,,Despre libertate”

Capitolul II - Despre libertatea gândirii și a cuvântului

John Stuart Mill

1
Date despre autor
John Stuart Mill s-a născut la Londra, la 20 mai 1806. A fost un filosof britanic al epocii
victoriene, unul dintre cei mai influenți gânditori liberali ai secolului XIX, care a adus contribuții
la dezvoltarea utilitarismului. Este fiul economistului și filosofului scoțian James Mill și al
Harrietei Mill.
John Stuart Mill a fost o personalitate multilaterală: a scris tratate de economie şi de
logică, a dezvoltat filozofia utilitaristă şi filonul tradiţiei empiriste engleze, În anul 1859 publică
lucrarea ”Despre libertate” a cărei teză centrală se bazează pe suveranitatea individului aspra
propriului trup si spirit, denunțând orice formă de tiranie asupra individului, fie ea și cea a
majorității.
S-a stins din viață în anul 1873.

Despre libertatea gândirii și a cuvantului

În acest capitol filosiful John Stuart Mill ne prezintă importanța și impactul puternic
asupra vietii sociale pe care îl au opiniile și credințele diferite ale fiecăruia dintre noi, relatându-
ne astfel căteva cazuri din antichitate și începutul creștinismului, a căror efecte persistă și în
zilele noastre. Privind în ansamblu acest capitol am putea spune faptul că societatea încă de la
apariția ei este și a fost condusă de credințe și opinii. Religia și legile statului fiind rezultatele
exprimării unor opinii care s-au dovedit a fi niște adevăruri sau false opinii, mai mult sau mai
puțin benefice societății.
Filozoful contestă dreptul oamenilor de a-și exercita puterea de constrângere prin
acțiunile lor rezultate din propriile opinii în cârmuirea poporului, considerând-o nelegitimă. Dar
totodată este important de știut faptul că nu este benefic pentru popor nici dacă conducerea este
exercitată în acord cu opinia publică. Ea poate fi tot atât de dăunătoare sau chiar mai dăunătoare
decât atunci când este exercitată în pofida acesteia, deoarece o opinie contestată de mulți oameni
poate însemna un adevăr așa cum o opinie nedezbătută și acceptată de toată lumea poate fi un
fals și dăunătoare societății.

Fiecare dintre noi suntem supuși greșelilor atunci când ne exprimăm propriile opinii, dar
depinde de noi dacă luăm atitudine pentru a preveni acest lucru. În acest context întâlnim două

2
tipuri de personalități pe care ni le prezintă autorul: persoanele care sunt obișnuite să li se acorde
respect și care au încredere completă în opiniile proprii aproape în toate domeniile (cum ar fi
monarhii absoluți), precum și oamenii care au ocazia să-și vadă opiniile combătute și care sunt
obișnuiți să fie corectați atunci când greșesc.
Pentru a înțelege mai bine importanța exprimării opiniei și impactul ei asupra ”vechii”
societății, a societății actuale cât și cele viitoare, autorul ne prezintă două cazuri: cel a lui Socrate
pedepsit pentru lipsa credinței în zei și pentru doctrinele și învățăturile sale și pe cel al creștinilor
persecutați pentru credința lor în Dumnezeu. Atât Socrate, cât și primii creștini au fost pedepsiți
pentru propriile opinii. Opinii care erau diferite de cele ale conducătorilor și restul poporului. Cu
toate acestea creștinismul a înflorit, s-a răspândit și a devenit o credință dominanata, existând și
în vremurile noastre ca și învățăturile marelui filozof Socrate.
Dacă în antichitate creștinii erau pedepsiți pentru credințele lor, John s. Mill ne relatează
și un caz din epoca modernă în care atitudinea socială este intolerantă față de cei ce nu cred în
Dumnezeu și se manifesta prin neacceptarea anumitor adevăruri, pentru că ele contraveneau cu
diverse doctrine oficiale sau ale anumitor grupuri sociale ori religioase. Pedeapsa celor care nu
credeau în Dumnezeu, se făcea prin judecata fiecăruia dintre indivizii care respingeau presupusul
adevăr, obligând astfel persoana care emitea acea părere să o renege sau să o păstreze doar pentru
sine.
Analizând cele două cazuri petrecute în două epoci diferite, putem înțelege faptul că
atenția noastră trebuie să fie îndreptată asupra „fragilității” a ceea ce credem noi că sunt
adevăruri. Putem observa cum cei care au fost persecutaţi din cauza credințelor pe care le
împărtăşeau au ajuns la rândul lor în altă epocă să îi constrângă pe alţii, pentru că nu erau de
acord cu regulile pe care le împărtăşeau. Astefel, este foarte posibil ca în lipsa unei dezbateri
libere, adevărul să nu iasă la iveală niciodată. Dezbaterea/ discuția fiind o condiţie necesară,
pentru descoperirea lui.

Pentru aflarea adevărului, este esentială argumentarea opiniilor diferite. În acest sens
filosoful face referire la marele orator, Cicero, un vorbitor care în pregătirea discursului său
studia cu mare atenţie şi argumentele adversarului său și prin acest fapt el îşi asigura cunoaşterea
deplină al respectivului subiect. Importanța studierii contraargumentelor ce pot fi folosite

3
împotriva doctrinei pe care un individ o susţine a fost recunoscută şi de biserica romano-catolică
astfel clerul său putea să studieze cărţi şi documente considerate eretice, dar pe care laicii le
puteau citi doar după obţinerea unei aprobări din partea bisericii.
Avantajul de care se bucura în realitate adevarul consta în aceea că, atunci când o opinie
este adevarata, ea poate fi înabusita o data sau de mai multe ori, însa de-a lungul timpului se vor
găsi oameni care îl vor redescoperi. De aici putem trage concluzia că o, opinie care exprimă o
realitate sau un adevăr nu poate fi înăbușită/ștearsă, definitiv în mijlocul societății.
În urma celor relatate mai sus, putem spune că întâlnim două situații: cînd o opinie
unanimă este falsă și o altă opinie este adevărată. Dar mai întâlnim un caz în care doctrinile
aflate în conflict nu sunt nici adevărate și nici false ci își impart adevărul între ele. Ele
representând doar o parte a adevărului, uneori o parte mai mare, alteori mai mica.
În ceea ce privește guvenele din zilele noastre John Stuart Mill consideră ca fiind o
datorie a fiecărui guvern și individ să-și formeze opinii cât mai aproape de adevăr, să facă acest
lucru cu grijă și opiniile odată formate să nu le impună niciodată altora dacă nu sunt foarte siguri
că au dreptate. Libertatea de gândire este necesară. Ea este la fel de indispensabilă pentru a da
fiinţelor omeneşti posibilitatea de a ajunge la dezvoltarea intelectuală de care sunt capabile.

Concluzii

În concluzie, filosoful John Stuart Mill prezintă în eseul ,, Despre libertate” capitolul II
- ,,Despre libertatea gândirii și a cuvântului” efectele care pot genera din exprimarea opiniile
diferite, de către indivizi asupra societății
Trebuie să reținem faptul că libertatea în gândire și în cuvânt este esențială în buna
desfășurare a societății precum și un drept al omului, pe care trebuie să și-l exercite atâta timp
cât nu afectează libertatea celorlalti din jur, este moderată și nu depășește limitele unei discuții
corecte.
Deoarece nu întodeauna opiniile noastre sunt adevărate și conforme cu realitatea, este
esențială dezbaterea și argumentarea opiniei proprii de către ceilalți pentru că doar astfel se
poate afla adevărul. De menționat este faptul că certitudinea absolută unui lucru nu există, dar
putem totuşi să ne apropiem de ea prin presupunerea unui adevăr ca fiind adevărat. Trebuie
întotdeauna să cunoaştem toate faţetele ideii abordate, pentru ca astfel să putem să ne oprim
asupra uneia dintre ele.
4
5