2. METODE DE DIMENSIONARE SI OPTIMIZARE A MASINILOR EL.

2.1. Introducere
 Dimensionarea masinilor electrice face apel la metodologii specifice de
proiectare care pot avea la baza modele analitice, numerice sau hibride.
 Modelele analitice sunt construite:
- pe anumite relatii de calcul simple, stabilite in conformitate cu teoria
circuitelor electrice, a masinilor electrice, principii ale mecanicii, valabile
in anumite ipoteze simplificatoare, uneori prin neglijarea unor fenomene
complexe, completate cu formule si coeficienti avand valori tabelate sau
grafice specifice, rezultate din experienta practica de proiectare/fabricatie,
respectiv pe observatii empirico-experimentale.
 Modelele de calcul analitic sunt usor de rulat, dar uneori imprecise,
necesitand eventual mai multe prototipuri realizate.
 Modelele numerice au la baza metode de calcul de camp (ex. metoda
elementului finit, a diferentelor finite, ecuatii de circuit) putand fi folosite
pentru determinarea unor marimi, caracteristici de functionare,
performante specifice sau parametri ai masinii, pentru validarea/verificarea
solutiei obtinute pe cale analitica, pentru optimizarea constructiv-
functionala a masinii etc.
1
 Prin dezvoltarea tehnicii de calcul din ultimii ani s-au creat
premisele aparitiei de pachete de programe profesionale de calcul de
camp si de circuit, cu nivel ridicat de generalitate si precizie,
capabile sa ia in considerare aspecte complexe precum neliniaritati
magnetice, armonici de dantura, refularea curentului in conductoare
masive, cuplaje camp-circuit-miscare-comanda etc. evident cu pretul
unor eforturi de calcul tot mai importante.
 Aceste pachete de programe de calcul laborioase pot fi utilizate in
proiectarea masinilor electrice, fiind extrem de utile in special in
cazul masinilor speciale pentru care nu exista retete de proiectare
bine puse la punct.
 Prin aplicarea modelelor numerice creste precizia de calcul, fiind
posibila reducerea numarului de prototipuri in etapa premergatoare
lansarii in fabricatie.

 Modele hibride (modele analitice/ modele numerice). Combinatia

celor doua tipuri de modele reprezinta solutia optima agreata la ora
actuala de majoritatea proiectantilor de masini electrice.

2
 Prin utilizarea modelelor hibride in multe cazuri se pot obtine reduceri
drastice ale timpului de calcul fara a sacrifica prea mult in ceea ce
priveste precizia de calcul.
 Aceste modele sunt utilizate deseori pentru studii de optimizare
complexe care necesita rulari numeroase si eforturi de calcul
importante. Modelele hibride sunt frecvent aplicate in proiectare,
solutia preliminara fiind calculata analitic, ulterior fiind verificata si
eventual rafinata (optimizare constructiva) prin modele numerice

 Provocari actuale in proiectarea masinilor electrice :

-Luarea in calcul in etapa de proiectare a functionarii intregului sistem
in ansamblu si nu doar a componentei proiectate (masina + actionare
electrica);
-Calcule de dimensionare si optimizare pentru un numar important de
puncte de functionare (de ex. masini electrice pt. sisteme de actionare
cu turatie variabila);
-Complexitatea fenomenelor de tip multifizica ce trebuie analizate
(electromagnetism – miscare – termodinamica – hidrodinamica –
deformare – vibratii etc. );
-Explorarea intregului spatiu de solutii posibile si identificarea solutiei
optime utilizand algoritmi de optimizare numerica;
3
-Respectarea cerintelor tot mai ridicate privind performantele masinii.
2.1.1. Proiectarea optimala

Justificarea proiectarii optimale:

 Realizarea unui prototip cu performante foarte bune este

deseori dificila si costisitoare in special pentru echipamente de
puteri mari;
 Daca prototipul nu este satisfacator proiectarea si construirea
altora poate dura mult iar costurile finale pot fi foarte mari.

Proiectarea optimala permite o economie de timp si o reducere a

costurilor prin:

 Utilizarea de modele de calcul analitice/numerice performante,

cu nivel de acuratete ridicat;
 Pilotarea modelelor de calcul cu ajutorul algoritmilor de
optimizare in vederea indentificarii solutiei optime tinand cont
de aspecte tehnice, tehnologice, tehnico-economice (incluse in
functia obiectiv);
 Constructia unui numar minim de prototipuri (eventual unul
singur) pe baza solutiei ideale aflate prin optimizare numerica. 4
2.1.2. Probleme directe si inverse in analiza masinilor
electrice

A. Problema directa: determinarea performantelor unei masini

date (pentru care se cunosc suficiente date de natura electro-
magnetica, mecanica, geometrica, termica, tehnico-economica
etc.)

B. Problema inversa: proiectarea masinii la performante impuse

(performantele pot fi reprezentate de marimi precum puteri,
cupluri, curenti, tensiuni, randament, factor de putere, costuri
etc.) plecand de la tema de proiectare

Pr. directa

Masina electrică Performante

Pr. inversa

5
A. Etapele abordarii unei probleme directe:

1. Analiza si prelucrarea datelor nominale (inscrise pe placuta

indicatoare) si eventual a altor date de catalog ale masinii
studiate;

2. Analiza principalelor elemente constructive (dimensiuni

geometrice, materiale, proprietati fizice, etc);

3. Determinarea prin calcule a performantelor tehnice si eventual

economice (caracteristici de functionare, costuri de fabricatie,
costuri de exploatare, etc.) pe baza unor modele adecvate ale
maşinii.

O problema directe in general poate fi solutionata !

6
B. Etapele abordarii unei probleme inverse:

1.Formularea temei de proiectare (date initiale), stabilirea tipului

constructiv, a materialelor, a sistemului de racire etc. pe baza
cerintelor beneficiarului;
2.Calculul marimilor si a dimensiunilor principale ale maşinii şi
evaluarea solicitărilor electromagnetice corespunzătoare unui
anumit criteriu de optimizare (greutate minimă, cost minim,
randament maxim, etc.) utilizând o metodologie de dimensionare
având la bază modele analitico-numerice ale maşinii şi experienţa
de proiectare/fabricaţie;
3.Dimensionarea elementelor tehnice componente ale sistemului
electromagnetic şi ale structurii mecanice, corespunzătoare
soluţiei optime;
4.Evaluarea performanţelor tehnice şi economice ale maşinii, prin
calcul analitic sau/şi numeric şi compararea lor cu cele impuse în
tema de proiectare;
5.Corectarea soluţiei constructive obţinută până se asigură
performanţele impuse.

O problema inversa nu are intotdeauna solutie ! 7

 Schema logica a proiectarii unei masini electrice
-exemplu de problema inversa-

Tema de proiectare
Date iniţiale

Calcul mărimi şi
dimensiuni principale

Calcul elemente
soluţie constructivă Analiză numerică a
maşinii utilizând
modele numerice
Modificări Modificări Evaluare performanţe (MEF, MDF etc.)
majore minore şi caracteristici

Nu
Da Diferenţe Nu Cerințe Da Definitivare soluţie
mari? respectate? constructivă