Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Legile fizice sunt generalizări științifice, frecvent matematic exprimate, ale unor
observații empirice ale naturii. Se exprimă ca relații între mărimi fizice și sunt aplicabile
pe grupuri (mulțimi) fizice definite și/sau clase de fenomene fizice. Legile științei sau
legile științifice sunt declarații care descriu sau prezic o serie de fenomene naturale.[1]
O lege științifică este o declarație bazată pe experimente sau observații repetate care
descriu un aspect al lumii naturale.
Cuprins
1Istorie
2Proprietăți
3.Istorie
Principiul I al termodinamicii
Enunțul I
Variația energiei interne a unui sistem termodinamic, la trecerea lui dintr-o stare inițială
dată, într-o stare finală dată, nu depinde de stările intermediare prin care trece sistemul,
ci numai de stările inițială și finală: ΔU = U2 – U1.
Enunțul al II-lea
Variația energiei interne a unui sistem termodinamic, ΔU, la trecerea acestuia dintr-o
stare inițială dată într-o stare finală, este egală cu suma dintre schimbul de căldură cu
mediul exterior, Q1–2, și lucrul mecanic al forțelor exterioare care acționează asupra
sistemului: ΔU = Q1–2 + Le.
Sisteme conservative
În cazul mecanicii clasice, legea conservării energiei mecanice se enunță sub forma:
În cazul în care caracteristicile mișcării mecanice a unui sistem sunt determinate doar
de prezența unor forțe conservative, energia mecanică totală este o constantă a
mișcării
sau:
unde:
O forță conservativă, prin definiție, este dependentă doar de distanța dintre corpul
studiat și un alt corp din vecinătatea lui. Lucrul mecanic al unei forțe conservative este
independent de forma traiectoriei, el fiind funcție doar de poziția punctelor între care are
loc deplasarea.