Sunteți pe pagina 1din 15

Acest studiu are ca obiect cQncittLa _cu~~Cl~~erii in

societAtile cete mai dezvoltate, cunoastere pe care am decls sA

o numim 'postmodema'. Cuvintul este utilizat in mod curent pe

continel'ltul american, in scrierile sociologilor ~i ale criticilor. EI

desemneazA starea culturii in urma transtorrnarjlor care au

afectat regulile de joc ale ~tiintei, literaturii ~i artelor, incepind cu

sffr~itul secolului al XIX-lea. Aici vom situa aeeste transtormarl in

raport cu criza povestirilor.

~tiinta este incA de ·Ia aparitie in conflict cu povestirile.


Conform propriilor sale criterii, maforitatea acestor povestiri se
dovedesc a fl fabule. Dar in masura in care ~tiinta nu se reduce
la cunoasterea unor regularitAti utile ~i cerceteaza adevArul, ea
trebuie sA-~i legitimeze propriile reguli de joe. Atunci ea tine un
discurs de legitimare asupra propriului statut, discurs numit
filosofte. Cind acest metadiscurs recurge explicit la una sau alta
din marile povestiri, cum sint dialectica spiritului, hermeneutica
sensului, emanciparea subiectului national sau muncitor, dez­
voltarea bogAtiei, am decis sA nurnim "rnodema' ~tiinta care se I
raporteaza la ale pentru a se legitima. Astlel, de exemplu, regula
consensului intre destinatorul ~i destinatarul unui enunt cu
valoare de adevAr va fi conslderata ca acceptabaa daca ea se
inscrie in perspectiva unei unanlrnltati posibile a spiritelor
,
rationale: aceasta
. era povestirea Luminilor in care eroul
~~!E!~ii contribuie.J~ realizarea unui scop etico-poljtic mAret,
pafe;:l.universa!~. Se observa in .acest cal cA, legitimind
cunoa~terea printr-o _metap9~~stire, care implicA 0 tilosofie a
istoriei, trebuie sA ne punem problema validitAtii , institutiilor
, care
controteaza legAtura sociala pentru ca ~i ele cer sa tie legitimate.
Justitia se vede astlel raportata la marea povestire in acela~i fel
ca ~i' adevArul.
I."
Simplificfnd la maximum, consideram ca 'postrnodema­
nelcrederea in metapovestiri. Aceasta este tAraindoialA un erect
al progresului ~tiintelor, dar acest progres 0 presupune la rindul
sau CAderii in desuetitudine a dispozitivului metanarativ de
legitimare it corespunde mai ales criza tilosotiei metafizice ~i cea
a institutiei universitare care depindea de ea. Func!ia narativA
i~i pierde functorii, marele erou marile primejdii, rnarile aventuri
~i marele scop. Ea se disperseaza intr-o puzderie de elemente
Iingvistice narative. dar ~i denotative, prescriptive, descriptive

15
etc; fiecare purtind cu sine valente pragmatice sui generis. sensibilitatea noastra la diterente ~i ne Intare~te capacitatea de
Fiecare dintre noi traiellte la rascrucea unor astlel de ~emente. a suporta incomensurabilul. Ea Insa~i nu-sl gase~te ratiunea de
Noi nu formam combina~ii Iingvistice stabile in mod necesar, iar a fi in omologia expertilor, ci In paralogia inventatorilor.
proprieta~ile celor pe care !e formam nu slnt cu necesitate intrebarea ce r~mine deschisa e urmatoarea: 0 legitimare
comunicabile. Astlel societatea de miine este caracterlzablla mai a legaturii sociale, 0 societate justa, este practicabjla dUpa un
pupn printr-o antropologie newtoniana (ca structualismul sau paradox analog celui din activitatea ~tiintifica? in ce ar consta
teoria sistemelor) cll: printr-o pragmatica a particul~or Iingvis­ ~? '
tice. Exista numeroase jocuri de limbaj diferite. datorlta Textul care urmeaza este 0 scriere de clrcurnstanta. , Este
eterogenita~ii elementelor. Ele nu lasa loc decil: unei instituiri un Raport asupra cunoasterli in socletatae cele mai dezvoltate,
parcelare, adica unui determinism local. care a fost propus Consiliului Universitatllor de pe linga guvernul
Factorii de decizie incearca totusi sa gestioneze acestl provinciei Quebec, la cererea pre~edintelui sau Acestadm urma
nori de socialitate conform unor matrlci de tip input/output, dupa a autorizat publicarea textului in Franta, fapt pentru care ii
o logica ce implica 0 comensurabilitate a elementelor IIi 0 multumim.
, '
determinabilitate a intregului. Viata noastra este pusa de catre Trebuie spus ca -raportorul este un filosof, nu un expert.
ei in slujba cresterii puterii. Legitimarea sa in materie de just~ie Ultimul stie ce ~tie ~i ce nu stte, pe cind primul nu stle. Unul
sociala, ca ~i de adevar ~tiintific, s-ar realiza prin optimizarea concluzioneaza. cetalalt interogheaza ~i acestea smt ooua jocuri
pertorrnantelor sistemului, a eficacitati]. Aplicarea acestui de limbaj distincte. Aici ele sint amestecate, astlel Incll: nici unul,
I criteriu la toate jocurile noastre nu este posibila fara 0 anumitA nici celalalt nu este dus plna la capat.
teroare, mai blinda sau mai dura: Fiti operatori, f~i comen­ Filosoful, cel putin, se poate consola spunind ca analiza
surabili, sau dispareti. torrnala ~i pragmatict. a anumitor discursuri de legitimare
Aceasta logid a celui rnai performant este fara indoiala filosofice ~i etico-politice, care subintinde Raportul, va vedea
mconsistenta in multe privinte, mai ales in cea a contradlctlel lumina zilei dupa el. Acesta ii va fi facut 0 introducere utilizind 0
existente in spatiul socio-economic: ea doreste in acelasi timp cale usor socloloqizanta, care 0 scurteaza dar ~i 0 snueaza.
mal putina rnunca (pentru a reduce costurile de productle) ~i Asa cum este, il dedlcam Institutului Politehnic al
mai multa rnunca (pentru a usura povara pe care 0 reprezlnta Universitatii
, Paris VIII (Vincennes) intr-un moment foarte
pentru societate populatia inactlva). postmodern in care aceasta universitate risca sa dlspara, iar
Dar incredulitatea' este de acum atit de mare incil: nu se acest institut sa se nasca.
mai ooats astepta de la aceste lnconsisterue 0 sotutle salvatoare,
asa CL:m facea Marx.
1. CiMPUL: CUNOA~TEREA iN SOCIETATILE INFORMATIZATE
Conditia postrnoderna este totu~i" straina dezlluzlonaril ca
~i pozitivita~ii oarbe a deleqltlmarli. In ce poate sa rezide
legitimitatea. dupa sfir~itul erei metapovestirilor? Criteriul de Ipoteza noastra de lucru este ca odata cu intrarea
operativitate este tehnologic, el nu e pertinent pentru a judeca in societatilor in epoca nurnita postindustriala ~i a culturilor in
legatura cu ceea ce este adevarat sau drepl. in consensul obtinut
, 1. A. Touraine, La societe postuutustneue. Denoel, 1969, D. Bell, TIle
prin discutle. cum crede Habermas? EI violenteaza Coming of Post-Industrial Society, New York, 1973; Ihab Hassan, The Dismetn
eterogenitatea jocurilor de limbaj, atita vreme cll inventia berment of Orpheus: Toward d Post Modern titenuui», New York, Oxford U.P.,
1971; M Benamore & Ch. Caramello eds, PerformdnceinPostmodernClIltllre,
presupune intotdeauna un dezacord. Cunoaster ea Wisconsin, Center for XX th Century Studies & Coda Press, 1977; M. Kohler,
postrnoderna nu este numai instrumentul puterilor. Ea rafineaza -Postmodemismus: ein begriffgeschichtlicher Ueberblick», Amerikastlldien 22,
1(1977) On limba romina vezi nr. 1-211986 din Caiele entice- Viata Rom;neascil,
sensibaitatea noastra la diferente ~i ne Intare~te capacitatea de
dedicat in intregime postmodernismului - N.T.~

17
16
Aceasta schimbare a inceput sA se etectueze cel putin de la 11
.mct a terminalelor linteligente" lO , paradoxologi8 : sint tot
sfirl1itul anilor '50, perioada care marcheeza pentru' Europa atftea dovezi evidente, Iista nefiind exnaustiva.
<: sfirl1itul reconstruetiei sale. IIi a fost mai mull sau mai Put
in rapidA Incidenta acestor transtormarl tehnologice asupra
in funetie de fieccire tarA, iar in interiorul tArilor in functie de
sectoarele de actlvitate: de aici 0 desincronizare ~eneral~ care
cunoasterll pcire considerabiiA. Ea este, sau va fi atectata de
acestea in ~ele d9!!8 fllJJ&!ii principale ale sale: @rcetarea IIi
face dificilA alcAtuirea unui tab/ou de ansamblu . 0 parte a
transmiterea de cuno~tinte. In cazul celei dintii, un exemplu
descrierllor sint destinate sA rAminA simple ipoteze, I1tiut flind cil
accesibil nespecialistului este oferit de catre geneticA, care il1i
este de imprudent sA se acorde un credit excesiv tuturologiei3. datoreaza paradigma teoretica cibemeticii. Exista sute de alte
Decil sA construim un tablou care sa nu poata fi complet, exemple aeemanatoere. in cazul celei de a doua, este cunoscut
vorn prefera sA plecam de la 0 caracteristicA ce determinA in mod modul in care normalizind, miniaturizind IIi comercializind
nemijlocit obiectul nostru..Q~!'I.0t3..§te~~~.§tiinJiticAeste .~.~p~ie aparatele. se modificA astaz! IIi operatiile de achizitionare, de
~ disc:ursului.
- -
.... --'-._-_." "'~ ,
Or, se poate spune ca de patruzecl de ani I1tiintele clasare, de funere la dlspozlue IIi de exploatare a
IIi tehnicile4 zise de virf a!!ca~obiect limbaj~~: tonolo~a IIi teoriile cUnOl?tintelorl . Este rational sa gindim ca mumpncarea rnasini­
Iingvistice , prob/emele comunicArii l?i CI emetlca . algebrele lor informationale atecteaza IIi va afecta circulatia cunostintelor
6
modeme IIi informatica , ordinatoarele IIi limbajele lor7 , tot atft cft 'a fAcut-o IIi dezvoltarea mijloacelor de circulaiie a
problemele de traducere a limbajelor IIi cercetarea oamentor mai intO ~transporturi), a sunetelor IIi imaginilor' mai
compatibilitAlii intre Iimbajele-mal1inA8, problemele de intro­ apai (mass-media) 1 .
ducere in memorie IIi bAncile de date 9 , telematica IIi punerea la
10. L. Joyeux, "Les applications avancees de I'informatique", Docu­
ments contributifs, foc. cit. Terminalele personale (Integrated Video Terminals)
2. 0 expresie literarA d~ acum clasica a unui asemenea tablQu ne este vor fi comercializate inainte de 1984, la un pret de circa 1400 dolari U.S., dupa
oferiti de M. Butor, Mobile. Etllde poll' une reprcstJlltalioll des Elats-Ullis, un raport dat publicitll.tii de International Resource Development, The Home
Gallimard, 1962. Terminaf, Conn, I.A.D. Press, 1979.
3. Jif Fowles ed., Handbook of Futures Research, Westport, Conn., 11. P. Watzlawick. J. Helmick-Beavin, D. Jackson, Pragmatics of Human
GreenWOOd Press, 1978. Communicetion. A Study of fnteractionaf Patterns, Pathofogies. and Paradoxes,
4. N.S. Troubetzkoy, GrundziigederPflOnofogie, Praga, T.C.L.P. VII, N.Y., Northorn, 1967; trad. fr. J. Mosche, Une fogique de /a communication,
1939; trad. fro Cantineau, Principesdephonofogie, Paris, Klincksieck, 1949. Seuil, 1972.
5. N. Wiener, CybemelicsandSociety. TheHlIIllanUseolHlImanBeings, 12. J.M. Treille, din Grupul de analizi ~i prospective a sistemelor
Boston, Hougton Mifflin, 1949; trad. fr. Cybemeliqlleelsociete, Deux Rives, economice ~i tehnologice (GAP.S,E.T.), declara: "Nu se vorbeste indeajuns
1949, 10/18, 1960. W.R. Ashby, Anfntrodllctionto Cybemetics, Londra, Chap­ de nolle posibilitll.ti de rispindire a memoriei, mat ales datorita semiconduc­
man and Hall, 1956 Iimba romanA vezi N. Wiener - Cibernetica sail ~Iiin!a
On torilor ~i laseri (...). Fiecare va putea in curind sa stocheze cu cheltuieli reduse •
comenzii ~i comunictJrii, la fiinte ~i ma~ini, trad. AI. Giuculescu, Bucuresti, Ed. lntorrnaua acolo unde vrea ~i sa dispuna in plus de capacltati aulonome de
~tiin,ificll., 1966 - N.T.) tratare a ei" (La semeine media 16, 15 febr. 1979). Dupll. 0 ancneta efectuati
6. Vezi opera lui Johannes von Neumann (1903 _ 1957), de National Scientific Foundation, mai mult de jurnatate din elevli de high
7. S. Bellert, "La formalisation des svstemes cybernetiques", in Le
school utilizeazA curent serviciile unui ordinator; institu\ille scotare vor dispune
concept d'information dans la science contemporaine, Minuit, 1965.
fiecare de la inceputul anilor 1980 de un asemenea ordinator (La semaine
8. G. Mounin, Les problemes theonquee de fu truduction, Gallimard,
media 13, 25 ian. 1979).
1963. Este aceeptat anul 1965 ca data a dectansaru revolulier ordinatoarelor
13. L. Brunei, Desmacflinesetdeshommes, Montreal, Quebec Science,
odatil cu noua generatie de computere 360 IBM: A. Moch, "Le tournant
1978. J.L. Missika & D. Wolton, Lesreseauxpensants, Libraire tehnique et doc"
informatique", Documentscontributifs, annexe IV, L 'informalisatioll de la sociiJle,
1978. lJtilizarea videoconferintei intre Quebec#~i Franta tinde sA devinA 0
La Documentation franc;aise, 1978. A.M. Ashby, "La seconde generation de la
obi,nuintl\: in noiembrie ~i decembrie 1978 a avut loc al patrulea ciclu de
micro-electronique", LaRecherche 2 (iunie 1970), p.l;;!7 ~i urm.
videoconferinte in direct (prin satelitul Symphonie) intre Quebec ~i Montreal
9. C~L. Gaudferman & A. Taib, "Glossaire", in P. Nora & A. Minc, pe de 0 parte, Paris (Universitatea Paris Nord ~i Centrul Beaubourg) pe de 'alta
L'informatisation de fa societe, La Documentation franc;aise, 1978. 11. parte (La semaine media 5, 30 nov. 1978). Un alt e~emplu este jurmalismul
Beca,"Les banques de donnees", Nouveffeinformatique etnouvelfe croissance, electronic. Cele trei mari relele americane ABC, NBC ~i CBS ~i-au inmultit in
ann"we I. L'informatisation..., foc. cit. asemenea misurll. studiouri e de produetie in toata tumea incit aproape toate
evenimentele care se intimpli pot fi tratate acum electronic ~i transmise in Sta­
18
19
Ea' inceteaza de a-si fj propriul scop, i~i pierde 'valoarea de
In aceaeta transformare generala, natura..£!l!J~e.~L-'lu_ intrebuintare"
, 16.
I!!!!ll1J! intacta. Ea nu poate trece in noile canale ~i nu poate Se ~tie ca ea a devenit in ultimele decenii, principala forta
deveni operatlonata decit daca fiecare cuno~tinta poate fi de produc!l.e17, fapt care a modificat deja considerabil ~
traousa In cantuati de informatie 14. Se poate deci formula pozitia populatiilor active in tarile cele mai dezvoltats 18 sl care
lpoteza ca tot ceea ce nu esie traductibf in cunoasterea , princlpalul
.constituie 'd canal . e strangulare pentru tariJe InY
curs
constituita va fi abandonat ~i ca orientarea nollor cercetan ~. va de dezvoltare. In epoca posnnoustrlaia ~i postmoderna, ~tiin\a
subordona conditiei de traductibilltate a evsntualelor rezultate in
-~--,~- - - - . -,*- - ,.. -- ", - _.~ •." - - - - ._ .•. - - ­
if1i va conserva ~i lf1i va consolida tara indoiala tot mai .mult
Iimbaj-ma~ina. "f'roducatorii" de cunoastere ca ~j utiJizatorii ei importanta-m ~se_~~~l!I.. ECipacita.tlldr, p"r~ue~~ve ale state/or­
trebuie f1i vor trebui in continuare sa aibB mijloocele de a traduce natlUnrll.ceasfif
--+--,.
slfuatie
,
este chiar unul din motivele care ne face
In aceste Iimbaje ceea ee ei cauta, unii sa inventeze, ceilalti sa sa' credem ca ruptura fata de tarile in curs de dezvoltare nu va
19
invete. Cercetarile Intreprinse asupra aeestor ma~ini-interpret incetasa se adinceasca tn viitor .
sint deja avansate15. Odata cu hegemonia informaticii, se im­ Dar acest aspect nu trebuie sa ne taca sa uitam un altul,
pune 0 anumita logicA f1i deci un ansamblu de prescriptii cu complementar. Sub forma sa de marfll informationala
privire Ja enunturiJe acceptate ea fiind "de cunoastere'', indispensabila puterii productive, cunoasterea este deja ~i va fi
Ne putem astepta din acest moment la 0 accentuata o miza ~ poate cea mai lrnportanta. In competula
exteriorizare a cunoasterf in raport cu "cunoscatorur, In orice
faza a procesului de cuooastere s-ar afta aeesta. Vechiul prin­ 16. J. Habermas, Erkenntnis und Interesse, Frankfurt, 1968: trad. fr.
cipiu conform caruta achizltla de cuno~tinle este indisociabila Brohm CIl~men90n, ConnaissanceetinterBt. Gallimard, 1976.
17. "Baza (Grundpfei/er) productiei Ili a boga!iei (...) in existenla
de formarea (Bildung) spiritului ~i chiar a persoanei cade ~i va omului ca corp social, devine inteligen!B ~i dominatla naturii", astfel incit
eadea tot mai mult In desuetitudine. Raportul dintre cei ce 'cunoa~terea soclata generala, acel Knowledge. devine torta de productie
furnlzeaza f1i cei ce Intrebuinteaza cuno~intele, pe de o 'parte, imediata", scrie Marx in GnmdrissederKritikderpolilischenOekonomie (1857­
1858), Berlin, Dietz Verlag, 1953, 594; trad. fr. Dargeville. Fondements de
~i acestea din urma, pe de alta parte, tinde sa fmbrace forma I'economiepolitique, Anthropos, 1968, 1,223 [...] On Iirnba rornina , &ze/e cnticii

',/1
11
~ I
relaJiei pe care producAtorii ~i eonsumatorii de marfuri 0 au cu
marfurile, adica forma valoare~unoaf1terea este f1i va fi produsa
pentru a fi vlnduta, este ~i va fi consumata pentru a fi valorificata
fntr-o noua producue: in ambele cazuri,pentru a fi schimbata.
Ea inceteaza de a-~i fi propriul SCoP, i~i pierde "valoarea de
economieipolitic e, vol 1·2, ed. politica, Bucuresti, 1972·74· N.T.)Totulli:Marx
conch ide ca nu ''in forma cunoastenl ci ca organ imediat al praxisului social"
devine cunoasterea 0 torta, mai exact sub forma de rnasini: acestea sint
"organe ale creierului uman create de mina omului, ale fOllei cunoallteri;
obiective". Vezi P. Mattick, Marx and Keynes, T/Je Linll/s aillie Mixed Economy,
Boston, Sargent, 1969; trad. tr. Bricianief, Marx vi Keynes. Les timites de
I'economie mixte, Gallimard, 1972 Discutie In J. F. Lyotard, "La place de
I'alienation dans Ie retournement marxiste" (19691 in D,ir;ve a partir de Marx 9/
tele Unite prin satelit.Numai birourile din Moscova continua sa lucreze pe film Frel/u 10/18, 1973,
pe care i1 expediaza de la Frankfurt pentru difuzarea prin sate/il. londra a , 18. Compozitia categoriei forte; de munca (/dbor lurGe) in Statele Unite
devenit marele packing point (La semaine media 20, 15 martie 1979). s-a modihcat in douazeci de ani (1950 ·1971) dupa cum urmeaza:
14. Unitatea de informafie este bitul. Pentru defin;fiile ce is-au dat, 1950 1971
vezi Gaudfernan & Ta'lb, "Glossaire", loc. cit. Discutiile in A. Thorn, "Un protee Muncitori in uzina. in servicii 62,5°/0 51.4%
III de la semantique: I'information" (1973). in Mode/es mathematiques de la sau agricoli

'i
morphogenese, 10/18, 1974. Transcrierea mesajelor in cod digital permite mai
ales eliminarea ambivalentelor: vezi Watz/awick et a/., op. cit. , 96.
15. Firmele Craig lexicon anunl Ii scoaterea pe piat a a
traducatoarelor de buzunar: patru modele in limbi diferite, acceptate simultan,
fiecare numdrind 1500 de cuvinte, eu memorie. Weidner Communication
Profesiuni Iiberale si tehnicieni
Functionari'
(Statistical Abstracts, 1971)
7 .5~"
30~~
14,2%
34%

19. Datorita maririi timpului de "Tabricatle" a unui tehnician superior


sau a unui om de ~tiinla mediu comparati" cu timpul de 4ell1rac!ie a materiilor
Systems Inc. produce un MultilingualWordProcessing care permite cre~erea prime ~i de transfer al capitalului moneda, La sfir~itul anilor '50, Mattick evalua
capacitafii unui traducator mediu de la 600 la 2400 de cuvinte pe ora. EI rata investitiei nete in !arile subdezvoltate la 3-5% din PNB, iar in !arile
comportd 0 triplA memorie: dicfionar bilingv. diC!ionar de sinonime, index dezvoltate la 10-15% (op, cit., trad. fr., 287).
gramatical (La semaine media 6,6 dec. 1978,5).
21
20
.ntft pentru a stApini teritorii, apoi pentru a poseda ~i a exploota intrebarea: Cine va intra in posasia informatiilor'? ,
Jransformarea.naturii.£unoo§terii poote avea decl un efect
materiile prime ~i 'llina de lucru iefti~. ne putem imagina cA ele
, Se deschide astlel
sa vor lupta in viitor pentru a stapini informatii. contrar asupra puterilor publi.c~, Ot!l.i9..IL~.:§!
astlel incft sa Ie ::::;>
un nou ciinp pentru strategiile industriale ,i comerciale dar ~i reco~ider~_r~-'~i1e"Ql1.QrEillt ,§i Q~ .rapt cu ma!lle int~.~~i~~ri ~,
pentru strategiile militare ~i politice20. p! un plan mal ge.n~r~!......C?lJ2Qcleta~a clvjlatfedeschlderea
Totusl, aeeasta perspectlva nu este atit de simpla pe cit pietei mondiale, reluarea unei competitii economice sustinute,
,
disparitia hegemoniei exclusive a -eapitalismului " american,

pare la prima vedere. Caci ~~_~mzarea cunOOllt~ nu va


\ I
putea lasa intact privilegiul pe care statele-natiuni ii detineau ~i declinu\ alternativei socialiste, deschidertta probabilfl a pietei
I

chineze spre schimburi, ca o;:i multi alti factori au adus statete in

n detin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuiarea de acast sfir~it al deceniului optTin situatia "
de a-sl revizui serios rolul

I cunostlme. Ideea cA ete depind de acest "creier" sau "spirit" al


pe care se obi~nuiserfl sa-I joace dUpa anii '30 ~i care consta in

protejarea, ghidarea l1i chiar p1anificarea invest~ii10(!2. In acest

societAtii' care este statui se va perima pe masura ce se va


consolicla principiul invers conform caruia societatea nu exista
~i nu progreseazA decft daca mesajele care circula in cadrul ei
context. noile tehnologii, datoritfl faptului ca tao ca datele utile in

luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sa fie ~i mai mobile

sint bogate In informalie ~i usor de decodificat. Statui va incepe


sa aparA ca un factor de opacitate ~i de "bruiaj" pentru 0 ~i vulnerabile la piraterie, nu pot decit sa sporeasca urgenta

ideologie a "transparentei" comunicationale, care aste insotltA acestei reexaminari. '


"
de 0 comercializare a cUllo~tinplor. Din aceasta perspecnva,
, in loc sa fie difuzate in virtutea valorii lor "formative" sau a

importanlei lor politice (administrative, diplomatice, militare),

riscA sa se punii din nou cu acuitate problema raporturilor dintre


instantefe economice ~i cele statale,
cuno~tintele pot fi puse in circulalie prin aceleal?i retele ca ~i

moneda,'fn timp ce distinctia pertinentfl specifica lor poate inceta

, economice au fost
Tn ultimele decenii deja, aceste instante
de a fi cunoa~tere/ignoranta pentru a deveni, ca In cazul

monedei, "cuno~tinte de pfata/cuno~tinte de investitii", mai

in stare sa puna in pericol stabilitatea celor statale, datorita


formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele
exact: cu.n~o.c...~!-ti_n....,le~sc.:."himba!e pen_tr_u_fn~'inerea vietii _co_t~~

,
generic de intreprinderi multinationale. Aceste forme fac ca
(reconstituire a fortei de mundi, "supravieluire") versus credite

deciziile referitoare la invest~ii sa scape, cef putin fn parte,


de cuno~tinte in vederea optimizarii performantelor unui pro­
controlului statelor-na\iuni21. Odata cu tehnol'ogia infor­
mationala ~i telemanca, aceasta chestiune nsca sa
d~vi~ ~i mai gram.
in acest caz, am putea vorbi despre transparenta ca
spinoosa. SA admitem de exemplu ca 0 firma cum este IBM este
despre liberalism. Aceasta nu impiedica posibilitatea ca in fluxul
autorizata sa ocupe 0 zona din cfmpul orbital al Terrei pentru
monetar unii sa
se ocupe de decizie in limp ce ceilalti fie buni sa
door de plata. Ne putem imagina, la fel. fluxuri de cuno~tinte \~- ,
a-o;:i
Y piasa aid satelitii
, de comunicatie , ~ilsau sateliti
y ~,
continind
trecind prin acelea~i canale ~i de aceea~i natura dar dintre care -)
bAnci de date. Cine va avea acces la ele? Cine va derini canalele
sau datete interzise? Statui? sau va fi el door un utilizator printre
unele vor fi rezervate "factorilor de decizie", in timp cecelelalte
ceilalti? Se pun astlel noi probleme de drept ~i odata cu ele vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecaruia fata de
20. Nora Mine, L 'informatisation de Jasoci6te, Joc. cit., mai ales prima legatura sociala. '
parte: 'Las delis.". Y. Stourdze, "Las Etats-Unis et la 9uerre des communica­
tions', LeMonde, 13-15 dec. 1978. Valoarea pie~ei mondiale a instrumentelor
de telecomunicatie in 1979: 30 de bilioane de dolari: se aprecieazi cj in
urmitorii zeee ani as va atinge 68 de bilioane (Lasema/ne media 19, 8 martie
1979, 9). 22, Este verba de "8 slabi administratia", de a ajunge la "Statui
21. F. de Combret, "La redeploiement industriel', Le Monde, aprilie minimal'. E declinul acelui Welfare State, concomitent cu criza inceputi in
1978; H. Lepage, Dema/nJecapitalisma, Paris, 1978; Alain r-otta, LaFrance at
/';mp6ratifmondiaJ, PUF, 1978. 1974.
23
22
Intn pentru a stApin; teritorii, apoi pentru a poseda ~i a eXpioota
materiile prime ~i rtIina de lucru ieftin!. ne putem imagina cA ele intrebarea: Cine va intra in posesia informatiilor?
se vor lupta in viitor pentru a stApfni informatii. Se deschide astlel Transformarea_~aturii~~noo§ter;i P?ate avea deci.un efec~ ~>
un nou cimp pentru strategiile industriale '~i comerciale dar ~i contrar asupra puten/or pUbliC!" astfel Incit sA Ie o~J9.~._sA-~ ~i
pentru strategiile militare ~i politice 20. reconsidere r~.~" g~gr~t .~;<;!e !apt cu ".l~rile in!r~.Q!i~~ri ~.
Totusl, aceasta perspectivA nu este atft de simpiA pe cft pe un R'an mal ge"'lE!r~~!-.~I,I~~q..£.!Y@. Redeschlderea
pare la prima vedere. Caci ~ntilizareCl~.!!noo§t~ nu va pietei rnondlate, reluarea unei competitii economice sustlnute.
putea IAsa intact privilegiul pe care statele-natiuni li detineau l1 disparitia hegemoniei exclusive a capltallsmulut american,
n defin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuzarea dei declinul alternativei socialiste, deschiderea probablla a pietei ,
cuno~tinfe. Ideea cA ale depind de acest "creier" sau "spirit" al chineze spre schimburi, ca l1i multi alt; factori au adus statele in
societAfii care este statui se va perima pe mAsurA ce se va acest sfirl1it al deceniului opt in situatia de a-sl revizui series rolul
consolida principiul invers conform cAruia societatea nu existA pe care se obi~nuiserA sa-I joace dupA anii '30 l1i care consta in
~i nu progreseazA deci't dacA mesajele care circulA in cadrul ei protejarea. ghidarea l1i chiar planificarea investitiilo~2. In acest
sint bogate in informatie ~i usor de decodificat. Statui va incepe context, noile tehnologii. datonta faptului cA fac ca datele utile in
sA apara ca un factor de opacitate ~i de "bruiaj" pentru 0
II
luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sA fie l1i mai mobile
II
ide%gie a ''transparentei'' comunicationale, care este insotitA ~i vulnerabile la piraterie, nu pot decit sA sporeasca urgenta
:! I
de 0 comercializare a CUllo~tintalor. 'Din aceasta perspectivA. acestei reexaminari. '
riscA sA se pUn! din nou cu acuitate problema raporturilor dintre in loc sA fie difuzate in virtutea valorii lor "formative" sau a
instantele economice ~i cele statale. importantei, lor politice (administrative, diplomat ice, militare),
tn ultirnele decenii deja, aceste instante economice au fost cunol1tintele pot fi puse in circulatle prin aceleasi retele ca ~i
in stare sA punA in pericol stabilitatea calor statale, datoriUi moneda, in timp ce distinctia pertineota specific6 lor poate inceta
formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele de a fi cunoastere/iqnoranta pentru a deveni, ca in cazul
generic de intreprinderi multinationale. Aceste forme fac ca monedei, "cunostinte-y , de p{atA/cunoc::tinte
y , de investitii",
, mai
deciziile referitoore la inve~titii SA scaps, cel put;n in parte. exact: cuno~tinte schimbate pentru intretinerea vietii cotidiene
, --~---~. --­
controlului statelor-natiuni, 1.' Odata cu tehnol'ogia infor­ , de munca, "supravieluire")
(reconstituire a fortei , versus credite
mationalA ~i telematicA, aceasra chestiune riseA sA d~vinA ~i mai de cunostirae
y , in vederea optlmizaril performantelor, unui pro-
spinoosA. SA admitem de exemplu cA 0 firmA cum este IBM este gram.
autorizatA sA ocupe 0 zonA din cimpul orbital al Terrei pentru in acest caz, am putea vorbi despre transparenta , ca
a-~i piasa aici satelitii de comunicatie ~i/sau saleliti continind despre liberalism. Aceasta nu impiedicA posibilitatea ca in fluxul
bAnci de date. Cine va avea acces la ele? Cine va detini canalele monetar unii sA se ocupe de decizie in timp ce ceila~i sA fie buni
sau datale interzise? StatUi? sau va fi el door un utilizator printre door de platA. Ne putem imagina, la fel, f1uxuri de cunol1tinte 1 ,
ceilalfi? Se pun astfel noi probleme de drept I?i odatA cu ele trecind prin aceleal1i canale ~i de aceea~i naturA dar dintre care \ >;
unele vor fi rezervate "factorilor de decizie", in timp ce celelalte
20. Nora Mine, L 'informatisation de la societe, loc. cit., mai ales prima vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecAruia fatA de
parte: "Les defis.". Y. Stourdze, "Les Etats-Unis et la guerre des communica­ leg[ltura soclalA.. '
tions·, LeMonde, 13·15 dec. 1978. Valoarea piefei mondiale a instrumentelor
de telecomunicalie in 1979: 30 de bilioane de dolari; se aprecieazA cA in
urmAtorii
1979, 9). zece ani ea va atinge 68 de bilioane (Lasemaille media 19, 8 martie
21. F. de Cambret, "Le redllploiement industriel", Le Monde, aprilie

1978; H. Lepage, Demainlecapita/ismfl, Paris, 1978; Alain ('.otta, LaFranceet


22. Este vorba de "a sli~bi administratia", de a ajunge la "Statui
l'imperatifmondial, PUF, 1978. minimal". E declinul acelui Welfare State, concomitent cu criza inceputA in
1974
22
23
2. PROBLEMA: LEGITIMAREA
~i conflictuala 24.
Asemenea evidente sint In~elatoare. Mai IntO, cunoa~ter~a
Aceasta este deci ipoteza de lucru care determina clmpul ~tiintifica nu se suprapune cu toata cunoa..§terea: ea a Tost
In care fntelegem sa punem problema statutului cunoastsrj, Un
asemenea scenariu inrudlt cu cel numit "informatizarea
societalii", del?i creat fntr-un cu totul alt spirit, nu are pretentia
de a fi original ~i nici macar aoevarat. Ceea ce se cere unei
ipoteze de lucru este 0 mare capacitate discriminatorie.
dintotdeauna f~, in ~ofupeti~:lifc9nflict.cu un alt tip de
- vom
o --
cunoastere, pe care 0 vom numi, simplificat, naratlva ~i pe care
- - -caracteriza ceva mai departe. Ceea ce nu insearnna ca
aceasta din urrna este In stare sa 0 depaseasca, ci numai ca
modelul sau este legat de ideite de echilibru interior l?i de
Scenariul informatizarii societatilor, celor mai dezvoltate permite convivialitate 25 , fn cornparape cu care cunoasterea l?tiintifica de
II sa se scoata in evidenla, chiar cu riscul de a Ie Ingro~ excesiv, .astazt face 0 impresie stearsa, mai ales daca ea trebuie sa
anumite aspects ale transtormara cunoasterf l?i ale efectelor sale
suporte 0 exteriorizare In raport cu "cunoscatorul'' l?i 0 alienare
asupra puterii publice l?i asupra institUJiilor civile, efecte care ar in raport cu utilizatorii ei, ambele mult mai puternice decit
fi greu de surprins din alte prespective. Nu trebuie deci sa-i
odinioara. Demoralizarea cercetatoraor ~i a profesorilor ce a
acordarn 0 valoara previzlonala In raport cu rearitatea, ci doar
una strategica, In raport cu problema ousa urmat a fost atit de grava Incft ea a facut ravagii, cum se stie,
printre cei destinati sa exercite aceste profesii, studentil, In cursul
Cu toate acestea, credibilitatea sa este mare, iar fn acest anilor '50, in toate societatlle cele mai dezvoltate, l?i a provocat
I
sens alegerea une! asemenea Ipoteze nu este arbltrara. o scadere, In aceasta perioada. a randamentului laboratoarelor
, expertilo~3,
I, Descrierea ei a intrat demult In atentia ghidfnd deja
, ~i universitatilor, care nu s-au putut apara Impotriva unei astfel
anumite decizii ale administratiilor publice ~i ale Intreprinderilor
de contaminari26 . Nu este ~i nu era vorba de 0 posibila revolutle, .
cel mai direct vlzate, de tipul celor care administreaza
pe care unii 0 sperau ~i de care a1tii se temeau, asa cum a tost
telecomunicatiile. Scenariul este deci In buna parte 0 realitate
observabila. sfir~it. In eventualitatea ca se exclude cazul unei
In adesea cazul: cursul lucrurilor In civilizatia postindustriala nu
poate fi schimbat de ta 0 zi la alta. Dar este cu neputinta sa nu
stagnari sau al unei recesiuni generale datorata, de exemplu,
sa ia In considerate aceasta components majora, tndoiala
absentei
' persistente a unei solutii , pentru problema rnondeta a savantilor, cind e vorba de a evalua statutul prezent si-\iiitor al
energiei, acest scenariu are sanse reate de a se impune: caci nu
cunoa'c;:terii stiintifice. •
vedem ce alta orientare ar putea lua tehnologiile contemporane, Y "
~ asta cu atit mal mult cu cit, In al doilea rind, ea
lill l l ! care sa se poata constitui ca alternativa la informatizarea
societatii. interfereaza cu 'problema esentiala, care este cea a legitimari~.
Noi folosim aici cuvlntullntr-un sens mai larg decit cel care ii este
Ceea ce poate Insemna ca ipoteza este banala. Dar ea atribuit In discutia
este banala numai In masura In care nu repune In discutie , despre problema autoritatii, de catre teore­
::,11 il paradigma generala a progresului ~tiinlelor l?i tehnicilor, care
'<

I ~ 'I i
pare sa fie insotita in mod firesc de crestersa economica ~i de
dezvoltarea puterii socio-politice. Se admite ca evident faptur ca 24. B.P. Lecuyer, "Bilan et perspectives de la sociologie des sciences
dans les pays occidentaux", Archives europeenuo« do soci%gie XIX (1978)
~i cunoastersa ~tiintifica ~i tehnica se acumuleaza: se discuta (bibliog.), 257-336. Buna informal ie asupra curentelor anglo-saxone:
!
cel mult despre forma acestei acumulari, unii imaginlnd-o ca hegemonia ~colii lui Merton pins la inceputul arutor 1970. dispersia actuala,
regulata, continua ~i unanima, ceila~i ca periocnca, discontinua mai ales sub presiunea lui Kuhn; intormaue saraca despre sociologia qerrnana
a ~tiintei.
1

I 25. Termenul a fost acreditat de catre Ivan IIlich, Tools lor Conviviality,
II I
N.Y., Harper & Row, 1973; trad. fr. Laconvivia/ite. Seuil. 1974.
III .26. Despre acesta "demoralizare", vezi A Jaubert ~i J.-M. Levy­
23. La nouvefte informatique et ses uti/isateurs, annexe III,
"L'informatison etc.", loc. cit. Leblond ed., (Auto)critique defa science, Seuil. 1973. partea I.

II ~ 24 25

........... ~

ticienii germani cootemporanr" Fie 0 lege civila; ea se enuntA 3. METODA: JOCUAILE DE L1MBAJ
astfel: cutare categorie de cetAleni trebuie sA indeplineascA
cutare tip de actiune. Legitimarea este procesul prin care un Din cele de mai sus s-a vAzut deja ca, pentru a analiza
legislator este autorizat sA promulge aceasta lege ca norma. Fie aceasta problemA in cadrul pe care l-am fixat, am preferat 0
un enunt I1tiintific; el este supus regulii: un enunt trebuie sA anumitA procedura, care consta in a pune accentul pe faptele
satisfaca' cutar'e asamblu de conditii , pentru a fi acceptat ca de Iimbaj, iar in cadrul acestor tapte, pe aspectullor pragmatic 28
I I1tiintific. Aici, legitimarea este procesul prin care un "legislator" Pentru a usura lectura in continuare, este util sA facem· 0 scurta
.r care se ocupa de discursul I1tiintific este autorizat sA prescrie trecere in revistA a ceea ce intelegem prin acest termen.
, conditiile
, (in general, conditii, de consistenta
, internA ysl de Un ~~ denota!ly~9 de'tipul: "Universitatea este bolnav4"
verificare experimentalA) pentru ca un enunt sA taca parte din proferat in cadrul unei conv.ersatii sau al unei discutii, conferA
acest discurs l1i sA poata fi luat in considerare de catre cornu­ destin~torului (eel care i1 enuntA), d_~!)t1J!C:ltC:lrutYl: (eel care
-nitatea I1tiintificA. recepteaza enuntul) l1i refer~ntt,lly!.sAu (faptul la care se referA
Apropierea poate sa
parA Iortata. Vom vedea cA nu este enuntul), pozitii specifice: destinatorul este plasat l1i prezentat
asa, ~f~~~I]~. pro~~~I~ltlrh~~..1tiinJ~i _~s!e indisolubil prin acest emmt, in pozitie
, de "cunoecator' ("sachant") (el Ystie ce
legata d~. cea,.!.l!!g~i~!tiJegi~latorului. l)ln acest punct de se intimplA cu universitatea), destinatarul este pus in situatia, de
vooere, dreptul de a decide ceea ce este adevarat nu e inde­ a trebui sA-l1i dea asentlrnenns sau sA-I refuze. in timp ce
pendent de dreptul de a decide ceea ce este drept, chiar daca referentul este raportat l1i eI intr-un mod anume la enunturile
enunturile supuse uneia l1i respectiv celeilalte autoritAti sint de denonative, ca ceva care cere sA fie corect identificat l1i exprimat
natur~ diferitA. Aceasta pentru cA exista 0 ingemanare frltr~_9-E!.nl:ll in enuntul care se referA la el.
de IimbaLcare se nYme~te $iintA l1i eel care se nurnests etical1i DacA se consldera 0 declaratie de tipul: "Universitatea
i)9I~i§ffi':_.amindouA provin din~o aceea~i perspeetivA sau, daca este deschis~", fAcuta de catre un decan sau un rector in timpul
dorim, dintr-o aceeasi "alegere", iar aceasta se nurneste Occi­ ceremoniei de deschidere a anului universitar, se observa cA
dent. specificatiile precedente dispar. Este necesar, in mod evident,
Examinind statutul actual al cunoastarll I1tiintifice, se ca semnlficatia enuntului sA fie inteleasA, dar aceasta este 0
constata ca tocmai atunci cind ea pare mai suoordonata ca " ,
nlclodata puterilor l1i cind, odata cu noile tehnologii, ea riscA sA 28. Pe urmele semi~ii lui Ch. A. Peirce, distinctia dintre domeniile
devin4 tot mai mult una din principalele mize ale conflictului sintactic, semantic lili pragmatic este flicutli de Ch. W. Mor'ris, "Foundations 01
the Theory 01 Signs", in O. Neurath, R. Carnap & Ch. Morris eds., InternationiJl
dintre ele, problema dublei legitimAri, departe de a se estompa, Encyclopedia ofUnilied Science, I, 2 (1938), n-137. Ne relerim in ce priveste
se pune cu tot mai multA acuitate. CAci ea se pune acum in forma acest termen mai ales la: L. Wittgenstein, Philosophical/nvestigations, 1945
sa cea mai completA, cea a reversiunii, care face ca puterea l1 i (Vad. fr. KlossolNski, Investigations philosophiques, Gallimard, 1961); J.L.
Austin, How to Do Things with Words, Oxford, 1962 (trad. Ir. Lane, Quanddire
cunoasterea sA devinA cele doua fete ale aceleial1i intrebari: cine c'estteir«. Seuil, 1970); J.R. Searle, Speech Acts, Cambridge U.P, 1969 (trad.
decide ce este cunoasterea l1i cine I1tie ce trebuie sA se decidA? fro Pauchard, Les actes de langage, Hermann 1972); J. Habermas, "Un­
bereitende Bemerkungen zu einer Theorie der Kommunikativen Kompetens",
I Problema cunoasterll in epoca informaticii este mai mult ca
. oricind problema guvernArii.
in Habermas & Luhmann, Theorie der Gesel/schaff oderSozialtechnologie,
Stuttgart, Suhrkamp, 1971; O. Ducrot, Dire et ne pas dire, Hermann, 1972; J.
Poulain, "Vers une pragmatique nucleaire de la communication". dactilogr.,
Unlverslte de Montreal, 19n. Vezi de asemenea Watzlawick ~i aI., op. cit.
29. Denotalie corespunde aici termenului de descrip!ie din
27. J. Harbermas, Legitimationsproblemeim Spatkapitalism, Frankfurt, vocabularul clasic al logicienilor. Quine Inlocuie~te denotatioll cu true of
Suhrkamp, 1973; trad. Ir. Lacoste, Raison etlegitimi/e, Payot, 1978 (bibliog.) (adevlrat despre). Vezi W.V. Quine, trad. fr. Dopp ~i Gochet. Lemotetla chose,
On limba rominli, vezi "Probleme delegitimare in capitalismul tirziu", in volumul F1ammarion, 19n, 140, n. 2. Austin, op. cit., 39, preferli pe constalativ lui
J. Habermas, Cunoa~tere~i comunicare, trad. Andrei Marga, Walter Roth, losif deticriptiv.
Wolf, Ed. Politicli, Bucurelilti,1983 - NT)

26 27

-..

conditie generalA a comunicArii, care nu permite sA deosebestl


intre ale enunturile sau efectele lor specifice. AI doilea. enunt, proprietAlile pieselor sau maniera convenabHA de a Ie rnlsca.
numit performatiJ30, are aceasta particularitate cA efeetursah­ Trei observatil trebuie fAcute relativ la jocurile de Iimbaj.
asupra referentului coincide cu enuntarea sa: Universitatea este Prima este ca regulile lor nu-si gAsesc legitlmarea in ele fnsele,
I
jlli, deschisA datoritA faptului cA ea este declaratA deschisA in aceste ci fac obiectul unui contract explicit sau nu intre jucAtori (ceea
cond~ii. Acest lucru nu constituie deci subiect de disculie ~i nici ce nu inseamnA nicidecum cA ell€. inventeazA). A doua este cA
in Iipsa regulilor nu existA joc33, cA 0 modiflcare chiar minora a
I
I de verificare pentru destinatar, care se vede plasat imediat in
,II noul context astfel creat. in ceea ce pnveste destinatorul. el unei reguli modificA natura jocului ~i ca o 'mutare' sau un enunt
trebuie sA fie investit cu autoritatea de a-l profera: dar se poate care nu satisface regulile nu apa'1ine jocului definit de acestea.
descrie acsasta cond~ie ~i invers: eI nu este decan sau rector, A treia remarca tocmai a fost sugeratA: once enunt, trebuie sA fie
III adicA invest it cu autoritatea de a profera acest gen de enu"luri, considerat ca G "mutare" facutA intr-un joe.
'I decft atfta vreme cft, proferindu-Ie. eI obtine
, efectul imediat pe Aceasta ultima observatie conduce la admiterea unui prim
II care l-am amintit, atft asupra referentului sau, Universitatea, cft principiu care subfntinde intreaga noastra metoda ~i anume cA
'I ~ asupra destinatarului sau, corpul protesorat. a vorbi inseamnA a lupta in sensul de a juca, iar actele de Iimbaj34
I' Un caz diferit este cel al enunturilor de tipul: "Dati fonduri 35.
, de 0 aqonlstica generala Aceasta nu inseamnA neaparat
tin
II universitAlii". care sint pre~rlel!i. Acestea pot fi modulate in cA se [oaca pentru a ci~tiga. Se poate face 0 mutare pentru
I
I
ordine, comandamente. instrucfiuni, recornandart, cererl, plAcerea de a 0 inventa: cAci ce altceva este toata munca de
rugAminti etc. Se observa ca destlnatorul este plasat aici pe 0 Mrtuire a Iimbii pe care 0 realizeaza vorbirea popularA sau
poz~ie de aU~Qri!~te. in sensul larg al termenului (incluzind ~i , continuA de constructii
literatura? Inventie , Iingvistice. de cwinte
autoritatea pe care 0 deline pAcAtosul asupra unui zeu care se ~i de sensuri, inve"lie care, la nivelul vorbirii. face sA evolueze
ill,\': I
dectara milostiv), adicA eI asteapta de I~ destinatar efectuarea IImba ~i aduce mari satisfaclii. Dar tArA indoialA cA nici aceasta
,III I actiunii cerute. Aceste doua posturi din urmA su~rtA la rindul plAcere nu este independentA de un sentiment al succesului,
lor: in pragmatica prescriptivA. etecte concomitente31 smuls de la un adversar cel p-utin. dar de ta unul de talie, cum
Alta este eficienta unei interogatii, a unei promisiuni, a este limba stabilitA. conotatia36~
1

.
I
unei descrieri literare. aunei naratiuni'etc. Nu intrAm acum in Aceasta idee a une{ agonistici Iingvlstice nu trebuie sA
amAnunte. Atunci cind Wittgensteln: reluind de la zero studiul oculteze un al doilea principiu. complementar primului ~i care
1111111 I! Iimbajului. i~i indreapta ate"lia asupra efecte/or discursurilor, el

numeste diversele tipuri de enunluri pe care le~ repereaza astfel


33. J. von Neumann & O. Morgenstern. Theory of Games and Economic
~cur!. g~. Iil1!tlaj32 (am enumerat cfteva dintre acestea). EI vrea Behavior, Princeton U.P., 1944, ed. a treia, 1954; 49: "Jocul const! in an­
1
1 11
sA spunA prin acest termen cA fiecare din diferitele categorii de samblul regulilor care il descriu." FormulA strainl spiritului lui Wittgenstein,
'1. 1 [.11., pentru care conceptul de joe n-ar putea fi inchis IntH) definitie, deoarece
enunturi trebuie sA poatA fi determinatA cu ajutorul unei reguli 8C8asta este deja un joe de limbaj (op.cit., 65-84 mal ales).
care hspecificA proprietAtile ~i modul de intrebuintare. la fel cum
1

,,1111;1
34. Termenul apal'1ine lui J.H. Searle: "Actele de limbaj sint unitatile
jocul de ~h sa define~te'printr-un Qrup de reguli Care determinA minimale de baza ale comunicirii Iingvistice" (op. cit., trad. fr .• 52). Noi Ie
'Ii pun~m mai degraba sub egida lui ag6n (Iupta) deci't sub cea a comunicArii.
1II II 30. Tn teoria limbajului, performativ a capatat dupa Austin un sans 35. Agonistica este un principiu al ontologiei lui Heracllt ~ al dialeeticii
precis (op.cit., 39 ~i passim). EI va fi regli.sit mai tirziu asociat cu termenii lOfi,tilor, firA a mai vorbi de primii tragici. Aristotel il rezervli. 0 parte important!
performan{i!i ~performalivitate {a unui sistem, mai ales) in sensul devenit curent
a reflectiei sale asupra dialeeticii in Toplca tI Resplngerilesoflstice. Vezi F.
de eficientli. mli.surabila in raport cu input/output. Cele doul sensuri nu sint Nietzsche, "La joute chez Homere", in "Cinq prefaces a cinq livres qui n'ont
straine unul altuia. Performativul lui Austin realizeaza performafl!a optimA. pas ete ecrits" (1872), EcritsposlJwmes 1870-1873, trad. fro Backes, Haar & de
31. 0 analiza recenta a acestor categorii este facutfl de Habermas Launay, GaJlimard, 1975, 192-200.
"UnbereitendeBemerkungen ..." ~ discutatA de J. Poulain, art.clt. 36. 1n sensul stabilit de l. Hjelmslev. Prolegomena to a Theory of
,
32. Investigations phi/osophiques./oc.cit., 23 Language, trad. engl. Whitfield, Madison, U. Wisconsis Press, 1963; trad. fro
I" Una Canger, Prolegomenesaunetheorie dulangage, Minuit, 1968. ~I reluat de
R. Barthes,Elements de semiologie (1964), Seuil, 1966, 1V.1.
Iii
28
l
I.il 29
:I

I
se poate spune astfel : eI corespunde stabilizArii economiilor
guverneazA analiza noastra, l1i anume cA legAtura soclala
bazate pe crestere l1i societAtilor abundentei sub egida unui
observabiiA este constituitA din "mutAri" de Iimbaj. Elucidfnd
welfare state temperat 38 . La' teoreticienii germani de astazl,
aceasta propoz~ie intrAm' fn miezul subiectului.
Systemtheorie este termocrauca, rnai mult. chiar cinicA, pentru
I a nu spune dtsperata: armenia dintre nevoile l1i sperarnele
indivizilor sau grupurilor l1i functiile pe care Ie asigurA sistemul
I 4, NATURA LEGATURII SOCIALE: ALTERNATIVA MODERNA
nu mai este decil 0 componentA auxiliara a funetionArii sale;
veritabila finalitate a sistemului, pentru care se programeazA el
DacA vrem sa tratarn despre cunoastara in socletatea
fnsul1i ca 0 mal1inA inteligenta, este optimizarea raportului global
I
contemporanA cea mai dezvoltata, una din problemele
dintre intrarile (input) l?i ie~irile (output) sale, adicA perfor­
prealabile este cea de a decide fn privinta reprezentArii metodice
mativitatea sa. Chiar atunci cind regulile sale se schimbA l1i .se
despre aceasta societate. Simplificind la maxim, se poate spune
produc inovatii, chiar cfnd disfunctiile sale. cum sint grevele sau
cA fn ultima jumAtate de secol cel putin, aceasta reprezentare
crizele. perioadele de some] sau 'revolUliile politice, lasA sa se
, fn principiu. fntre doua mOdele: societatea tormeaza
s-a impartit,
creada ca existA 0 alternativA l1i dau nastere unor sperante, nu
un fntreg functional l1i societatea este divizata fn douA. Se poate
ilustra primul model prin numele lui Talcott Parsons (cel de dUpA este Yorba in realitate decil de reorganizari interne, al carer
rAzboi, cel put in) l1 i all}CoIii sale, iar cel de-al doilea prin curentul , sistemului, singura
rezultat nu poate fi decil ameliorarea "vietii"
marxist (toate I1colile care iI compun. oricil de diferite ar fi ele, alternativa la aceasta ~erfectionare a oertormantelor fiind
3
admit principiul luptei de clasA l1i al dialecticii ca dualitate entropia, adicA declinul
r:
subminfnd unitatea sociaIA3 7 ) .
38. Acest optimism apare clar in concluziile lui R. Lynd, Knowledge lor
Aceasta delimitare rnetodologicA ce determind doua mari What?, Princeton U.P., 1939, 239, care sint cjtate de M. Horkheimer, Eclipse
tipuri de discurs asupra societAtii provine din secolul al XIX-lea. oIReason, Oxford U.P., 1947; trad. fr. Laize, Eclipse de la raison, Payot, 1974,
191: in societatea modema, tltiin~a va trebui sa inlocuiasca religia "uzata la
Ideea cA societatea tormeaza un tot organic, fArA de care ea maximum" pentru a defini scopurile vie~ii.
fnceteazA de a fi 0 societate (iar sociologia rAmfne fArA obiect), 39. H. Schelsky, Der Mensch in tier Wissenschaftlichen lei/alter, K61n,
domina spiritul fondatorilor I1colii franceze; ea se preclzeaza 1961, 24 ,i urm.: "Suveranitatea statului nu se mai manifest! doar prin faptul
cA el monopolizeaza folosirea violenlei (Max Weber) seu decide in cazul starii
odatA cu funetionalismul l1i capAtA un alt aspect cind Parsons, de except ie (Carl Schmidt), ci inainte de toate prin faptul ca decide gradul
ih anii '50. asimileazA societatea cu un sistem autoreglat. de eficacitate al tuturor mijloacelor tehnice existind in sinul sAu, ca ~i Ie rezerva
Modelul teoretic l1i chiar cel material nu rnai este organismul viu, pe eele a carer eficacitate este cea mai ridicatA ,i poate practic sA se plaseze
el insu~i in afara cimpului de aplicare a aeestor mijloace tehnice pe care Ie
!i I ci este cel otent de catre ciberneticA; aceasta n multiplicA impune altora." Se va spune ca este 0 teorie a statului ,i nu a sistemului. Dar
I' ,
aplicatiile fn cursul l1i la sfirl1itul celui de al doilea rAzboi mondial. SChelsky adaugA: ·Statul p.ste el insu,i supus, tocmai datorita civilizatiei
Ii ,I industriale, adicA datorit! faplului ca mijloaeele determina scopurile sau mai
, I 'La Parsons. principiul sistemului este, fncA, optimist, dacA
.degrabA faptuiui ca posibilitalile tehnice impun 0 anumita utihzare a lor."
Habermas opune acestei legi ideea ca ansamblul de mijloace tehniCtl ,i
37. Vezi in special Talcott Parsons, The Social System. Glencoe, Free sistemele de aetiune finalizata nu se dezvolta niclodata in mod autonom:
P., 1967; id. Sociological Theory and MOdern Society, N.Y., Free P., 1967. ·Consequences pratiques du progres scifm/i1ique Itllelllliquu· (1968), in Thoorilt
I Bibliografia teoriei marxiste a societA~i contemporane ar ocupa mai mult de und Praxis, Neuwied, Luchterhand, 1963; trad. fro Raulet, Theono e/ praxis,
Cincizeci de pagini. Se poate consulta actualizarea utila (dosare ,i bibliografie Fliyot, tI, 115-136. Vezi de asemenea J. Ellul, La/cchniquee/I'enjeudusiec/e,
critical fAcutA de P. Souyri, Le marxisme apras Marx. Flammarion. 1970. Un Paris. Armand Colin, 1954; id., Le systame /echnicien, Paris, Calmann-Levy.
punct de vedere interesant despre conflictul dintre aeeste douA mari CUfente Cl grevele ~I in general viguroasa presiune exercitata de organizatii puterniee
ale teoriei sociale ~i despre suprapunerea lor este oferit de A.W. Gouldner, The de muncitori produc 0 tensiune in eele din urma benefic! pentru ~rfOI
Coming Crisis of Western Sociology (1970), Londra, Heineman, ed. a doua, mativitatea sistemului este ceea ce Ch. Levinson, conaucator sindical, declarA
1972. kest conflict oeupA un loe important in gindirea lui J. Habermas, cu claritate; el explica, prin aceasta tensiune, avansul din punct de vedere
mo~tenitoare a ~lii de la Frankfurt ~ polemizind in aeela~i timp ell leoria tehnic ,i adlllinistrativ al industriei americane (cital de H.-F. de Virieu Le Matin,
german A a sistemului social, mai ales cu cea a lui Luhmann. decembrie 1978, numAr special "Que veut Giscard?").

3C 31

~"
~i aici, fArA a cadea in simpiismul unei soclologii a teoriei Faptul ca teoria 'traditionaIA" este amenlntata mereu de a
sociale, este greu sa nu se stabueasca cel pU\in 0 paralelA intre . fI rncorporalA in proqramarea intregului social ca un simplu
aceasta versiune tehnocraticA "durA" a societatii Iii efortul ascetic instrument de optimizare a pertormantelor acestuia, se explicA
cerut, chlardaca sub numele de "liberalism avansat", societAtilor, pM aceea cA dorinta sa de a ajunge la un adsvar unitar Iii
industriale celor mai dezvoltate pentru a deveni competitive (Iii totalizant se preteazA la practica unitarA 9i totalizanlA a celor
deci pentru a-Iii optimiza "rationalitatea") rn contextul reluArii care administrea~ sistemul. Teoria "criticA43", datorita faptului
razboiului economic mondial tncepind cu anii '50. ci se sprijinA pe un dualism de principiu l?i manltesta
Dincolo de imensa deplasare care conduce de la gindirea neincredere fatA de sinteze Iii reconcilieri, trebuie sa fie in mAsurA
unui Comte la cea a unui Luhmann, se poate ghici 0 aceeasl si sa sustragA acestui destin.
conceptie asupra soclalulut: anume ca societatea este 0 Asadar, un alt mode', al socletatn (Iii 0 altA idee a
totalitate unitA, 0 "unicitate". Ceea ce Parsons formuleazli cu functionarii cenoasterli care se poate produce in l?i care poate fi
toata claritatea: "Conditia cea mai hotArftoore pentru ca 0 analiza dobindita din el) ghid~ marxismul. Acest model ia nastere in
dinamicA sa fie bunA, este ca fiecare probleml sa fie contlnuu luptele care insotese asedierea societAtilor civile traditionale de
~i sistematic raportata la starea sistemului considerat ca un cAtre capitalism. , Nu putem sa urmanm ' Ie acestui
aici peripetii
intreg (...). Un proces sau un ansamblu de conditii ori "con­ proces care ocupa istoria socialA, politicA ,i ideoloQica a unei
,
tribuie" la mentinerea (sau la dezvoltarea) sistemu{ui, orl este perioode de peste un secol. Ne vom multuml , ,
sa amintim bilantul
"disfunctional" prin aceea cA atecteaza integritatea Iii eficacitatea care poate fi fAcut astaz], cAci destinul pe care I-am avut,
40."
sistemu(ui Or aceasta este Iii ideea 'tehnocratilor41". De aici asemenea perlpetie este cunoscut: in lArile cu organizare
credibilitatea sa: gAsind mijloocele de a deveni realitate, ea Iiberata sau liberalA avansata. transformarea acestor .Iupte ~i a
poseda l1i capacitatea de a administra probele. Ceea ce organelor lor in factori reglatori ai sistemului; in lArile comuniste,
Horkheimer numea "paranoia" ratiunii 42. Nu poti considera intoarcerea, chiar in numele marxismului insulii, la modelul
drept paranoice realismul autoreglArii sistemice Iii carcul perfect totalizant Iii la efectele sale totalitare, luptele respective fiind
inclus al faptelor Iii interpretArilor decil cu cond~ia de a dispune private pur Iii simpJu de dreptul la existenta 44 ~i pretutindeni,
sau de a avea pretentia , cA dispui de un observator care scapa fntr-un fel sau altul, Critica economiei politice (care era chiar
din principiu atractiei lor. Aceasta este functia principiUlui luptei subtitlul Capitalului lui Marx) l?i critica societatli alienate care ii
de clasa in teoria societAtii, incepind cu Marx. este corelalA sint utilizate ca elemente in programarea sis­
temului 45.
Desigur, modelul critic s-a mentinut ~i s-a pertecnonat in
fata unui asemenea proces, in sinul ..mor minoritAti cum sint
40. T. Parsons, Essaysin Sociological Theory Pure and Applied, Glecoe,
Free P., 1957 (reed), 46-47.
41. Cuvintul este utilizat aici mai degraba"in accept iunea pe care J. K.
Galbraith a dat-o termenului tehnostructuri1in Le nouvelEtat industrie/. Essai sur
Ie systeme economiqu« 8lTIericain, Gallimard, 1968, sau R. Aron celui de
structurlJtehnico-birocraticlJ in Dix-huit tecons sur la $ociete industriel/e, Gal­ 43. M. Horkheimer, "Traditionnelle und Kritische Theone" (1937), in
Iimard, 1962. ~i mai pu~in in sensul evocat de termenul birocratie. Acest din trad. fro Maillard & Muller, Theone treditionnene el meorie critiquo, Gallimard,
urmA termen este mult mai "duro pentru cli el este in acela~i timp economic ~i . 1974. Vezi de asemenea: trad fro Coliectif au College de philosophie, Thaorie
socio-politic 'ti pentru cA provine iniJjal dintr-o criticA fAcut! de Opozilia critique, Payot, 1978. lili bibliografia sistematica a ~olii de la Frankfurt
muncitoreascA (Kollontai) puterii bol\l8vice, apoi de opozi~ia tro~kistA stalinls­ (franceza, opritA in 1978) in Esprit 5 (mai 1978), de Hoehn & Raulet.
mului. Vezi in acest sens CI. Lefort, Elements d'lIne critique de labureaucratie, 44. Vezi CI. Lefort, op.cit.; id., Un homme en Irop, Seuil, 1976; C
Geneva. Oroz, 1971, in care critica se extinde la nivelul societAtij in ansamblul Castoriadis, LasocilHebureaucratique, 10/18, 1973.
'Au ..
45. Vezi de exemplu J.P. Garnier, Le mancismeiimiliant, Le Sycomore,
42. Eclipse de/a raison, loc.cit., 183. 1979.

32 33

~.~.
~coala de la Frankfurt sau grupul Socialism sau barbarie46. Dar contestarii 50. Alternativa pare clara: omogenitate sau dualitate
nu sa poate ascunde faptul ca suportul social al principiului intrinseca socialului, functionalism sau criticism at cunoasterii,
diviziunii, lupta de ctasa, estopindu-se pina la a-st pierde orice .dar 0 decizie este greu de luat, ea riscind chiar sa fie arbitrara.
radicalitate, s-a vazut expus, in cele din urrna. pericolului de a-si , Sintem tentati, sa evitam 0 asemenea alternativa distingind
pierde intemeierea teorenca ~i de a se reduce la 0 'utopie", la 0 doua tipuri de cunoastere, una pozitivista, care i~i gase~te cu
"speranta,,47.
, la un protest pentru onoare exprimat in numele u~urinta aplicarea iii tehnicile relative la oameni ~i la materiale
ornulul, al ratiunii sau al creativitatli sau chiar in numele acelor ~ care poate sa devina 0 torta de productie indispensabila
categorii soclaie destinate sa indeplineasca in extremis functiile sistemului, cealatta critlca sau herrneneutlca sau reflexiva,
de acum improbabile ale subiectului critic, cum sint lumea a treia cunoastere care, punlndu-sl direct sau indirect problema
48. valorilor sau scopurilor. impiedica orice fel de "recuperare,,51.
,
sau tineretul studentesc
Aceasta schernatlca (sau scnetetlca) trecere in revista nu
a avut alt scop decft de a preciza problematica in care intelegem
sa situam problema cunoasterll in socletatlle industrial'e avan­ 5. NATURA LEGATURII SOCIALE: PEASPI:ClIVA POSTMODEANA
sate. Caci nu putem ~ti care este soarta cunoa~terii. mai precis
de ce probleme se lovesc astazt dezvoltarea ~i difuzarea ei, daca Nu vorn urma aceasta solutie de partaj. Consideram ca
nu stlm nimic despre societatea in care ea sa desfa~oara. lar a1ternativa pe care ea cauta sa 0' rezolve dar pe care nu face
astazt mai mult ca nlclodata, a stl ceva despre aceasta inseamna decft sa 0 reproduca a incetat de a mai fi pertinenta in raport cu
mai intii a alege modul de a 0 supune interoga\iei care este ~i societatile care ne intereseaza ~i ca ea apartlne inca unei gindiri
modul in care ea poate sa ofere raspunsurt. Nu se poate spune prin opozitii, care nu corespunde dinamismului cunoasterf
de 0 rnaniera definitiva ca rolul principal al cunoasterli este de a postrnoderne. "Revirimentul" economic in faza actuala a
fi un element indispensabil al functlonarf
, socletatu si nu se poate
, T
capitalismului, sprijinit de muta\ia tehnicilor ~i tehnologiilor, este
actiona in conseciota decft daca s-a adoptat ideea ca societatea insotit, cum s-a mai spus, de 0 schimbare a functiilor statului:
esie 0 uria~ ma~iria49. plednd de la acest sind rom se forrneaza 0 imagine a socletatll
Reciproc, nu se poate tine seama de functionarea sa care oblipa la revizuirea serloasa a abordanlor alternative
crinca ~i nu se poate concepe' orientarea dezvoltadi ~i difuzarii propuse. In cfteva cuvinte, se poate spune cA functiile de reglare
in acest sens, decft daca s-a adoptat ideea ca ea nu constitute ~i deci de reproducere sint ~i vor fi din ce in ce mai mult retrase
un tot integrat ~i ca ramine amenmtata de un principiu al administratorilor ~i lncredintate automatelor. Problema cea
IIII mare este ~i va fi sa dispui de informalii pe care aceste automate
iI vor trebui saIe aiM in memorie pentru ca sa
poata fi luate cele
I! I 46. Este titlul pe care 11 purta "organul de critica ~i de orientale mai bune decizii. Dispunerea de informatii este ~i va fi de
'\' revolutlonara" publicat intre 1949 ~i 1965 de catre un grup ai carui principali
redactori (sub diverse pseudonime) au fost C. de Beaumont, D. Blarichard, C.
competenta , in toate domeniile. Clasa conducatoare
, expertilor
Ii r 'I Castoriadis, S. de Diesbach, CI. Lefort, J.-F. Lyotard, A. Maso, 0 Mothe, B. este ~i va fi c1asa celor care iau deciziile. Deja ea nu mai este
Sarrel, P. Simon, P. Souyri. constltuita din clasa ponuca tradltlonata, ci dintr-o patura
47. E. Bloch, Das Pnnzip Holtnung (1954·19~9). Frankfurt, 1967. Vezi compozlta fermata din T~efi de intrepdnderi, din inalti, functionari,
,
III G. Raulet ed., Utopie-Mancisme seton E. Bloch, Payot, 1976.
48. Este 0 aluzie la improvizatiile teoretice in urma raaboaielor din'

I~ Algeria ~i Viet('lam ~i a mi~rii studenle~ti din aOli 1960. 0 panorama istorica 50. Ezitarea intre aceste douA ipoteze caractedzeaza un apel destinat
II: este dati de A. Schnapp ~ P. Vidal-Naquet, JoumaldelaComnlul1eOtudiallte, totu,i si atragA participarea intelectualilor la sistem: Ph. Nemo, "La. nouvelle
Sauil, 1969, Presentation. r.sponsabilite des clercs", Le Monde, 8 septembrie 1978.
49. Lewis Mumford, The Myth of tile Machine. Tehnics and Human 51. Opozitia teoreticA intre Naturwissenschaft ~i Geistwisenchaft i~i afla
i Development, Londra, Sacker & Warbung, 1967; trad fr. Le mythe de la originea in W. Dilthey (1863-1911), trad. fro Flemy, Le monde de I'esprit,
'TIachine, Fayard, 1974. Aubier-Montaigne, 1947.

J4 35

I ~
paradlslaca a unei socletati "organice" pierdute.
din conducaton de .mari organisme protesionale, sindtcale, Sinele este pU\in lucru, d~.r el nu este izolat, ci prins fntr-o
i
politice, confesionale 52. textura de relatii mai cornplexa ~i mai mobila ca niclodata. EI
II Noutatea este ca fn acest context vechii poli de atractie este situat fntotdeauna, fie ca e tlnar sau bat rfn, barbat sau
I constituqi din state-natlurn, partide, profesiuni, institutii ~i tradltii femeie. bogat sau sarac, in "nod uri" ale circuitelor de comu­
istorice f~i pierd din interes. 9i ei nu par a trebui sa fIe fnlocu~i, nicare. oricit de infime ar fi ele56 . Soar putea spune: situat fn
I cel pu!in la nivelullor specific. Comisia tricontinentala nu este un posturi prin care trec mesaje de natura diversa, ~i. oricit de
punct de atractie popular. "Identificarile" cu marile nume, cu eroii detavorlzat ar fi, el nu este Iipsit niciodata de putere asupra
I i I istoriei prezente, devin tot mai dificile5 3 . A-Ii alege drept scop fn acestor mesaje care nstrabat pozqlonlndu-t. indiferenl ca e situat
I via!a "ajungerea din urma a Germaniei,l, asa cum pare sa pe postul de destinator, de ·destinatar sau de referent Caci
propuna presedlntete francez compatrlotllor sat. nu este deplasarea sa fn raport cu aceste efecte ale jocurilor de Iimbaj
nicidecum 0 optiune fn stare slI produca entuziasm. Dupa cum (se fntelege ca despre ele e vorba) este toterablla cel putin fn
nici nu este vorba cu adevarat de un scop supremo Acesta este anum{te limite (desl acestea ~fnt imprecise) ~i chiar provocata
lasat la latitudinea tiecarula. Fiecare este trirnls fnapoi la sine. de reglarile ~i mai ales de realustarae de care este atectat
Dar fiecare ~tie ca acest sine este putin5 4 sistemul fn vederea lrnounatatlni performantelor sale. Sa poate
Din aceasta descompunere a marilor Povestiri, pe care 0 spune chiar ca sistemul poate ~i trebuie sA fncurajeze aceste
vom analiza mai departe, rezulta ceea ce unii descriu ca fiind deptasarl daca lupta fmpotriva propriei entropii ~i daca 0 noutate
dlsoluna legaturi: societe !?i trecerea de fa colectivitatile sociale ce corespunde unei 'rnutan" neasteptate ~i unei deplasari corela­
la starea de masa comousa 9in atomi individuali lansatl fntr-o tive a unui anumit partener sau grup de parteneri implicat in joc
absurda rniscare browmana'" Nu este vorba de asa ceva, 0 poate aduce sistemului acel plus de performativitate pe care el
asemenea perspectlva parino a fi intunecata de reprezentarea nu conteneste sa-I ceara ~i sa-: consume'".
Se fntelege acum fn ce perspectiva am propus mai sus ca
52. M. Albert, comisar al Planului trancez, serie: "Planul este un birou
de proiectare al guvernului (...;. 1::':1 este de asemenea 0 mare rascruce a metoda generala de abordare metoda jocurilor de Iimbaj. Nu
naliunii, 0 rascruce unde se Intilnesc ;deile, se contrunta punctele de vedere pretindem ca fntreaga relatie sociala este de acest ordin,
!ili unde se iniliazll schlmbarue (...). Nu trebuie sa lim singuri. Este nevoie ca problema ce rarnine oricum deschisa; dar pentru a admite ideea
ailli sa ne lumineze (...)" (L'ExpansIOn, nolembne 1978). Vezi, pernru problema
deciziei, G. Galgen, Theotie der WissensclJaltlichvn Entscheldunq, Tubingen, eel jocurile de limbaj sfnt minimul de relatie cerut ca sa existe 0
1963; l. Sfez, Critique dele decisior: (1973), Presses de la Fondation nationale societate, nu este nevoie sa recurgem ta 0 robinsonada: fnca
des sciences politiques, 1976. fnainte de nastere, fie ~i numai prin numele pe care n prirneste,
53. sa urrnarirn declinul de douazeci de ani rncoace al unor nume ca
copilul este plasat deja fn pozi!ia de referent al istoriei pe care
II Stalin, Mao, Castro ca eponime ale revoluliei. sa ne gindim la deleriorarea
imaginii pre~edintelui In Statele-Unite dupa alacerea Watergate.
54. Este 0 tema centrala la A. Musil, Der MWlfI ohne EigensclJalten 56. Este vocabularul teoriei sistemelor; de exemplu, Ph. Nemo, loc.
Iii (1930-1933), Hamburg, Rowohlt, trad. II. Jacottet, L '!romme sans qualites, ci/.: "sa nu reprezentllm societatea ca un sistem, in sensu I ciberneticii. Acest
Seuil, 1957. lntr-un comentariu liber, J. Bouveresse subliniaza alinitatea aces­
I 'I tei teme a "derelictiei" Sinelui cu "criza" stiintelor la inceputul secolului al
sistem este 0 relea de comunicalii cu dilerile noduri in care comunicarea
Iii converge ~i de unde ea este redistribuitll (...)".
illill II XX-lea ~i CU epistemologia lui E. Mach; in acest sens. el eiteaza msrturiile 57. lata un exemplu dat de J.-P.Garnier. tip. Gil.. 93: "Centrul de
urmiUoare: "Oats fiind In special starea ~tiinlei. un om nu este alcatuit dedI informare asupra inovaliei sociale, condus de H. Dougier \Ii F. Bloch-Laine
din caea ce se spune cll el este sau din eeea ce se lace cu ceea ee el eSle(...). are rolul de a recenza, analiza ~i diluza intormalil d~spre noile expellenle ale
Este 0 lume In care evenimentele trAite au devenit independente de om (.. ). vielii cotidiene (educalie, sanstate, juslilie, aelivltati cullurale, urbanism Iii
111111 i Este 0 lume a intimplarii, lumea a ceea ce se Inllmpls, fars ca acesta ss se arhitectura etc.). Aceasta bancil de date despre "prllr.tlcile alternative" i~i ofera
Intimple cuiva ~i fara ca nimeni ss fie responsabil" ("La problematique du sUjet serviciile organelor de stat insarcinale sa vegheze ca "societatea civil!i" sa
dans L 'homme sans qualitas, Noroit (Arras) 234 & 235 (decembrie 1978 ­ ramina 0 societate civilizatll: Comisanatul Planului, Secretariatul cu acliunea
[I ianuarie 1979); textul pUblicat nu a lost revszut de autor). . sociala, DAT.A.A. etc" '
55. J. Baudrillard, A I'ombre des majori/as si/encienses, ou /a lin du
social, Utopie, 1978.

37
36
\

o povestesc cei din jurul sau ~i In raport cu care va trebui sa


58 i &tribat, intr-o miscare continua. Fiecare partener de Iimbaj este

evolueze mai tlrziu Sau ~i mai silnplu: problema legaturii sociale, tinta unei 'rnutari" care iI provoaca 0 "deplasare", 0 alterare, de

ca problema, este un joc de limbaj, cel al interogatiei care Ii orice fel ar fi ele, ~i aceasta nu numai in calitate de destinatar ~i

pozqloneaza imediat pe cel care 0 pune, pe cel caruia i se de referent, cl ~i ca destinator. Aceste "rnutarr' nu pot sA nu dea

adreseaza ~i pe referentul supus interogatiei; aceasta problema , {'8~tere unor "contrarnutari": or toata lumea ~tie din experienta

constituie deja legatura soclata. ' cA acestea din urrna nu sint "bune" daca nu reprezlnta deci't 0

'Iii Pe de alta parte, intr-o societate in care componenta relatie. Cacl ele nu sint atunci deci't efecte programate in strategia

cornuntcationata devine pe zi ce trece tot rnai evidenta con­ adversarului, pe care 0 desavirsesc, mergind tocmai inpotriva

comitent ca realitate ~i ca problema59 , este neindoielnic faptul unei modificari a raportului dintre fortele , respective. De aici

! il ca aspectul Iingvistic capata 0 noua importanta, pe care ar fi intentia de a agrava ~i chiar de ~ dezorienta deplasarea cu
superficial sa 0 reducem la alternativa trad~ionala: manipulare scopul de a face 0 "mutare" (un nou enunt) care sa fie
: 11,1'1 11
verbala sau transmitere unsaterata a mesajllilli, pe de 0 parte, nsasteptata.
. '
II'
I
libera expresie sau dialog, pe de alta parte Ceea ce este necesar pentru a intelege , in acest mod
'I
,,11, 1 Inca un cuvint la acest ultim punct. A descrie 0 asemenea raporturile sociale, la orice scara Ie-am aborda, nu este numai 0
problema in termeni de teo ria cornunicarii, Insearnna a uita dOLJa teorie a cornunicaru, ci ~i 0 teorie a jocurilor, care include
!II il ll
lucruri: mesajele au forme ~i efecte total diferite, In functle de agonistica printre presupoz~ii1e sale. Este usor de ghicit atunci
IIIIII"II,I!I,,'II tipul lor: denotative, prescriptive, evaluative, performative etc. E ci, in acest contex, modalitatea ceruta nu mai consta in simpla
III ' I clar ca nu actloneaza door in masura in care comunica infor­ "inovare". Vom gasi la mai multi, sociologi din ,aeneratia "60'
I1 I
1 •
matla. A Ie reduce la aceasta functie inseammna a adopta 0 contamporana idei care sustin , 0 asemenea abordare ,fara a
'i!1
perspectlva care privilegiaza pe nedrept punctul de vedere al mai vorbi de lingvi~ti sau de filosofii limbajului.
sistemului ~i unicul sau interes. Cacl, desigur, masina Aceasta "atomizare" a socialului in r~ele suple de jocuri
,! clbernetlca este cea care tuncponeaza cu tntormatte, dar de Iimbaj poate parea inadecvata pentru 0 realitate moderns
scopurile care is-au fixat, in timpul proqramaru, cum ar fi rsprezentaja mai deqraba ca fiind blocata de artroza
'I
"

maximizarea pertorrnantelor, de pilda, depind de enunturi birocratica6 1. Se va invoca eel putin , argumentul importantei '
,III
prescriptive ~i evaluative pe care ea nu Ie va corecta in timpul
institutiilor care impun limite jocurilor ~i deci impiedici inven­

,
illl!II!1
I !
II I ·'1'
functionarli. Dar cum sa qarantarn ca maximizarea perter­

mantelor constituie intotdeauna cel mai bun scop pentru sis­

temu' social? "Atomii" care Ii alcatuiesc materia sint in orice caz

tivitatea partenerilor in materie de rnutari, Aceasta nu credem ca


provoaca dificultali prea marl
In folosirea obi~nuita a discursului, intr-o discutie dintre

I
III!!!!III competenp in raport cu aceste enunturi ~i mai ales cu aceasta doi prieteni de exemplu, intertocutorii folosesc toate mijloacele
pe care Ie au la dispoz~ie, schimblnd jocul de la un enunt la
II :,

I!, !I!I!I!II
i,I,,1
:1" ' 'I
I problema,
Pe de alta parte, teoria lnformatiel in versiunea sa
cibernetica triviala omite un aspect decisiv, subliniat deja, ~i
altul: intemgatia, .
, rugamintea, asertiunea, povestea sint Iansate
anume aspectul agonistic. Atomii sint p1asati in noduri de relatli
pragmatice, dar ei sint ~i deptasati de catre mesajele care ii 60. De exernplu. E. GoHman, TI,e PresenldllOn of Self in Every day Lile,

I~
1

"':'1 1
Edinburgh, U. of Edinburgh P" 1956, trad. tr. Accardo, La mise en scene de la
III !I :,1 1 :
vie ouotkiienne (1.La presenlalion de SOl), Minuit, 1973; A. W. Gouldner. op. cit"
58. S, Freud a pus in mod special accentul pe aceasta forma de cap. 10; A.Touraine, La voix el/e regard, Seuil, 1978; id. et aI., LI/Na ell/dianle,
, I "predestinare", Vezi Marthe Robert, Roman des origines, ori9in6 du roman, Seuil, 1976; M. Calion, "Sociologie des techniques?", Pandore 2 (februarie
Grasset, 1972 (in Iimba rornina, Romanulincepuluri/or ~;;ncepuluri/erafT/anului, 1979) 28-32; PWatzlawick et aI., up. cil,
ill i Trad. Paula-Voica Dohotaru, Ed. Univers, 1983 - NT) 61. Vezi mai sus nota 41, Tema birocratizarii generale ca destin al
59, Vezi opera lui M. Serres. mai ales Hermes, vol. I-IV, Minuit, societatilor modeme este dezl/oltata mai 1nti'i de B. Rizzi,Labureducratisalion
III i 1969-1977 dumon'de" Paris, 1939,
'II
,I,
38 39

I~II: ..it
tatmes-balrnes in lupta. Acestei lupte nu-i Iipsesc regulile
62, ca ele nu se stabuizeaza dedi in rnasura in care inceteaza de a
numai ca ele autorlzeaza 9i lncursjeaza cea mai mare flexibilitate fi 0 miza.
a enunturilor.
~r In acest spirit se cuvine, credem, sa abordam institutiile
6r, din acest punct de vedere, 0 institutie difera :f contemporane ale cunoasteril.
intotdeauna de 0 discutie prin aceea ca eu impune constrinqeri
suplimentare pentru ca enunturne sa poaia fi ad mise in interiorul
sau. Asemenea constrfngeri opereaza ca veritabile filtre asupra 6. PRAGMATICA CUNOA$TERII NARATIVE
capacitatllor discursului, ele fntrerup conexiuni posibile !n
retelele de comunicare: exista lucruri care nu trebuie spuse. In Acceptaril neconditionate a unei conceptii instrumentale
acetas timp ele privilegiaza anumite c1ase de enunturi, citeodata a cunoasteril fn societatile cele mai dezvoltate. i-arn adus mai
una singura, a carer predominanta caracterizeaza discursul inainte (secnunea 1) doua obiectii Cunoasterea nu este l1tiinta,
institutiei: exista lucruri care trebuie spuse 9i moduri anume de mai ales in forma sa conternporana: In aceasta forma, departe
a Ie spune. Astfel: enunturile de comanda fn armata, de de a putea oculta problema legitimitalii sale, ea a pune,
ruqaciune fn biserici, de denotare in scoll, de narare in tarnille, oirnpotnva, In toata amploarea epistemologica dar l1i socio­
de interogare In filosofie. de perforrnativitate In fntreprinderi. .. politlca. Sa pricepem mai intii natura cunoasterii "naratlve": acest
Birocratizarea este limita extrema a acestei tendinte. examen va permite. prin comparatie I
sa discernern mai bine cel
I
Totusl, 0 asemenea ipoteza despre institutie este inca prea pulin anumite caracteristici ale formei pe care 0 ia cunoasterea
"putemlca": ea pleaca de la 0 prespectiva obiectlvanta l1i 9tiintifica in societatea conternporana: el ne va ajuta, de
reificanta a ceea ce este instituit. Astaz], not stirn ca Iimita pe care asemenea, sa inlelegem cum se pune astazi, ~i cum nu se pune,
lnstitutia 0 pune potenuahnul de "rnutar!' din limbaj nu este problema legitimitatii.
niciodata stabilita (nici cfnd pare a fi asa in mod formaI 63). Ea Faptul de a cunoaste ("Ie savoi,.,), in general, nu se reduce
fnsal1i este mai curind rezultatul provizoritt !?i miza strategiilor de nici la 9tiinta ("science") si nici la cunoasterea ("connaissance")
Iimbaj elaborate in interiorul 9i fn afara instituliei. Exemple. Jocul inteleasa ca ansamblul enunturitor denonnd sau descriind
de experimentare asupra Iimbii (poetica) f9i are locul Intr-o obiecte65, cu excluderea tuturor celortalte enunturi, si suscep­
universitate? Se pot spune povesti la Consiliul de mlnistri? Se tibile de a fi declarate adevarate sau false Stiinta ar fi un
pot face revendicarl fntr-o cazarrna? Raspunsurile sfnt clare: da, ansamblu at cunoasterf ("connaissance") Alc~tuit1 ~i ea din
daca universitatea deschide ateliere de creatie; da, daca supe­ enunturi denotative, stiinta ar impune doua conditii suplimen~
riorii accepts sa negocieze cu soldatii. Alitel spus: da, daca tare acceptabilitatf tor: obiectele la care se refera sa
fie accesibile
limitele vechii institutii
I
sint deplasate64~ Reciproc, se va spune recursiv, deci In conditii de observare explicite, si In al doilea rind
sa se poata decide daca fiecare din aceste enunturi I
apartine
I
sau
62. Vezi H. P. Grice, "Logic and Conversation" in P.Cole & J.J.Morgan
ed., Speech Acts III, Syntax and Semantics, N.Y., Academic P., 1975, 59-82.
63. Pentru 0 abordare fenomenologica a problemei, vezi In M. Mer­
leau-Ponty (CI. Lefort ed.), Resumes de cams, Gallimard. 1968, cursul din anul
1954-1955. Pentru 0 abordare psihosocioloqtca, R. Loureau, L'analyse in
stnutionneite, Minuit 1970 65. Aristotel circumscric viguros omectut cunoasteni detinind ceea ce
64. M. Calion, lac cit. 30: "Sociologica este miscarea prin care actorii el numsste apopnanticele: "Orice expresie este sernnificativa, dar nu toate
constituie si instituie diferente, frontiere Intre ceea ce este social si ceea ce expresiile sint apophantice; sint apopnantice, natural, numai acelea in care se
nu este, ce'ea ce este tehnic ~i ceea ce nu estE', ceea ell este imaglnar ::;i ceea intilnesc adevarul sau falsitatea. Dar adevarul si falsitatea nu se Intilnesc In
ce este real: trasarea acestor frontiere este 0 miza si nici un consens, cu arice expresie: de exemplu, rugsmintea este 0 exprimare, dar ea nu este nici
excePlia cazului unei dominalii totale. nu este realizahl.'" A se compara cu adevarata, nici falsa" (PimlltJrmeneias, 4, 17a) (traducere in limba romina dupa
ceea ce A. Touraine nume::;te "sociologie permanenra". La vo/xel/oregard.loc. A. Dumitriu, Is/orialoglci/. p. 154, Ed. Didactica::;i Pedagogica, Bucure::;ti. 1975
cil.

41
40