Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sensul curentului. Sensul conventional este de la borna plus a unei baterii, la borna minus,
dar circulatia fluxului de electroni are loc in sens invers. Numai in interiorul bateriei circulatia
electronilor are loc de la plus catre minus. (vezi fig.1.)
Figura 1
Circuit electric. Orice portiune conductoare inchisa, prin care poate circula curentul electric.
Generator electric. Orice aparat, masina sau dispozitiv care creeaza la bornele sale o
diferenta de potential.
Legea lui Ohm. Legea care afirma proportionalitatea intre curentul care strabate un
conductor si diferenta de potential aplicata la capetele lui. (R = U / I )
Legea intaia a lui Kirchoff. Suma curentilor dintr-un nod al unui circuit electric, este egala
cu zero. (Σik = 0) (vezi fig.2.)
Figura
2 Figura 3
Camp magnetic. Zona sau spatiul in care se manifesta forte magnetice, care fac sa devieze
un ac magnetic.
Actiunea unui curent asupra unui magnet. Un ac magnetic aflat langa un conductor prin
care circula curent electric va devia, deci curentul creeaza un camp magnetic (vezi fig. 4).
Campul magnetic al unui curent rectiliniu. Campul magnetic din jurul conductorului va fi
un camp circular. Sensul liniilor de camp se pot stabili cu regula tirbusonului, al carui varf este asezat
in directia in care circula curentul. Rotind tirbusonul ca si cand ar avansa intr-un dop, sensul de
rotatie al manerului va indica sensul liniilor de camp (fig.5.). Daca un observator se culca in lungul
firului, astfel incat curentul sa-i intre prin picioare si sa-i iasa prin cap, polul nord al acului magnetic,
asezat paralel cu firul, va devia catre stanga observatorului in cazul unui solenoid strabatut de un
curent, liniile de camp si sensul lor se prezinta ca in fig.6.
Figura
4 Figura 5
Figura 6
Campul magnetic al unui curent circular. In cazul unei spire circulare, in jurul fiecarei
ramuri vom avea linii circulare de camp. In interiorul spirei, sensurile liniilor de forta ale celor doua
ramuri vor fi in aceeasi directie si ca atare ramurile spirei au tendinta sa se departeze intre ele.
Linie de camp magnetic. Directiile dupa care se exercita fortele unui magnet permanent
in fiecare punct din jurul sau. Liniile de camp ies din polul nord si intra in polul sud.
Figura 7
Figura 8
Forta electromotoare indusa in bobina de variatiile curentului care circula in spirele acestei
bobine, se numeste forta electromotoare auto-indusa. Valoarea sa este E = dΦ / dt. Daca
curentul creste, forta electromotoare este de sens contrar aceleia a generatorului care produce
curentul; daca curentul descreste, ea este de acelasi sens cu cea din urma.
Legea lui Faraday. Toate variatiile de flux care traverseaza un circuit electric inchis, dau
nastere la un curent indus; existenta curentului coincide cu cea a variatiei de flux. Daca circuitul este
deschis, el are o forta electromotrice indusa. E = ΔΦ / Δt
Figura 9
Figura 10
Figura 11
Valoarea efectiva. Este valoarea unui curent continuu echivalent care da acelasi efect
termic ca si curentul alternativ respectiv. Valoarea efectiva a unei marimi sinusoidale este 1 / , sau
0,707 din valoarea sa maxima.
Reactanta. Este ceea ce se opune trecerii curentului alternativ, in cazul unei bobine sau
capacitati. Ea se masoara in ohmi si valoarea sa X L pentru o inductanta pura este data de
relatia : XL = V / I = 2πfL= Lω ; iar pentru o capacitate pura, relatia XC este : XC = V / I = 1
/ 2πfC= 1 / Cω
Impedanta. Este marimea totala care se opune trecerii curentului electric intr-un circuit de
curent alternativ. Impedanta reprezinta suma rezistentelor si a reactantelor inductive si capacitive. Ea
se exprima prin relatia : Z = R + jX (vezi fig.12.) sau Z2 = R2 + X2 ; R = Z cos φ si X = Z sin φ.
Figura 12
Unghiul φ este unghiul de defazaj intre vectorul impedanta si vectorul rezistenta.
X = XL - XC ; Z2 = R2 + (XL – XC )2 = R2 + (Lω – 1 / Cω )2
Legea lui Ohm in curent alternativ. In cazul unui circuit complex care contine rezistenta,
inductanta si capacitanta relatia va fi : I = U / Z in care Z are expresia de mai sus.
Figura 13
Figura 14
Figura 15
Figura 17
Cand o tensiune alternativa este aplicata unui simplu rezistor prin care va circula un curent
alternativ, tensiunea si curentul au forme de unda similare si ajung in acelas timp la valorile maxime,
minime si zero. In acest caz se spune ca ele sunt in faza (vezi fig.12b.) daca tensiunea alternativa
este aplicata unui circuit format de o inductanta, curentul va fi in urma ei (vezi fig.13b.). daca
circuitul este o inductanta pura, curentul va fi in urma tensiunii cu 90 de grade. In situatia in care
circuitul este format dintr-o inductanta si o rezistenta, curentul va fi in urma tensiunii cu un unghi mai
mic de 90 de grade.
Daca tensiunea se aplica unui circuit capacitiv, curentul va fi defazat inaintea tensiunii
aplicate cu 90 de grade, in cazul unei capacitati pure si mai putin de 90 de grade, in cazul unui circuit
care contine capacitate si rezistenta (vezi fig.14b.).
Unghiul φ este defazajul intre curent si tensiune, iar cos φ reprezinta factorul de putere. Stiind ca,
cosinusul unui unghi nu este niciodata mai mare ca 1, rezulta ca factorul de putere nu poate fi mai
mare ca 1. Valoarea 1 a factorului de putere se obtine in cazul circuitelor pur rezistive. (V si I sunt
marimi de faza).
Sistem trifazat. Este un sistem de curent alternativ care foloseste trei circuite separate,
tensiunile fiind egale in valoare efectiva si frecventa, dar fiind defazate in timp cu o treime din
perioada (120 grade). In fig.18. se prezinta sistemul celor trei tensiuni (V1; V2; V3;) produse de un
alternator trifazat. Defazajul intre ele este de 120 grade. Suma algebrica a celor trei tensiuni la fiecare
moment de timp este zero.
Figura 18
tensiune de linie), este de sau 1,73 ori mai mare decat tensiunea intre un conductor si punctul
neutru (numita tensiune de faza).
Figura 19
Figura 20
a) b)
Figura 21
Figura 23