UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE – GEOGRAFIA TURISMULUI

Studiu economico-geografic al municipiului

DROBETA TURNU SEVERIN

Nebunu Anamaria, grupa 308

București, 2017
 1.POZIȚIA GEOGRAFICĂ

Localitatea s-a dezvoltat în apropierea Castrului Roman Drobeta, devenind dintr-un punct
strategic inițial un oraș de răscruce al drumurilor pe uscat și pe apă care duceau la nord și la sud
de Dunăre.
Factorul natural are un rol deosebit prin funcția sa de suport pentru elementul antropic, prin
rolul de barieră atât pentru factorii de natură climatică, dar și pentru cei istorici, economici și
sociali. De asemenea, relieful poate influența, prin natura rocilor sau expoziția versanților,
celelalte elemente naturale: factorii climatici, răspândirea arealelor biogeografice, orientarea
rețelei hidrografice, toate acestea contribuind mai departe la determinarea modului de utilizare a
terenurilor, la dezvoltarea industrială prin exploatarea și prelucrarea resurselor naturale,
conturând funcțiile sistemul teritorial analizat. În funcție de acești factori s-au individualizat și s-
au dezvoltat ulterior, primele așezări umane din Țara Severinului.

2.ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ

În Evul Mediu a fost construită de Regatul Maghiar cetatea Severin, care a fost distrusă la
1526 de Imperiul Otoman.La începutul perioadei feudale, o dată cu revitalizarea schimburilor și
a drumurilor comerciale se remarcă o intensificare a activităților economice și prezența unor
așezări omenești mai mari și mai bine dezvoltate.
În perioada Antică, Castrul Drobeta este primul centru urban ca importanță militară,
economică și religioasă din regiunea Olteniei și Banatului, și al treilea centru urban din Dacia,
după Sarmizegetusa și Apullum În anul 1841, capitala județului s-a mutat de la Cerneți la Turnu
Severin.

3.EVOLUȚA NUMERICĂ A POPULAȚIEI

1
 În timpul lui Hadrian orașul a fost declarat municipiu (în 121), în momentul în care populația
atinsese 14.000 de locuitori. În timpul lui Septimiu Sever a fost ridicat la rangul de colonie (în
193), ceea ce conferea locuitorilor urbei drepturi egale cu cetățenii Romei.
Pe la mijlocul secolului al III-lea, Drobeta se întindea pe 60 de hectare și era locuită de cca.
40.000 de locuitori.

Cauzele care au influenţat evoluţia numerică sunt în concordanţă cu procesele demografice

manifestate la nivel naţional, dar cel mai important, le nivel local, ce ţin de particularităţi
geografice precum poziţia aşezărilor faţă de principalele centre de polarizare, ce manifestă o
importantă atracţie socio-economică, determinând importante modificări în structura
demografică.
O analiză a evoluţiei numerice a populaţiei redă oscilaţii ce depind de o serie de factori de
naturi diferite. Cele 2 perioade 1930-1956 şi 1966-1977 înregistrează creşteri foarte mari datorită
terminării celui de-al Doilea Război Mondial ( moment ce a marcat creşterea populaţie în toate
statele participante), dar şi datorită adoptării Decretului din 1966 ce interzicea avortul.
Până în 1992 populaţia creşte semnificativ, urmând ca după eliminarea comunismului,
acestea să intre în regres. Legalizarea avortului este principalul motiv, urmat de îmbatrânirea
populaţiei. După anul 2002, populaţie suferă din nou modificări, iar ca o consecinţa dezvoltării
rapide a oraşului, acestea creşte.

2
 4. ACTIVITĂȚI AGRICOLE

Concomitent cu puternica dezvoltare a industriei, s-a avut în vedere și transformarea

socialistă și modernizarea agriculturii. Procesul cooperativizării, desfășurat pe baza strategiei
elaborate de istorica plenară a C.C al P.C.R., a marcat schimbări uriașe și în modul de existență
al populației severinene. Unităţile de producţie agricolă individuale sunt gospodăriile ţărăneşti, în
care procesele de producţie, circulaţie şi comercializare a produselor se succed şi se completează
reciproc, alcătuiesc, în acelaşi timp, elemente sau părţi ale unui mod de organizare, producţie,
schimb şi consum individual. Scopul principal al existenţei şi subzistenţei familiei ţărăneşti a fost
acela de a face faţă nevoilor gospodăriei – “satisfacerea necesităţilor consumului familial din
producţia proprie”-, nevoile monetare fiind satisfăcute prin vânzarea unor produse pe piaţa
centrelor urbane şi rurale.
Datorită proceselor de industrializare, de urbanizare, generalizării învăţământului şi
extinderii mijloacelor de comunicare de masă, gospodăriile individuale au fost tot mai mult
cuprinse în reţeaua complexă de relaţii social economice din industrie, transporturi, agricultură,
servicii. Acest lucru a avut drept consecinţă atenuarea raportului de dependenţă a familiei de
gospodărie, în sensul că suprafaţa agricolă (pământul) încetează să mai reprezinte unica bază
materială de existenţă, ca şi unicul indicator al prestigiului şi poziţiei sociale a familiei în cadrul
comunităţii locale.
Dacă în trecut tradiția era ca familia țărănească să lucreze doar sporadic în afara agriculturii,
astăzi, după rapida industrializare a municipiului, termenul de familia țărănească individuală ce
își câștiga existența din munca de câmp a fost diminuat. În prezent, sectaorele industriale sunt
cele care oferă cele mai multe locuri de muncă. Încărcătura redusă a terenului arabil a acestor
regiuni, ca şi regimul proprietăţii individuale au dus la practicarea unei agriculturi parcelare, de
nuanţă cerealieră – în care porumbul reprezintă cultura de bază -, dar şi cu unele culturi
legumicole, cu un grad redus de mecanizare şi bazate pe o tehnică agricolă rudimentară; în
consecinţă, producţiile agricole vegetale sunt relativ modeste şi destinate, în cea mai mare parte,
consumului familial, hranei animalelor şi reproducţiei simple.
Producțiile agricole cu cea mai mare pondere în localitate sunt: grâu – 35 ha, porumb – 200
ha, fasole boabe – 6 ha, legume – 15 ha, plante nutreț – 65 ha, vii – 30 ha, livezi – 7 ha. Totuși,

3
majoritatea producțiillor obținute sunt inferioare mediei pe țară, ca de exemplu cu 15-20% la
grâu și porumb și cu 42% la vii.
Modul de folosință pentru Anul 1994 Anul 2004 Anul 2014
suprafața agricolă
Total 5504 5471 5471
Agricolă 448 781 623
Arabilă 145 464 462
Pășuni 270 248 117
Fânețe 1 1 1
Vii și pepiniere viticole 21 55 30
Livezi și pepiniere 11 13 13
pomicole
Terenuri neagricole total - - 4848
Păduri și altă vegetație - - 2158
forestiră
Ocupată cu ape, bălți - - 1160
Ocupată cu construcții - - 999
Căi de cominicații și căi - - 123
ferate
Terenuri degradate și - - 408
neproductive

Fig. 1 Modul de folosință al suprafeței agricole în Drobeta Turnu Severin

Sursă: http://web.ipa.ro/reconex_portal/art_geo.php?geo_id=7

În acest tip de zone structura economică de bază, ca şi relaţiile de producţie şi sociale sunt
puternic influenţate de existenţa proprietăţii individuale asupra pământului. Putem spune, aşadar,
că gospodăria ţărănească individuală întâlnită în perimetrul acestei zone reprezintă a unitate şi
consum cu caracter patrimonial în care: structura economică de bază şi relaţiile de producţie se
întemeiază pe proprietatea individuală asupra mijloacelor de producţie agricole, iar organizarea
şi desfăşurarea activităţilor de producţie şi consum reprezintă actul de decizie al familiei;
existenţa şi subzistenţa familiei în cadrul gospodăriei individuale, cât şi prin activităţilor
desfăşurate de membrii ai familiei în sectoare neagricole.
Caracteristicile principale ale tipului de producţie agricolă individuală sunt următoarele:
a) accentuarea autoconsumului, în cazul celor mai multe gospodării,
b) dificultatea dezvoltării unei pieţe organizate, ceea ce influenţează în mare parte
comportamentul economic al ţăranilor individuali;

4
c) distanţele uneori mult prea mari de la locul producţiei la cel al desfacerii, altfel spus,
problemele legate de transport.

5. ACTIVITĂȚI INDUSTRIALE

În cadrul Județului Mehedinți, cea mai importantă contribuție este adusă de Drobeta Turnu
Severin. Ramurile industriale în care acesta s-a dezvoltat sunt în principal: industria energetică,
industria construcţiilor de maşini, exploatare forestieră şi prelucrarea lemnului, industria
alimentară, confecţii textile. Unele ramuri industriale - foarte puţine, de altfel - sunt reprezentate
şi de celelalte localităţi ale judeţului.
Desigur, cele mai multe din aceste întreprinderi au fost înfiinţate înainte de 1989, în
principal din două motive: industrializarea forţată şi ocuparea forţei de muncă. Însă faptul că de
cele mai multe ori nu s-a ţinut cont de specificul şi de necesităţile locale, ci de planuri
suprarealiste dictate de la centru, a dus în cele din urmă la efecte contrare, cum ar fi creşterea
şomajului fie datorită închiderii propriu-zise, în cazul unor întreprinderi, fie (în foarte puţine
cazuri) datorită reducerii de personal datorate reprofilării. Din punct de vedere al cauzelor care
au dus la acest declin al producţiei, se consideră în principal: cauze interne, constând în valoarea
ridicată a costurilor de producţie, a energiei electrice şi termice, lipsa unei tehnologii
corespunzătoare; apoi cauze externe, cum ar fi concurenţa străină ale cărei produse sunt mult mai
ieftine, şi, de cele mai multe ori, superioare din punct de vedere calitativ, şi, în unele cazuri, lipsa
unei cereri externe. 
Activitățile specifice zonei sunt puternic influențate de cadrul geografic. Faptul că Dunărea
formează frontiera cu Serbia, a faciltat dezvoltarea industriei constructoare de nave maritime și
pescuitul. De asemenea, relieful, predominant jos, cu versanți sudici însoriți, a permis cultivarea
viței de vie. Specifice zonei, mai sunt olăritul și construcția de vagoane.
Pe lângă aceste activități caracteristice municipiului Drobeta Turnu Severin, se
individualizează și principalele activități industrial: fabricarea navelor, fabricarea materialului
rulant, prelucrarea lemnului (producerea de paleți de lemn de diferite esențe), producția de apă
grea, producția de energie termică, construcții hidrotehnice, instalații electrice și automatizări,

5
producția de morărit și panificație, prelucrarea metalelor feroase, construcții civile și industrial și
fabricarea anvelopelor gigant.

Situația persoanelelor ce aleg să părăsească municipiul se află în continuă creștere începând cu

1992 până în anul 2012, această creștere avansând cu peste 500 de plecări în ultimii 20 de ani.
Această situație se datorează lipsei unui nivel de trai mai bun, populația plecând în căutarea unor
mai bune oportunități de dezvoltare.

Anul 2015 înregistrează o scădere însemnată de plecări, cu aproximativ 85 de plecări mai puțin
decât anul 2012. Investițiile și înfințarea unor firme a contribuit la scăderea acestor plecări.

Plecări cu reședință din Drobeta Turnu Severin

An 1992 An 2002 An 2012 An 2015
Număr de persoane

1055 1221 1581 1464

Fig 2. Plecari cu resedinta din Drobeta Turnu Severin

Sursa: Prelucrare date insse.ro

Numărul mediu de salariați

An 1992 An 2002 An 2012 An 2015

Număr de persoane

43324 28342 29035 27624

Fig 3. Numărul mediu de salariați din Drobeta Turnu Severin

Sursa: Prelucrare date insse.ro

În ceea ce privește numărul salariațiilor în anul 2012 acesta a crescut cu aproape 10000,
începând cu 2002, în timp ce procentajul variază de la an la an. Diferențele dintre ponderea

6
șomerilor de sex feminin și masculin nu este foarte mare. Fiind normal ca ponderea șomerilor în
cadrul femelilor să fie mai mare. Dacă în anul 2014, ponderea era egală (1,7%), acest lucru
datorându-se, din nou, investițiilor externe și apariției a noi inteprinderi ce au oferit locuri de
muncă atât pentru femei cât și pentru bărbați. În anul 2016 acest lucru se schimbă total, ponderea
femeilor șomere crescând de aproape două ori. Din varii motive, acestea renunță la un job cu
carte de muncă în detrimentul plecărilor în străinătate (Italia, Spania, Germania, Anglia) pe
perioade scurte sau mai îndelungate de timp, pentru a munci în domeniul agriculuturii sau pentru
a avea grijă de diferite familii.

Ponderea șomerilor înregistrați la sfârșitul lunii în totalul

resurselor de muncă în Municipiul Drobeta Turnu Severin
Anul 2010 Anul 2012 Anul 2014 Anul 2016
FEMININ
3.9 2.8 1.7 3.1
MASCULIN
3.2 2.2 1.7 1.9
TOTAL
7.1 5 3.4 5

Fig 4. Ponderea șomerilor înregistrați la sfârșitul lunii în totalul resurselor de muncă în Municipiul Drobeta
Turnu Severin

Sursa: Prelucrare date insse.ro

6. IMPACTUL TRANSPORTURILOR ASUPRA AȘEZĂRILOE UMANE

7
 Din acest punct de vedere, Drobeta Turnu Severin este un oraș privilegiat. Deschiderea la
Dunărea a permis construirea unui port fluvial, ce permite acostarea barjelor de până la 3000t.
De asemenea, municipiul este străbătut de drumul european E 70, aflându-se la 220 km distanță
față de Timișoara, 113 față de Craiova și 353 față de București.

Fig.5 Port Drobeta Turnu Severin

Sursă:http://www.apdf.ro/drobeta_turnu-severin.html

7. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI LOCALE

8
 Municipiul Drobeta Turnu Severin este considerat principalul centru polarizator din cadrul
Defileului Dunării și Podișului Mehedinți, acest fapt datorându-se poziției geografice în culoarul
dunărean, la ieșirea fluviului din sectorul montan. Datorită numeroaselor sale obiectice social-
istorice și culturale, orașul reprezintă un centru turistic important.
Principalele obiective pe care le puteți vizita în Drobeta sunt: Piciorul Podului lui Traian
(construit în perioada dintre războaiele lui Traian împotriva lui Decebal, opera lui Apolodor din
Damasc), Castrul Drobeta (construit în aceeași perioadă ca și podul), ruinele bisericii medieval
(așezată lângă Castrul Roman), Muzeul Porților de Fier (cu secții de istorie, arheologie,
etnografie, științele naturii și un acvariu).
În apropierea orașului Drobeta Turnu Severin se află orașul Orșova, cunoscut pentru Mânăstirea
Ana și pentru Centrul de Canotaj. De asemenea, cea mai veche stațiune din România, Băile
Herculane, se află la o distanță de 46 km. Drobeta este inclusă în anumite trasee turistice, cum ar
fi:
- Drobeta Turnu Severin- Jidostita- Cireșu- Peștera Topolnița și retur
- Drobeta Turnu Severin- Balvanesti- Balta- Izverna- Ponoarele- Baia de Aramă- Bala-
Drobeta Turnu Severin
- Drobeta Turnu Severin- Schitul Topolniței și retur.
De asemenea, orașul este alcătuit din numeroase parcuri și grădini, dezvoltate în același timp
cu evoluția orașului. Se poate vizita faleza Dunării, Parcul Dragalina, în cadrul căruia se află
ruinele Cetății Severinului și clădirea Palatului Cultural Theodor Costescu, Parcul Rozelor,
Parcul Central (busturile Împăratului Traian și al Regelui Decebal, Parcul Liceului Traian (bustul
lui Eminescu). Parcurile sunt populate de magnolii și Ginkgo Biloba.

TIPURI DE STRUCTURI Anul 2016

Anul 2002 Anul 2010 Anul 2012
DE PRIMIRE
TURISTICĂ

9
 Hoteluri 24624 23890 23734 38449

Hosteluri - 12045 7931 8877

Moteluri 4828 1724 - 2639
Vile turistice - 69 - -
Tabere de elevi 3008 - - -
preșscolari
Pensiuni turistice - 6299 7936 10912
TOTAL 32460 44027 39601 60877

Fig. 6 Sosiri ale turiștilor în structure de primire turistică pe tipuri de structure în Municipiul Mehedinți
Sursa: Prelucrare date insse.ro

TIPURI DE
STRUCTURI DE
Anul 2002 Anul 2010 Anul 2012 Anul 2016
PRIMIRE TURISTICĂ
Hoteluri 241468 203758 240318 271268
Hosteluri - 96369 77592 90027
Moteluri 19585 13986 - 7686
Vile turistice - 5202 - -
Tabere de elevi și 46362 - - -
preșcolari
Pensiuni turistice - 57087 68925 77816
TOTAL 307415 376402 386835 44797

Fig. 7 Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structure de primire turistică în Municipiul
Drobeta Turnu Severin
Sursa: Prelucrare date insse.ro

TIPURI DE STRUCTURI Anul 2002 Anul 2010 Anul 2012 Anul 2016
DE PRIMIRE
TURISTICĂ
Hoteluri 41828 38914 35491 60657
Hosteluri - 23170 15328 21790
Moteluri 7457 2957 - 3700
Vile turistice - 69 - -
Tabere de elevi și 10917 - - -
preșcolari
Pwensiuni turistice - 12430 12211 26446

10
 TOTAL 60202 77540 6303 112593

Fig.8 Înoptări în structure de primire turistică în Municipiul Drobeta Turnu Severin

Sursa: Prelucrare date insse.ro

8. ANALIZA SWOT

Puncte forte:
- economia Județului Mehedinți este concentrate în mare parte în Municipiul Drobeta
Turnu Severin (35% din PIB-ul județului)
- scăderea poluării ca urmare a diminuării activităților industriale
- poziţie strategică deosebită prin situarea la Dunăre – principal coridor european de
transport (axa prioritară TEN-T 18 Rin/Meuse – Main – Dunăre)
- poziţionarea pe drumul european E70 – important coridor rutier
- situarea strategică din punct de vedere feroviar la km 363+764 pe Magistrala 300
(Bucureşti - Craiova - Timişoara)
- număr mare de atracţii naturale (7 arii naturale protejate pe teritoriul administrativ al
municipiului Drobeta Turnu Severin, din care 3 arii Natura 2000)
- importante resurse de ape minerale şi termale în bazinul Schela Cladovei
- sector puternic de servicii publice (10% din cifra de afaceri – P.I.B. la nivelul
municipiului)
- concentrate economică în Drobeta Turnu Severin – 35% din PIB-ul înregistrat la nivelul
judeţului Mehedinţi
- hidrocentrala Porţile de Fier – lider european în producţia de energie hidro (71,65% din
producţia naţională de energie hidro)
- existenţa unui număr important de monumente istorice şi arhitecturale

Puncte slabe:
- dispunerea căii ferate împiedică accesul oraşului la Dunăre

11
- administraţia publică locală nu dispune în domeniul public şi privat al unităţii
administrativ teritoriale de terenuri disponibile pentru noi investiţii

- transportul public local aproape desfiinţat

- evoluţie descendentă a cifrei de afaceri din industrie în perioada 2007-2011, care a

condus la un proces de dezindustrializare

- valoare mică a exporturilor, consecinţă a unui sector productiv cu volum redus şi

neperformant

- nivelul şomajului este aproape dublul mediei pe ţara

- câştigul salarial nominal mediu lunar este mai mic decât media pe ţara

- cultura este un sector neatractiv – scăderi ale câştigului mediu net lunar în ultimii ani

- lipsa unui calendar semnificativ de animare a teritoriului – anual se desfăşoară doar 4

evenimente de acest gen

- indicele dezvoltării umane locale (IDUL) este unul din cei mai mici la nivel naţional

- activitatea societăţii civile este slab reprezentată

Oportunități:
- economia judeţului Mehedinţi este concentrată în mare parte în municipiul Drobeta
Turnu Severin (35% din PIB-ul judeţului Mehedinţi)
- tendinţe de creştere a salariilor în domeniul energetic
- extinderea Universităţii Craiova în zonă, prin deschiderea filialei Centrul Universitar
Drobeta Turnu Severin, singura instituţie de învăţământ superior de stat din judeţul
Mehedinţi
- existenţa unui important sector media – cinci televiziuni şi trei posturi de radio locale
- crearea TURINN CLUSTER – pol de competitivitate pentru sectorul turistic
- propuneri de extindere a ariilor naturale protejate cu un impact pozitiv în dezvoltarea
produselor eco-turistice şi în echilibru biosferei

12
- e unor politici regionale ale UE cu o relevanţă mare pentru teritoriu (TEN-T, strategia
Dunării şi Strategia Bazinului Mării Negre)
- relansare consum în turism cu trend ascendent; un plus pentru trendul turismului în şi
spre Europa Centrală şi de Est în special pentru formulele City Break
- cadrul Strategic Comun 246 – cu noile propuneri (CLLD, ITI şi instrumente financiare)
- existenţa unei legislaţii pentru parcuri industriale cu facilităţi importante
- existenţa reglementărilor pentru schemele de ajutor de stat ca mecanisme de sprijin
antreprenorial local
- existenţa unei multitudini de programe de finanţare europene

Amenințări:
- producătorul de energie termică – R.A.A.N. prin sucursala ROMAG TERMO – a intrat în
lichidare
- populaţia se află într-un accentuat declin demografic
- populaţia tânără, între 0-9 ani, a înregistrat un trend descrescător
- scăderea constantă urmată de lipsa investiţiilor în industrie
- scăderea populaţiei ocupate în industrie
- scăderea numărului de salariaţi începând cu anul 2009
- creşterea decalajului între nivelul zonei şi nivelul naţional al câştigului salarial nominal
mediu lunar
- rata şomajului pe termen lung rămâne ridicată, chiar dacă s-a aflat într-o uşoară scădere
în ultimii ani
- fenomen de scădere dramatică a absolvenţilor din învăţământul universitar cu impact
important pentru piaţa muncii şi creşterea inteligentă - Reducerea cu peste 50% a
numărului de studenţi înscrişi, în perioada 2005 – 2012
- apariţia schimbărilor climatice semnificative la nivelul teritoriului

9. CONCLUZII

13
 După aproape 27 de ani de oscilaţii sociale şi economice, care şi-au pus amprenta asupra
dimensiunii familiale şi a plainngului familial se constată mai multe schimbări. După căderea
Comunismului, natalitatea scade semnficativ. Una din cauze este dată de schimbarea stilului de
viaţă al individului şi confuzia generală creată de noul system. După anul 1989, mobilitatea
teritorială a populaţiei atât zonal, regional cât şi la nivel naţional a crescut valoric. Fiind o zonă,
care în plan local nu a reuşit multe alternative de dezvoltare economică pentru a atrage disponibil
de forţă din alte zone sau pentru a „fixa” populaţia locală aptă de muncă, observăm valori
oscilante în cadrul plecărilor cât şi sosirilor până în anul 2011.
Din punct de vedere al investițiilor, Municipiul Drobeta Turnu Severin a devenit scena
perfecta pentru acestea. Datorită oportunităților oferite de cadrul natural (Dunărea fiind cea care
joacă cel mai important rol) au luat naștere mai multe tipuri de interprinderi ce au venit în
ajutorul populației locale prin oferirea locurilor de muncă.
De asemenea, închiderea Uzinei de apă grea a adus după sine consecințe positive și negative
din punct de vedere economic, poluarea fiind cea mai importantă consecintă pozitivă, însă
reducerea locurilor de muncă fiind cea negative.
Analiza Swot pune în evidență principalele caracteristici ale municipiului din care reiese
potențialul uriaș pe care acesta îl are dar și amenințările la care este supus în cazul în care nu sunt
luate măsurile potrivite pentru a nu se ajunge la declin. Turismul a devenit și el o alternative
viabilă de creștere economică, Drobeta Turnu Severin deținând una dintre cele mai importante
rezerve culturale și istorice.

BIBLIOGRAFIE ȘI WEBOGRAFIE

 https://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM
%C4%82RIA_DROBETA_TURNU_SEVERIN/68970
 http://web.ipa.ro/reconex_portal/art_geo.php?geo_id=7
 https://www.setthings.com/ro/agricultura-in-drobeta-turnu-severin/
 https://www.infotour.ro/ghid-turistic/romania/drobeta-turnu-severin/

14
 Strategia de dezvoltare a municipiului pe perioada 2014-2020-
(http://www.primariadrobeta.ro/wp-content/uploads/2015/06/Strategie-generala.pdf)
 Județele patriei- Mehedinți, monogtrafie, Editura Sport-Turism, București 1981

15