7.

CURSUL IV

VERBUL. CONJUGĂRILE I-IV. MODURILE GERUNZIU ŞI PARTICIPIU

MODUL GERUNZIU se formează pe radicalul prezent al verbelor active şi deponente. Este un

substantiv verbal care se declină la Declinarea a II-a, genul neutru, numai la singular. Are patru cazuri,
dintre care lipsesc Nominativul şi Vocativul. Se formează pe tema prezentului la care se adaugă sufixul –
nd / end. Întrucât este un substantiv verbal, poate avea complemente directe. Are întotdeauna sensul de
activ [diateza activă].

Întrebuinţări ale Gerunziului. Funcţii sintactice

1. Gerunziu la Genitiv [Prezent + nd + i]. După substantive ca ars, scientia, potestas,

facultas, occasio, consuetudo, mos, tempus, voluptas şi studium are funcţia sintactică de Atribut verbal,
tradus în limba română printr-un Infinitiv:
Ex.: Ars scribendi: arta de a scrie
Modus videndi: mod fe a trăi.

Urmat de causa şi gratia la Ablativ, Gerunziul la G. Exprimă scopul:

Ex.: Legendi causa/ gratia. – pentru a citi
Gratulandi gratia. – pentru a felicita
Pugnandi causa. – pentru a lupta.

Are funcţia de Complemet al numelui sau adjectivului:

Ex.: Tempus legendi. – este timpul de a citi
cupidus discendi. – doritor să înveţe
Cupidus legendi historiam.

2. Gerunziu la Dativ [Prezent + nd + o]. Are valoarea unui Dativ final (de scop) după
adjective precum: aptus, a, um; accommodatus; bonus; habilis; idoneus; par; opportunus, a, um;
utilis, e; inutilis.
Ex.: Charta inutilis scribendo – hârtie nefolositoare pentru scris.
Utilis scribendo. – util pentru scris

Apare după verbe precum: praeesse, operam dare, diem dicere, locum capere.
Foarte rar are funcţia de Complement al unor verbe sau adjectiv: Ex.: Scribendo adfuerunt. – au asistat
la
redactare
Se întrebuinţează în construcţii cu Ablativ absolut: Ex.: Legedo doctus eris. citind vei fi mai învăţat.

3. Gerunziu la Acuzativ [Prezent + nd + um]. Are valoarea unui Acuzativ final (de scop) după
adjective precum: aptus, a, um; opportunus, a, um; utilis, e.
Ex.: Naves utiles ad navigandum – corăbii folositoare pentur navigat.
Legit ad discendum – Citeşte pentru a învăţa.
 4. Gerunziu la Ablativ [Prezent + nd + o]. Are valoarea unul Complement de mod sau
instrumental. Se întâlnește cu sau fără prepoziție [ab, a, ex, e, de, in].
Ex.: Mens discendo allitur et cogitando: Mintea se hrăneşte prin învăţătură şi
gândire [în timp ce învaţă şi gândeşte].
Summa voluptas ex discendo capitur: Ce mai mare plăcere vine din învăţare.

Poate primi un Complement direct: Ex.: Ars recte regendi respublicam, dificilis est –
Arta de a conduce drept statul este dificilă.
Legenda historiam.

Se întrebuinţează cu sau fără prepoziţii în construcţii:

- cu prepoziţie: Ex legendo voluptatem capit. – El ia plăcere din a citi.
Virtutes cernuntur in agendo. – În acţiune se vede
tăria.
- fără prepoziţie: Legendo doctior fies. – Tu ve ajunge mai savant citind.

1. C.I. Particularităţile verbelor de Conjugarea I

La Conjugarea I Gerunziul se formează pe tema prezentului la care se adaugă sufixul nd

şi
desinenţele de Declinarea a II-a la singular [T. Prezentului + nd + des. D2 sg].

PARADIGME
VERBE ACTIVE VERBE DEPONENTE
N. - -
G. vocandi (de a chema) amandi imitandi
D. vocando (sprea a chema) amando imitando
Ac. ad vocandum (pentru a chema) ad amandum ad imitandum
Abl. vocando (chemând) amando imitando

2. C.II. Particularităţile verbelor de Conjugarea a II-a

La Conjugarea a II-a Gerunziul se formează pe tema prezentului la care se adaugă sufixul nd şi

desinenţele de Declinarea a II-a la singular [T. Prezentului + nd + des. D2 sg].

PARADIGME
VERBE ACTIVE VERBE DEPONENTE

N. - -
G. legendi (de a citi) tacendi verendi
D. legendo (spre a citi) tacendo verendo
Ac. ad legendum (pentru a citi) ad tacendum ad verendum
Abl. legendo (citind) tacendo verendo
3. C.III. Particularităţile verbelor de Conjugarea a III-a

La Conjugarea a III-a Gerunziul se formează pe tema prezentului la care se adaugă sufixul end şi
desinenţele de Declinarea a II-a la singular [T. Prezentului + end + des. D2 sg].

PARADIGME
VERBE ACTIVE VERBE DEPONENTE

N. -
G. mittendi (de a trimite) utendi
D. mittendo (sprea a trimite) utendo
Ac. ad mittendum (pentru a trimite) ad utendum
Abl. mittendo (trimiţând) utendo

4. C.IV. Particularităţile verbelor de Conjugarea a IV-a

La Conjugarea a IV-a Gerunziul se formează pe tema prezentului la care se adaugă sufixul end şi
desinenţele de Declinarea a II-a la singular [T. Prezentului + end + des. D2 sg].

PARADIGME

VERBE ACTIVE VERBE DEPONENTE

N. -
G. audiendi (de a auzi) largiendi patiendi
D. audiendo (sprea a auzi) largiendo patiendo
Ac. ad audiendum (pentru a auzi) ad largiendum ad patiendum
Abl. audiendo (auzind) largiendo patiendo

TEMĂ

Traduceţi exemplele şi analizaţi verbele la Modul Gerunziu:

Sedemus ad audiendum.
Tempus est audiendi.
Audiendo ambulas.
 MODUL PARTICIPIU este un nume (adjectiv) verbal care se delină după Declinarea a III-a
parasilabică. Are forme pentru toate cazurile, cu excepţia Vocativului şi se conjugă la singular şi plural.
Are trei timpuri: Prezent, Perfect şi Viitor.

I. Participiul Prezent are numai formă de activ şi se formează ce la tema prezentului la care se
adaugă desinenţele cazuale.
Poate înlocui un Infinitiv după un verb de percepţie: audire sau videre.
Ex.: Vidi eum ingrediente. (L-am văzut intrând).
Eum audio cantantem. (Îl aud cântând).

Se întâlneşte adesea împreună cu verbul facere:

Ex.: Homerus Polyphemum cum ariete colloquentem fecit. (Homer îl face
pe Polifem să vorbească cu un berbec)

Se întâlneşte şi în alcătuirea ablativului absolut.

Ex.: Diogene puerum cava manu aquam bibentem vidit. (Diogene a
văzut
un copil bând apă cu mâna cauş).

II. Participiul Perfect este un adjectiv verbal de clasa I cu trei desinenţe nominale (m. – us; f.
– a; n. - um) şi are formă de pasiv. Se formează de la tema supinului la care se adaugă desinenţele
cazuale. [T. Supinului/ Radical + us, a, um]
Ajută la formarea timpurilor trecute de la diateza pasivă şi la cea a ablativelor absolute.

III. Participiul Viitor este format din radicalul de supin, sufixul – ur şi desinenţele cazuale.
[T. Supinului/ Radical + ur + us, a, um].

Are trei întrebuinţări cu sensul de activ:

- Iminenţa: scripturus sum (Sunt pe punctul de a scrie).
- Intenţia: fructurus sum (Sunt decis să; am intenţia să ...)
- Destinaţia: morituri sunt (Ei sunt destinaţi să moară).

Serveşte la formarea Infinitivului Viitor: Ex.: amaturum esse (a fi pe punctul / a fi decis să).

Participiul Viitor pasiv formează Modul Gerundiv.

 1. C.I. Particularităţile verbelor de Conjugarea I

I. TIMPUL PREZENT. Participiul Prezent la Conjugarea I se contruiește pe tema prezentului la

care se adaugă sufixul –ns la N sg şi – ntis la G sg.

PARADIGME
SG PL
N. vocans (m, f, n) (cel/cea care cheamă; chemând) vocantes (m, f); vocantia (n)
G. vocantis (m, f, n) (a celui/celei care cheamă) vocantium (m, f, n)
D. vocanti (m, f, n) (celui/celei care cheamă; vocantibus (m, f, n)
pentru cel/cea care cheamă)
Ac. vocantem (m, f, n) (pe cel/ pe cea care cheamă) vocantes (m, f); vocantia (n)
vocans (n)
Abl. vocante (m, f, n) (de la cel/cea care cheamă) vocantibus (m, f, n)

II. TIMPUL PERFECT. Are formă de pasiv [T. Supinului/ Radical + us, a, um]

PARADIGME
M. F. N. M. F. N.
NR. SG. N. vocatus, a, um (cheamat, ă) NR. PL. vocati, ae, a
G. vocati, ae, i vocatorum, arum, orum
D. vocato, ae, o vocatis, is, is
Ac. vocatum, am, um vocatos, as, a
Abl. vocato, ae, o vocati, ae, a
V. vocate, a, um

III. TIMPUL VIITOR. Participiul Prezent la Conjugarea I se construieşte pe tema supinului la care
se adaugă sufixul – ur şi desinenţele nominale. Se declină ca un adjectiv de Clasa I (ex.: bonus, a, um).

PARADIGME
M./D2 F./D1 N./D2
NR. SG. N. vocaturus, a, um (cel/ cea care va cheama)
G. vocaturi, ae, i
D. vocaturo, ae, o
AC. vocaturum, am, um
ABL. vocaturo, a, um
V. vocature, a, o

M. F. N.
NR. PL. N. vocaturi, ae, a (cei/ cele care vor cheama)
G. vocaturorum, arum, orum
D. vocaturis, ae, is
AC. vocaturos, as, a
ABL. vocaturis, is, is
V. vocaturi, ae, a
 2. C.II. Particularităţile verbelor de Conjugarea a II-a

I. TIMPUL PREZENT. Participiul Prezent la Conjugarea a II-a se contruiește pe tema prezentului

la care se adaugă sufixul –ns la N sg şi – ntis la G sg.

PARADIGME
SG PL
N. suadens (m, f, n) (cel/cea care sfătuieşte; sfătuind) suadentes (m, f); suadentia (n)
G. suadentis (m, f, n) (a celui/celei care sfătuieşte) suadentium (m, f, n)
D. suadenti (m, f, n) (celui/celei care sfătuieşte; suadentibus (m, f, n)
pentru cel/cea care sfătuieşte)
Ac. suadentem (m, f, n) (pe cel/ pe cea care sfătuieşte) suadentes (m, f); suadentia (n)
suadens (n)
Abl. suadente (m, f, n) (de la cel/cea care sfătuieşte) suantibus (m, f, n)

II. TIMPUL PERFECT. Are formă de pasiv [T. Supinului/ Radical + us, a, um]

NR. SG. N. suasus, a, um (m, f, n) (sfătuit/ ă)

NR. PL. N. suasi, ae, a (m, f, n) (sfătuiţi/ te)

III. TIMPUL VIITOR. Participiul Prezent la Conjugarea I se construieşte pe tema supinului la

care se adaugă sufixul – ur şi desinenţele nominale. Se declină ca un adjectiv de Clasa I (ex.: bonus, a,
um).

NR.SG. N. suasurus, a, um (m, f, n) (cel/cea care va sfătui)

NR.PL. N. suasuri, ae, a (m, f, n) (cei/cele care vor sfătui)

3. C.III. Particularităţile verbelor de Conjugarea a III-a

I. TIMPUL PREZENT. Participiul Prezent la Conjugarea a III-a se contruiește pe tema prezentului

la care se adaugă sufixul –ens la N sg şi – entis la G sg.

PARADIGME
SG PL

N. mittens (m, f, n) (cel/cea care trimite; trimiţând) mittentes (m, f); mittentia (n)
G. mittentis (m, f, n) (a celui/celei care trimite) mittentium (m, f, n)
D. mittenti (m, f, n) (celui/celei care trimite; mittentibus (m, f, n)
pentru cel/cea care trimite)
Ac. mittentem (m, f, n) (pe cel/ pe cea care trimite) mittentes (m, f); mittentia (n)
mittens (n)
Abl. mittente (m, f, n) (de la cel/cea care trimite) mitte ntibus (m, f, n)
 II. TIMPUL PERFECT. Are formă de pasiv [T. Supinului/ Radical + us, a, um]

NR. SG. N. missus, a, um (m, f, n) (trimis/ ă)

NR. PL. N. missi, ae, a (m, f, n) (trimişi/ se)

III. TIMPUL VIITOR. Participiul Prezent la Conjugarea I se construieşte pe tema supinului la

care se adaugă sufixul – ur şi desinenţele nominale. Se declină ca un adjectiv de Clasa I (ex.: bonus, a,
um).

NR. SG. N. vocaturus, a, um (m, f, n) (cel/cea care va cheama)

NR. PL. N. vocaturi, ae, a (m, f, n) (cei/cele care vor cheama)

4. C.IV. Particularităţile verbelor de Conjugarea a IV-a

I. TIMPUL PREZENT. Participiul Prezent la Conjugarea a IV-a se contruiește pe tema prezentului

la care se adaugă sufixul –ens la N sg şi – entis la G sg.

PARADIGME
SG PL

N. audiens (m, f, n) (cel/cea care aude; auzind) audientes (m, f); audientia (n)
G. audientis (m, f, n) (a celui/celei care aude) audientium (m, f, n)
D. audienti (m, f, n) (celui/celei care aude; audientibus (m, f, n)
pentru cel/cea care aude)
Ac. audientem (m, f, n) (pe cel/ pe cea care aude) audientes (m, f); audientia (n)
audiens (n)
Abl. audiente (m, f, n) (de la cel/cea care aude) audientibus (m, f, n)

II. TIMPUL PERFECT. Are formă de pasiv. [T. Supinului/ Radical + us, a, um]

NR. SG. N. auditus, a, um (m, f, n) (auzit/ ă)

NR. PL. N. auditi, ae, a (m, f, n) (auziţi/ te)

III. TIMPUL VIITOR. Participiul Prezent la Conjugarea I se construieşte pe tema supinului la care
se adaugă sufixul – ur şi desinenţele nominale. Se declină ca un adjectiv de Clasa I (ex.: bonus, a, um).

NR.SG. N. vocaturus, a, um (m, f, n) (cel/cea care va cheama)

NR.PL. N. vocaturi, ae, a (m, f, n) (cei/cele care vor cheama)

Temă

Conjugaţi la Modul Participiu următoarele verbe: amo (d1); habeo (d2); lego (d3), capio (d3).