Organizarea justiției în România

În conformitate cu dispozițiile Constituției României, republicată, autoritatea judecătorească

este alcătuită din instanțele judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior ai Magistraturii.
Acestea sunt reprezentate în teritoriu de următoarele organisme:

 Înalta Curte de Casație și Justiție

 Consiliul Superior al Magistraturii
 Direcția Națională Anticorupție
 Curțile de apel
 Tribunalele
 Judecătoriile
 Institutul Național al Magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. CSM gestionează în
exclusivitate aspectele ținând de recrutarea și cariera magistraților indiferent dacă sunt judecători
sau procurori, iar prin secțiile sale îndeplinește rolul de instanță de judecată în materie disciplinară.
CSM îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege.
În România, justiția se înfăptuiește numai de către Înalta Curte de Casație și Justiție și
celelalte instanțe judecătorești, respectiv curțile de apel, tribunalele, tribunalele specializate
și judecătorii.
În România există obligația legală să existe un purtător de cuvant ale instanțelor, spre
deosebire spre exemplu de Statele Unite ale Americii, unde nu există această regulă. [1]

Înalta Curte de Casație și Justiție[

Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța cea mai înaltă în grad, iar rolul său
fundamental este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe
judecătorești. Principalul instrument de unificare a practicii judiciare este recursul în interesul legii, în
cadrul căruia Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilesc care este modalitatea
corectă de interpretare a legii în chestiunile de drept care au primit o dezlegare diferită din partea
instanțelor judecătorești (practică judiciară neunitară).

Curțile de apel
În România funcționează 15 curți de apel, fiecare incluzând în sfera sa de competență
teritorială 2-4 județe. În fiecare județ, precum și în municipiul București, funcționează câte un
tribunal. În localitatea de reședință a județului (un singur tribunal dintre cele prevăzute de lege nu
funcționează în prezent, respectiv Tribunalul Ilfov, cauzele de competența acestuia fiind judecate la
Tribunalul București). De asemenea în prezent funcționează 4 tribunale specializate, 3 în materie
comercială (Cluj, Argeș și Mureș) și unul în materia cauzelor cu minori și de familie (Brașov). Dintre
cele 188 de judecătorii înființate prin lege, dintre care 6 în mediul rural și restul în mediul urban,
funcționează în prezent 179. De asemenea, pe teritoriul României funcționează o Curte Militară de
Apel și un tribunal militar teritorial.
Din cadrul curților de apel fac parte secțiile penală, comercială, civilă și contencios
administrativ.
 Completul de judecată
Completul de judecată este format dintr-un președinte, ajutat de unul sau mai mulți
vicepreședinți, în funcție de gradul și mărimea instanței. De asemenea, în cadrul fiecărei instanțe
există un colegiu de conducere care se pronunță asupra problemelor cele mai importante legate de
activitatea instanței.

Judecătoriile
Judecătoriile judecă numai cauze în primă instanță, potrivit competenței stabilite de lege.
Tribunalele judecă cauze în primă instanță (cauze mai complexe) și soluționează conflictele de
competență ivite între judecătoriile din circumscripția sa, precum și contestațiile formulate împotriva
hotărârilor pronunțate de judecătorie în cazurile prevăzute de lege. Tribunalele nu sunt
competentente să judece apelurile, conform codului de procedură penală. Curtea de Apel judecă în
primă instanță cauzele mai complexe, în situațiile expres prevăzute de lege și judecă apelurile
împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de judecătorii și tribunale. Judecarea
cauzelor în primă instanță se face de către complete compuse dintr-un singur judecător, în apel de
complete compuse din doi judecători, iar în recurs din 3 judecători. Prin excepție, în materia litigiilor
de muncă completul de fond este compus din 2 judecători și 2 asistenți judiciari cu vot consultativ.

Curtea Constituțională[
Curtea Constituțională a României (CCR) este unica autoritate de jurisdicție constituțională
în România, independentă față de orice altă autoritate publică și care are, conform Constituției
României, rolul de garant al supremației Constituției. Aceasta nu face parte din puterea
judecătorească. [2]

Ministerul Public[
În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără
ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Ministerul Public își exercită atribuțiile
prin procurori constituiți în parchete, cu respectarea principiului legalității, al imparțialității și al
controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției. Parchetele funcționează pe lângă fiecare
instanță judecătorească (cu excepția celor trei tribunale specializate în materie comercială).
Parchetele supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare în condițiile legii.
Ca și instanțele judecătorești, parchetele sunt constituite într-o structură piramidală, la vârful
căreia se află Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al cărui procuror general este
șeful Ministerului Public. În cadrul parchetului de pe lângă instanța supremă funcționează două
structuri specializate, cu competență și organizare speciale - Direcția Națională
Anticorupție și Direcția de Investigare și Combatere a infracțiunilor de Criminalitate Organizată și
Terorism, conduse de către procuror-șefi. Parchetele de pe lângă curțile de apel sunt conduse de
procurori generali, iar cele de pe lângă tribunale și judecătorii de către prim-procurori. În cadrul
fiecărui parchet funcționează un colegiu de conducere, iar în funcție de rangul ierarhic și
dimensiunea parchetului, conducătorul acestuia poate fi ajutat de unul sau mai mulți adjuncți. Pe
lângă fiecare instanță militară funcționează câte un parchet militar.
 Data :28.04.2020
Nume și prenume:Florea Anamaria

FIȘA DE LUCRU NR. 2

1. Selectează din următoarea listă cuvintele care intră în sfera autorității judecătorești:

 TRIBUNAL, CONSIILIER LOCAL, BUGET, JUDECĂTOR, DEPUTAT,

PROCUROR, SALĂ DE JUDECATĂ, PARCHET, PRIMAR, PREFECT,
GREFIER, PRIM-MINISTRU.

2. Realizează corespondența între itemii din coloana Așiitemii din coloana B:

A B
1.Se pronunță asupra constituționalității a. PROCURORUL
legilor.R:d
b. CONSILIUL SUPERIOR AL
2. Este angajat al Parchetului.R:a MAGISTRATURII ( C.S.M.)

3. Propune Președintelui României numirea c. JUDECĂTORUL

în funcție a judecătorilor și procurorilor.R:b
d. CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
4. Alături de procuror, are îndatorirea de a
promova supremața legii.R:c

3.Completează în spațiile libere cuvintele potrivite, pentru a reda sensul următorului

fragment de text:

Consiliul Superior Al Magistraturii propune Președintelui României numirea înfuncție a procurorilor și

judecătorilor pentru o perioadă de 6 ani. De asemenea, această autoritate îndeplinește rolul de instanță de judecată
în domeniul răspunderii disciplinare a acestora.
Magistrații au competența de a promova supremația legii și de a asigura respectarea depturilor și libertăților
fiecărui cetățean