la reţea (turaţia este cea de
sincronism n=n1, s=0) şi la arbore cuplul este nul.
Schema electrică a MA la funcţionarea în gol este cea din figura.3.1, fiind
identică cu a TE în gol.

I1 Z1 I 2' I 10

I 10 R2 '
 jX 2 '  Z1
s
U1 U1 Z 1m
Z 1m

Fig.3.1. Schema electrică la funcţionarea în gol.

Pentru tensiunea nominală se determină:


-rezistenţa fazei statorice şi rezistenţa corespunzătoare pierderilor în fier:
P10
R1  R1m   R1m (3.1)
3  I 102
-impedanţa de magnetizare:
U
Z 1  Z 1m  10  Z 1m (3.2)
I 10
-reactanţa de magnetizare:
X 1m  Z 12m  R12m (3.3)
20 Maşina asincronă-3
Se execută montajul din figura 3.2 şi prin modificarea tensiunii de alimentare se
trasează curbele caracteristice P10  f1 (U 1 ) , I 10  f 2 (U 1 ) şi cos 10  f 3 (U 1 ) .

*
*
W A
R

MA
S

T
V

a)
P10 – Pb1
P10 P10
cosφ10
I10 Pb1 I10

PFe

cosφ10
Pm
U1N U
b)
Fig. 3.2. Încercarea la funcţionare în gol:
a) Schema de montaj; b) Caracteristicile la gol.

Pierderile prin căldură în înfăşurările statorice la mers în gol sunt date de relaţia:
Pb1  3  I 102  R1 (3.4)
unde R1 este rezistenţa pe fază a înfăşurării statorice.
Prin urmare, rezultă relaţia:
P10  Pb1  PFe  Pm (3.5)
La U1=0 rezultă Fe P  0 şi prin urmare se pot determina din relaţia (3.5)
pierderile mecanice.
3.2 -Încercarea la funcţionarea în scurtcircuit 21

3.2 Încercarea la funcţionarea în scurtcircuit


La funcţionarea în scurtcircuit rotorul este blocat (s=1) şi înfăşurarea statorică
este alimentată la o tensiune redusă: (0,2  0,8)U 1N .
Schema electrică a motorului în scurtcircuit este dată în figura 3.3.

Z1
I1 I 2' I sc
I 10 R2 '
U1 s
 jX 2 '  Z1 Z '2
Z 1m U sc

Fig. 3.3. Schema electrică echivalentă la funcţionarea în


scurtcircuit.

În laborator se execută scurtcircuitul de probă la care curentul de scurtcircuit


I sc  I 1 N , în exploatare curentul de scurtcircuit este mult mai mare decât curentul
nominal al maşinii.
Pentru tensiunea de scurtcircuit nominală, la care I sc  I 1 N , se determină:
-pierderile nominale în bobinaj: Psc  Pb (tensiunea de alimentare fiind
redusă, pierderile în fier s-au neglijat);
-parametrii de scurtcircuit:
U scN
Z sc  (3.6)
I sc
Psc
Rsc  R1  R2'  (3.7)
3I sc2
Deoarece în general X 1  X 2' rezultă reactanţa de dispersie X sc  Z sc2  Rsc2
şi astfel toţi parametrii electrici din schema echivalentă a M.A. sunt determinaţi.
Schema de montaj şi caracteristicile la scurtcircuit sunt date în figura 3.4:
22 Maşina asincronă-3
*
*
W A
R
MA
S

T n=0
V
AT

a)
Psc Psc
cosφsc Isc
Isc cosφsc

UscN Usc
b)

Fig. 3.4. Încercarea la funcţionare în scurtcircuit.

Cunoscând pierderile în bobinajul rotoric : Pb 2  Psc  Pb1  PFe , unde


Pb1  3I sc 2
R1 şi PFe de la proba de mers în gol, se poate calcula cuplul la pornire:
P
M p  b2 (3.8)
1
unde : 1  2n1 - viteza unghiulară sincronă
f
(n1  1 )
p
Precizare: deoarece pierderile în fier în miezul feromagnetic al rotorului au fost
neglijate la gol şi sunt aproximativ egale cu cele din stator, în relaţia de mai sus pentru
PFe se va lua o valoare dublă faţă de cea calculată la funcţionarea în gol.

3.3 Determinarea randamentului la maşina asincronă


Pentru cunoaşterea performanţelor maşinii asincrone este necesară cunoaşterea
randamentului.
Randamentul se poate determina dacă se cunoaşte puterea absorbită de maşină
pe la stator P1 şi puterea cedată pe la arbore P2 :
P2 P1  P
  (3.9)
P1 P1
3.2 -Încercarea la funcţionarea în scurtcircuit 23
unde: P  Pb  PFe  Pm reprezintă pierderile în maşină
Pb - piederile în înfăşurarea din stator şi rotor determinate la proba în
scurtcircuit;
PFe - piederile în fier se determină din încercarea de mers în gol;
Pm - piederile mecanice sunt considerate constante şi se determină din
încercarea la mersul în gol a maşinii;
Puterea utilă P2 se poate calcula direct din P2  M (   2n ), unde
sarcina motorului asincron este un generator de curent continuu cu statorul basculant
care permite citirea directă a cuplului electromagnetic M, iar turaţia se măsoară cu un
turometru (figura 3.5).

*
* W
R
M
A A
S
1

T
K1 V A
AT 1 2

MC V RS
2
CcC

A
E

RE

K2

(-) (+)

Fig. 3.5.Montajul pentru determinarea randamentului.

Pentru trasarea caracteristicii randamentului η=f(P 2) se efectuează următoarele


operaţii:
- se închide întrerupătorul K1 şi se ridică tensiunea maşinii la tensiunea
nominală cu ajutorul autotransformatorului AT;
24 Maşina asincronă-3
- cu reostatul RE la valoarea maximă se închide K2 şi se reglează RE până ce
ampermetrul A1 indică curentul nominal al maşinii;
- pentru diferite valori ale lui R S se măsoară curentul cu ampermetrul A 2 şi
valoarea tensiunii cu voltmetrul V2;
- cu wattmetrul W se măsoară puterea P1 primită de maşina asincronă.
Din expresia randamentului se pot scrie următoarele relaţii:
- pentru maşina asincronă:
P
1  arbore (3.10)
P1
- pentru maşina de curent continuu:
P2
2  (3.11)
Parbore
unde P2=U2I2 reprezintă puterea cedată de maşina de curent continuu peste rezistenţa de
sarcină RS.
Prin urmare, randamentul η a întregului sistem prezentat în figura 3.5 este:
P
  1 2  2 (3.12)
P1
şi cum în schema electrică maşinile sunt de aceeaşi putere se poate considera
η1≈η2, de unde rezultă randamentul maşinii asincrone:
P2

P1
(3.13)
În consecinţă se poate trasa caracteristica randamentului în funcţie de puterea P 2
prezentată în figura 3.6.
η

U=UN

U<UN

0 P2N P2

Fig. 3.6. Caracteristica randamentului la maşina asincronă.

Aceste caracteristici se pot trasa la diferite tensiuni, deoarece maşina asincronă


se alimentează cu ajutorul autotansformatorului.

3.4 Caracteristica mecanică M=f(s) / n=f(M)


3.2 -Încercarea la funcţionarea în scurtcircuit 25

Caracteristicile mecanice pot fi determinate pe cale analitică cunoscând


parametrii electrici ai maşinii asincrone de la proba de mers în gol şi scurtcircuit: R 1,
X1, R1m, X1m, R2’ şi X2’, folosind formula:

3U 12 R2' / s
M  (3.14)
1  R1  C1 R2' / s  2   X 1  C1 X 2'  2
unde:
2 f 1
1  viteza unghiulară sincronă
p
X1
C1  1 
X 1m
n1  n
Alunecarea maşinii s înlociută în relaţia (3.14) determină
n1
caracteristica mecanică n=f(M).
În acţionări electrice cu maşini asincrone, adeseori se utilizează forma
simplificată:
2M k
M
s sk (3.15)

sk s
Pentru maşinile mijlocii şi mari neglijând rezistenţa R 1 din stator faţă de
reactanţele (X1+X2’) şi considerând C1≈1 se obţin expresiile pentru cuplul critic M k şi
alunecarea critică sk:

3U 12 1
Mk  

21 X 1  X 2'  (3.16)

R2'
sk 

X 1  X 2'  (3.17)

Din relaţiile (3.16) şi (3.17) rezultă că, cuplul critic se modifică prin variaţia
tensiunii de alimentare, iar alunecarea critică se modifică cu ajutorul rezistenţelor
conectate cu înfăşurarea indusului pentru maşina asincronă cu rotorul bobinat.
Trasarea caracteristicilor mecanice pe cale experimentală prezentate în figura 3.7
se realizează cu montajul din figura 3.5.

Mk n1

1
nk
2

} 2 1

0 sk s=1 s 0 Mp Mk M
26 Maşina asincronă-3

Fig. 3.7. Caracteristicile mecanice ale maşinilor asincrone:


(1) – caracteristica naturală; (2) – caracteristicile artificiale.

Modificând tensiunea de alimentare cu ajutorul autotransformatorului AT se pot


trasa caracteristicile mecanice artificiale. Modificarea tensiunii de alimentare se poate
face numai în sensul micşorării faţă de tensiunea nominală, determinând o scădere a
cuplului electromagnetic. Prin urmare, la tensiune de valoare mică se reduce cuplul
rezistent la arbore prin creşterea rezistenţei R E sau/şi a rezistenţei RS.

3.5 Modificarea turaţiei la maşina de inducţie


În literatura de specialitate se precizează că, modificarea turaţiei la maşina de
inducţie se realizează prin modificarea frecvenţei tensiunii de alimentare f 1, prin
modificarea numărului perechilor de poli p şi prin modificarea alunecării s. Aceste
f1
posibilităţi rezultă din relaţia n  1  s  . L
p
D1
În laboratorul de maşini electrice sunt posibile următoarele
T3 metode pentru
T1
modificarea
R
turaţiei: D3
*
a) Modificarea frecvenţei tensiunii de alimentare;
A * deWalimentare;
b) Modificarea tensiunii
c) Introducerea V
rezistoarelor în circuitul rotoric; FP C
0
d) Cu ajutorul cascadei Krämer.

a)KModificarea
AT turaţiei prin frecvenţa tensiunii de alimentare se experimentează
FA
pentru o maşină asincronă monofazată cu fazăDauxiliară.
4 Montajul este prezentat în
M
figura 3.8,a, iar caracteristicile mecanice
D
în figura 3.8,b. A
2
T2 1~
T4

a)

FP – faza pricipală a maşinii monofazate;

FA – faza auxiliară a maşinii monofazate;

f>50Hz
n1
f=50Hz

f<50Hz

b)
3.2 -Încercarea la funcţionarea în scurtcircuit 27

Fig. 3.8. Convertorul de frecvenţă monofazat indirect:


a) schema electrică; b) caracteristicile mecanice.

Convertorul de frecvenţă indirect este format dintr-un redresor monofazat


necomandate cu diodele D1...D4 şi un invertor monofazat format din tiristoarele T1...T4.
Modificarea turaţiei se realizează prin modificarea unghiului de comandă al
tiristoarelor.
Pentru frecvenţe mai mici de 50 Hz ca pierderile în miezul feromagnetic al
maşinii să rămână constaute este necesar ca raportul U/f să fie constant. Modificarea
tensiunii de alimentare se realizează cu ajutorul autotransformatorului AT. Se poate
elimina AT dacă redresorul este comandat sau se poate modifica tensiunea cu ajutorul
invertorului, caz în care se complică partea de comandă a tiristoarelor.

b) Modificarea turaţiei cu ajutorul tensiunii de alimenatare se experimentează cu


ajutorul montajul prezentat în figura 3.5. Modificând valoarea tensiunii din statorul
28 Maşina asincronă-3
maşinii de inducţie în sensul scăderii, rezultă o micşorare a cuplului critic (relaţia
Mk
3.16), adică o scădere a capacităţii de suprasarcină   , ceea ce reprezintă un
MN
dezavantaj.
Alunecarea critică conform relaţiei 3.17 nu depinde de valoarea tensiunii de
alimentare, şi prin urmare sk rămâne constantă.
Caracteristicile mecanice obţinute prin modificarea tensiunii de alimentare sunt
prezentate în figura 3.9.

Mk

1 U=UN
MN 2

R 0 s1 s2 s3 sk s=1 s
S
Fig. 3.9. Caractersiticile mecanice în cazul modificării turaţiei prin scăderea tensiunii de
T alimentare.
K
Pentru acelaşi1 cuplu rezistent la arbore, corespunzător cuplului Anominal M N se
obţin alunecările s1, s2 şi s3, adică modificarea turaţiei rezultă din n=n 1(1-s).
2

Gama de modificare MA a turaţiei prin


Mc scăderea tensiuniiV de alimentare este
restrânsă, iar la pornire3~(s=1) cuplul scade RS a
c cu pătratul tensiunii,2
adică o scădere
Mp E X

capacităţii la pornire  p  .
MN
A
1
c) Pentru modificarea turaţiei prin introducerea rezistorului trifazat R în circuitul
R RE
rotoric se efectuează montajul din figura 3.10,a.
Această metodă este specifică maşinilor asincrone cu rotorul bobinat. Pornirea
instalaţiei se realizează prin închiderea întrerupătorului K 1, cu reostatul R reglat pe
K2
poziţia corespunzătoare valorii maxime a rezistenţei.

(-) (+)

a)

Mk

0 sk1 sk2 s=1 sk3 s

b)
3.2 -Încercarea la funcţionarea în scurtcircuit 29

Fig. 3.10. Modificarea turaţiei la maşina asincronă trifazată cu rotorul bobinat:


a) schema electrică; b) caracteristici mecanice.

Pentru trasarea caracteristicilor mecanice M=f(s) se efectuează următoarele


operaţii:
- se reglează R pentru o anumită valoare;
- cu reostatul RE la o valoare maximă se închide întrerupătorul K 2 şi se
reglează RE până ce ampermetrul A1 indică valoarea curentului nominal;
- cuplul rezistent la maşina asincronă trifazată se modifică prin rezistenţa de
sarcină Rs;
- turaţia se măsoară cu turometrul.
30 Maşina asincronă-3
Din relaţiile (3.16) şi (3.17) rezultă că la introducerea rezistenţelor în circuitul
rotoric cuplul critic rămâne constant, iar alunecarea critică creşte pe măsură ce creşte
valoarea rezistenţei reostatului R.
În figura 3.10,b se prezintă caracteristicile mecanice la modificarea rezistenţei
circuitului rotoric.
Gama de modificare a turaţiei în cazul acestei metode este mai mare faţă de
modificarea tensiunii de alimentare, însă sunt pierderi de energie electrică în reostatul
R.

d) În acţionările electrice unde se cere o putere electrică constantă la arborele


maşinii de lucru ML se foloseşte cascada Krämer.
Sistemul de acţionare electrică este format dintr-o maşină asincronă cuplată
mecanic cu o maşină de curent continuu (figura 3.11,a).

R
S
T

K1

A V W

P1
P3 P2 EX

ML RO Mc
T c

sPi A
1

~ RE
Rd
=

K2
a)

n (-) (+)

n1

ФE = 0

ФE ≠ 0

b)
3.2 -Încercarea la funcţionarea în scurtcircuit 31

Fig. 3.11. Cascada Krämer pentru modificarea turaţiei:


a) schema electrică; b) caracteristici mecanice.

Turaţia maşinii se modifică prin fluxul de excitaţie Ф E al maşinii de curent


continuu.
Cuplul maşinii de curent continuu MCC se adună cu cuplul maşinii asincrone MA
rezultând la arborele maşinii de lucru cuplul M L:
M L  M A  M CC (3.18)
În ipoteza neglijări pierderilor electrice în rezistenţele din stator şi rotor ale
maşinilor electrice (ipoteză valabilă pentru maşinile de putere mare) şi considerând că
puterea sPi din rotor se trensformă în putere mecanică cedată pe la arbore de către
maşina de curent continuu), rezultă:
P1  P3  P2 (3.19)
sau:
P1  M A   M CC   M L  (3.20)
În acţionările electrice unde puterea cerută de maşina de lucru este constantă
rezultă că maşina asincronă absoarbe din reţea o putere constantă P 1.
Turaţia se măsoară cu turometrul, iar cuplul elecrtomagnetic se determină din
puterea P1 rezultând caracteristicile mecanice prezentate în figura 3.11,b.

3.6 Modelarea şi simularea maşinii asincrone trifazate în


regim tranzitoriu
Regimul tranzitoriu apare în procesul pornirii maşinii, deconectarea de la reţea,
modificarea cuplului rezistent la arbore, a turaţiei.
Modelul matematic se bazează pe teoria celor două axe, fixe faţă de câmpul
magnetic învârtitor din stator care roteşte cu viteza unghiulară ω 1.
Conform legii inducţiei electromagnetice şi a conducţiei electrice se vor scrie
patru ecuaţii în tensiune-curent pentru stator şi rotor la care se adaugă ecuaţia mişcării:
J d
M  Mm   (3.21)
p dt
unde cuplul electromagnetic este determinat de relaţia:
M  pL1h  iq idr  id iqr  (3.22)
Observaţie: Sistemul de axe „dq” fiind fix faţă de câmpul din stator, avem
tensiune electromotoare indusă prin mişcare în înfăşurarea din stator (ω 1ψ) şi în
înfăşurarea din rotor [(ω1-ω)ψ].
Prin urmare, modelul matematic ce defineşte maşina de inducţie în regim
tranzitoriu este:
32 Maşina asincronă-3
di
dt
 di di 

u d  R1id  L1 d  L1h  d  dr   1 L1 iq  L1h  iq  iqr  
 dt dt 
diq  di q diqr 
u q  R1iq  L1
dt
 L1h  
dt 

  1 L1 id  L1h  id  iqr  
 dt

u dr  R2 idr  L2
didr
dt
 di di 

 L1h  d  dr    1    L2 iqr  L1h  iq  iqr   (3.23)
 dt dt 
diqr  di q diqr 
u qr  R2 iqr  L2  L1h      1     L2 idr  L1h  id  idr  
dt  dt dt 
J d
pL1h  iq idr  id iqr   M m  
p dt
unde mărimile necunoscute sunt: id, iq, idr, iqr şi ω, iar curentul real din maşină se
determină cu relaţia:
i
2
3
id cos 1t   iq sin  1t  
(3.24)
Parametrii electrici care intervin în relaţia (3.23) sunt:
R1 – rezistenţa fazei din stator;
R2 – rezistenţa fazei din rotor raporată la stator;
L1σ – inductivitatea de dispersie a fazei din stator;
L2σ – inducticitatea de dispersie a fazei din rotor raporată la stator;
L1h – inductivitatea principală;
ω1, ω – vietza unghiulară a câmpului magnetic din stator, respectiv a rotorului.
Pentru exemplificare se ia în considerare o maşină de inducţie trifazată cu
rotorul în colivie având puterea nominală P N = 4kW la turaţie nominală n N = 1438
rot/min alimentată la tensiunea U = 380V.
Parametrii electrici s-au determinat pe baza măsurătorilor experimentale
obţinându-se:
R1 = 1,694Ω R2 = 1,124Ω
L1σ = 7,39·10-3H L2σ = 8,05·10-3H
L1h = 0,189H J = 0,024kgm2
În figura 3.12 se prezintă variaţia în timp a mărimilor necunoscute în cazul
procesului de pornire a maşinii de inducţie trifazată pentru un cuplu rezistent la arbore
egal cu zero.
3.2 -Încercarea la funcţionarea în scurtcircuit 33
34 Maşina asincronă-3

Fig. 3.12. Variaţia în timp a mărimilor id, iq, idr, iqr, i, n şi M în cazul pornirii pentru Mm=0.

În laborator, simularea se realizează pentru un cuplu rezistent M rezist≠0, f<50Hz,


f>50Hz, U/f=ct, la modificarea rezistenţei circuitului rotoric.
Se precizează concluzile asupra mărimilor necunoscute în condiţiile precizate
mai sus.