1 Curs schi

APARITIA SI EVOLUTIA SCHIULUI

Dintre toate disciplinele sportive de iarna, de o larga popularitate se bucura schiul alaturi de alte
discipline precum patina , bob sanie.

De a lungul evolutiei sale omul a fost nevoit sa mearga , sa alerge, sa sara , sa prinda cu alte cuvinte sa
foloseasca toate calitatile mortice.

In zonele cu intinderi mari de zapada omul a trebuit sa se adapteze pentru a supravietui, a trebuit sa se
deplasezae prin zapada pt a si procura hrana .

In acest sens au aparut schiurile primitive care aveau o forma patrata dreptunghiulara , ovala sau
rotunda avand ca scop mersu prin zapada mare.

Putem afirma ca prima utilitate a schiului a fost de a usura mersu omului prin zapezile mari, urmand ca
dupa o perioada sa fie folosite in scopu alunecariii pe suprafete acoperite de zapada , modificandu se
forma lor devenind mai alungite.

Documentele atesta aparitia schiurilor acum 5 6 mii de ani prin descoperirile realizate pe peretii carora
erau pictati oameni cu rachete in picioare .

Numeroase obiecte pe stanca care demonstreaza schiul de de acum mii de ani sunt expuse in muzee din
orasele : Oslo , Helsinki , Copenhaga, Brasov .Aci se gasesc expuse rachete si schiuri de diferite
dimensiuni bucati de rondele , bete de schi etc .

Ca activitate sportive in Romania schiul a inceput sa fie practicat in zonele muntoase ale Transilvaniei
datorita influentelor germane , elvetiene.

Din acea perioada exista influente precise privind practicarea schiului in zona , Brasov , Sibiu, Cluj.

Pe valea Prahovei schiul apare mai tarziu la Sinaia datorita influentei in jurul casei regale la sfarsitul
secolului al xIx -lea apar primele asociatii turistice care au jucat un rol important in evolutia schiului.

Randul elevilor studentilor, militarilor,din 1909 are loc un concurs de schi care se desfasoara la Brasov
avand un traseu cu o lungime de 7.5 km, startul dandu se din Poiana Brasov-Poiana Posteri , concursul a
fost castigat de un sas pe nume Kurt Sevant.

In 1921 are primul campion national de schi care se desfasoara annual continuand pana in zilele noastre.

Se infiinteaza FRS careia se organizeaza campionatul Mondial si national ,campionatiele europene ,

universitare.

Probele oficiale ale schiului

Principalele probe oficiale ale schiului sunt:

Schi alpin, schi fond , sariturile la trambulina si biatlonu

Schiul alpin.

a) Proba de slalom

- Este proba de mase si feminima

- Are 2 manse

- Lungimea partiei cca 600 m diferente nivel de cea de 200 m porta este usor marcata cu g
fanion , distanta porti 4, culoarea fanion au acelasi cu nr porti 55 60

- Diferente dintre masculine si feminima

b) Slalom urias este proba fem si masculine

- Lungimea partiei 1200 1600 m

- Diferente de nivel 200 260 m

- Poarta este marcata de 2 fanioane

c) Slalom urias sau proba masculine si fem o singura mansa

-lungimea partiei 2000 2400 m

-poarta este marcata cu 2 fanioane

-traseul are 30 40 porti astfel dispuse sa franeze

d) coborarea

-proba masc si fem o singura mansa lungimea partieri 3000 2500

-diferente de nivel este 300 m

-traseul de coborare este marcat cu plase laterale cu scopu evitarii accidentelor

e) schi de viteza proba mai nou aparuta masculine si feminism consta din parcurgerea traseului
stabilot bine marcat si delimitat in scopul accidentelor

f) alpine forma dintr o ale 2 parti distincte sunt coborarea

g) schi

h) schi acrobatic

Schi Fond

Sunt probe masculine si fem diferenta fiind data de lungimea traseului si duritatea acestuia

Proba masculine:

-10 km tehnica clasica

- 15 km tehnica libera
-30 km tehnica clasica

-50 km tehnica libera

- 4 10 km cu 2 schimburi tehnica clasica

Proba feminima

-5 km tehnica clasica

-10 km tehnica libera

-15 km tehnica clasica

-30 km tehnica libera

-4 10 km 2 schimburi tehnica clasica 2 libere

Sarituruile la trambulina

Lungimea unei sarituri este data de marimea partiei, exista urmatoarele probe de sarituri

-+90 m 2 sarituri

- +180 m 2 sarituri

- +120 m proba pe echipe formata din 2 sportivi 2 sarituri fiecare

Compusa din 15 km schi fond la +120

Biatlon

Este proba masculine si feminism compusa din schi fond si tir

Proba masculina

10 km cu 2 trageri una pozitie culcat , una pozitie picioare , tinta la 150 m se folosesc 5 cartuse ,

20 km cu 4 trageri 2 culcat 2 in picioare , tinta la 150 m se folosesc 5 cartuse

Stafeta 4 10 km feicare sportive excuta 2 trageri tinta se se afla la 150 m cu 5 cartuse

Proba pe echipe 4 x 20 km cu 4 trageri pt feicare schimb din fiecare pozitie , tinta se afla la 300
m se fol 8 cartuse

Proba feminima

8 km 2 trageri una culcat una picioare , se folosesc 4 cartuse tinta la 150 m ,

15 km 4 trageri 2 culcat , 2 in picioare se folosesc 4 cartuse tinta la 150 m

Stafeta 3 x 7.5 km 2 trageri 8 cartuse tinta se afla 150 m

Proba echipa 4 x 15 km 4 trageri 8 cartuse la 150 m .

Coborarea directa este coborare executata pe linia pantei , cu ajutorul careia se insusesc celelalte
procedee tehnice:

Mecanismul ethnic

-picioarele paraelele cu 20 30 cm

-centrul de greutate repartizat pe ambele picioare

-articulatii coxale flexate

-trunchiul aplecat spre inainte , rotunjit .

-bratele usor flexat pe langa corp

-pumnii tin betele la nivelele buzunarelelor

-privirea inainte 20 30 m

Principalele greseli

- Rigiditate sporita a articulatiilor

- Centrul de greutate inegal repartizat sau spre inainte sau spre inapoi

- Trunchiul drept aplecat mult in fata

- Bratele departate , cu varful in sus

- Privirea in varful schiilor

- Incalecarea varfurilor , a cozilor

Exercitiu pt invatare:

-De pe loc ridicari alternative ale picioarelor , de pe loc intinderi ale picioarelor cu aterizare
corecta a picioarelor.

-Exercitiu de conducere a bratelor in lateral , din deplasare , alunecare in pozitia directa

- coborarea directa cu excutarea balansului vertical

Coborarea directa cu sarituri usoare

- Coborarea directa cu ridicare picioare de pe zapada

- Coborarea directa cu adunarea unor obiecte de pe pol

- Coborarea directa cu Arcuri si stafete

 Indicatii metodice

- Se acorda atentie sporita inaintarii pozitiei corecte

- Se acorda atentie invatarii coborarii directe , conduce la insusirea procedeelor

A) Terenul de lucru are grad grad de inclinare mic prevazut cu contra panta si amenajat pe
lateral cu garduri de protective

Coborarea oblica.

O coborare ce realizeaza oblig pe linia pantei

Mecanismul tehnic

- Schiurile paralele si apropiate

- Schiul din deal se afla mai inainte celui din vale cu aprox 10 cm

- Schiurile sunt asejate pe muchiile din deal

- Articulatii , genunghi , sold , glezna flexate usor

- Centru de greutate pe schiul din vale pe parti

- Trunchi rasucit catre vale

- Genunchi rasucit spre deal

- Bratele pe langa corp si pumnii care tin la nivelele buzunarului , privirea 20 30 cm

Greseli

- Picioarele prea intinse sau incrucisate in x

- Schiurile nu sunt paralele

- Greutatea repartizata pe schiurile din deal

- Schiurile si aseaza pe toata talpa

- Centru de greutate repartizat pe varfurile schiurilor sau cozile acestora

- Corpul este prea rigid

Exercitii pt invatare

- Exercituiu de pe loc luaare pozitiei coborare oblica , joasa

- Coborarea oblica cu ridicarea varful cozii

 - Punctarea cu batul de aceasi parte

- Coborarea oblica cu excutarea unor balansuri vertical , ghemuiri

- Coborarea oblica cu atingerea schiurilor din vale cu bratul din deal

- Coborarea oblica cu executarea de pasi succesivi sprea deal

Indicati metodice

Se cere insusirea corecta a pozitiei de coborare oblica datorita pozitiei corecte influenteaza , invatarea
tuturor procedeelor corecte de de ocolire

Trecerile peste denivelarile de teren

Reprezentate de totalitatea miscarilor excutate de catre schior in plan vertical longitudinal in scopul
mentinerii echilibriului peste denivelari

1 Trecerea prin adaptarea pozitiei corpului atrecerii rupturii de panta

2 Ruptura de panta apare in cazul trecerii bruste de la o inclinare aparte la una accentuate

-Trecerea racordarilor de panta

Prin raport de panta se intelege trecerea de la panta inclinata la o panta mai putin inclinata , sau plata.

- Trecerea prin amortizare

Se caracterizeaza frin flexia genunchilor in pozitie ascendenta a movilei si flexia maxima a movilei

Contactul cu zapada

-Trecerea prin excomotare

Se intelege tragerea schiurilor sub corp si deprinderea acestora de pe zapada inaintea unei
rupture de panta , urmand sa I a contact cu solul imediat dupa trecere prin extensia picioarelor

-Trecerea prin saritura

Procedam tehnic folosita de avansati

-Franarile 3 procedee de franare

1 prin derapaj

2 franare prin plug

3 in jumate plug
Prin derapaj procedam tehnic de o franre prin care schiorul produce o alunecare laterala nu
oblica fata de directia de la alunecare.

Derapaj lateral , oblic , si ghirlande

Franare plug procedam tehnica de franare folosita de incepatori sau de persoarne cu abilitati
fizice reduse.

Coborarea directa prin departarea corzilor si apropierea varfurilor , trecerea pe laturile

interioare , in centru de greutate pe cozi.

Franarea jumatate plug

Folosita de incepatori se realizeaza din coborarea oblica , deschiderea efectuarii plugului , se

realizeaza cu schiul din deal , cat si cel din vale.